25 ianuarie, 2009

ganduri intr-o seara ploioasa de iarna


De cateva zile navighez prin lumea blogurilor. O gramada de idei interesante si multe unghiuri diferite din care se poate vedea lumea. Aceasta lume in continua transformare, asezare sau reasezare. Articole noi, articole vechi dar se pare ca am "nimerit" din intamplare sau nu pe bloguri ale caror articole au intr-o masura mai mare sau mai mica legatura cu lumea spirituala. O spiritualitate uneori inchisa in dogma bisericii, alteori cuprinsa de linistea invataturilor zen sau pur si simplu evadata in spatiu, constiinta si imaginatie. Si nu ma pot opri sa nu ma intreb de ce avem nevoie de atatea "haine" importate din diverse culturi si religii pentru a intelege legile omenirii.
Daca ne-am opri o secunda si ne-am asculta bunicii, sau daca ne-am face timp sa mergem la tara am gasi acele adevaruri ascunse ale vietii si ale mortii spuse in cele mai neaose cuvinte romansesti. Dar ne temem de asta pentru ca asta ar insemna sa revenim la cantecele de leagan ale bunicilor noastre, la mirosul de mamaliga in asfintit si la sunetele specifice satului. Si ca orice copil razgaiat negam tot ce vine de la parinti si bunici pentru ca ei sunt "invechiti" ca si aceste trairi simple ce ni se par atat de sterse si neinteresante pe langa gradinile zen, sunetele gradinilor japoneze sau cuvinele pompoase ale diversilor preoti scrise ca refulare dupa truda banala si murdara din grajdurile sau gradinile manastirilor. Ne ascundem in spatele dietelor naturiste cu produse de import pline de ingrasamant si E-uri in loc sa reinvatam sa ne cultivam gradinile pentru ca suna mai interesant, mai "cool". Ne plangem de stress si cautam solutii la el uitand acel principiu simplu: tratarea cauzei si nu a efectului.
Uneori ma intreb daca avalansele de boli, inundatii si crize economice sunt ceea ce par sau sunt avertismente ca ne-am indepartat de ceea ce e cu adevarat important: natura sau scanteia divina cu toata creatia sa. Poate ca daca ne-am hrani si trupul si sufletul cu iubire am fi mai sanatosi, mai longevivi si mai fericiti. Si cand spun iubire pentru trup ma refer la hrana crescuta si ingrijita cu multa dragoste, cand spun iubire pentru suflet ma refer la linistea sufleteasca, la impacarea cu noi insine, cu cei din jurul nostru si cu toata natura ce ne inconjoara. Citeam in "Anastasia" lui Vladimir Megre (volumul I din seria Cedri sunatori ai Rusiei) despre cum te rasplateste natura daca semeni si ingrijesti cu dragoste ceea ce mananci si ma gandeam la strabunii nostri a caror organisme nu cunosteau atatea substante chimice si nici atatea boli. Poate ca intradevar ne invartim intr-un cerc vicios de efect-cauza, incercand sa tratam un efect generam o noua cauza. Poate ca e timpul sa ne oprim din acest ritm ametitor intr-o gradina zen, intr-o manastire sau pur si simplu sub copacul din gradina bunicii si sa ne punem intrebari simple de genul: "ce e viata?", "care e scopul meu in viata asta?", "ce vreau de fapt de la viata?" si sa incercam sa ne mutam atentia de la scopul final pe drumul parcurs pana acolo si astfel poate ca nu vom auzi cum "cresc pietrele" (conform budismului) ci doar vom duce o viata plina de credinta si iubire iubindu-ne aproapele ca pe noi insine.

2 comentarii:

  1. CAND TU, CA OBSERVATOR, VEI INTELEGE CA ESTI UNA SI ACEEASI CU OBIECTUL OBSERVAT SI CA TOATA GANDIREA TA APARTINE TRECUTULUI VEI VEDEA CA VIATA NU ARE NICI UN SENS, SENSUL ESTE CEL PE CARE TU IL DAI.
    TRAIESTI ASA PENTRU CA INVATATURILE TRECUTE, CELE ALE BUNICILOR SAU MAI NU STIU CUI, SUNT PREDOMINANTE IN MINTE SI TE TINE STRINS, CA INTR-O INCHISOARE.
    FARA COMPARATII SI FARA AMINTIRI, ADEVARATA VIATA ESTE AICI SI ACUM.

    RăspundețiȘtergere
  2. articolul l-am scris plecand de la vechiul proverb: "daca nu ai un batran la casa cauta-l", pentru ca ne negam radacinile in favoarea unor "importuri" de valori.

    RăspundețiȘtergere

Va multumesc ca ati trecut pe aici!
Imi cer scuze pentru ca mesajele vor fi moderate iar cele care includ reclame ca si cele care sfideaza bunul simt nu vor fi vizibile pe blog.
Va multumesc pentru intelegere.