24 iulie, 2008

vreme, vremuri....


Ploua asezat.
Aseara au speriat-o cateva tunete. Cred ca erau mau mult "traznete" cum le spunea bunica.
O ploaie asezata de toamna in mijlocul verii, intrerupta din cand in cand de zambetele soarelui printre nori...
Ploile sfantului Ilie...
Un drum la tara si amintirile copilariei dau navala. O nostalgie ciudata dupa curtea plina de "glod", mirosul copacilor uzi si a pamantului rascolit de ploaie...
Fetita de demult care se bucura de "raurile" de apa de ploaie calda de pe drum calca acum atenta sa nu-si murdareasca papucii. Zgomotele serii o rascolesc: animalele ce vin spre casa, focul troznind, mirosul de lemne arse si mamaliguta, joaca copiilor...
Isi da seama ca duce dorul bucuriilor simple si a entuziasmului ce numai la tara il mai regasesti.
I se face dor de vacantele la tara, de vremurile cand rupta de oboseala de la camp nu stia cum sa se spele mai repede si sa se imbrace pentru a merge "dupa vaci", de harjoana din izlaz unde, in asteptarea ciredei de vaci "matusile" priveau entuziasmate sau invidioase joaca copiilor, de diminetile de duminica cand motaind si maraind era imbracata "frumos" si dusa la biserica, de rasarituri limpezi si apusuri fabuloase...
Se gandeste cu nostalgie la vacantele copilariei desprinse parca din "la medeleni" si se gandeste cu regret la vacantele de astazi in care jocurile in aer liber inlocuite de monitorul calculatorului, cand camaderia de alta data este inlocuita de messenger si mouse si cum fiorii unui prins de mana sunt inlocuiti de un "intimate" intr-un joc virtual....
Si intrebarea din versurile lui Eminescu e mai reala ca oricand:
"... unde esti copilarie cu padurea ta cu tot?..."

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Va multumesc ca ati trecut pe aici!
Imi cer scuze pentru ca mesajele vor fi moderate iar cele care includ reclame ca si cele care sfideaza bunul simt nu vor fi vizibile pe blog.
Va multumesc pentru intelegere.