21 noiembrie, 2009

sambata seara


Sfarsitul unei saptamani agitate. Banii nu ajung, datoriile au crescut odata cu lasarea frigului, micul "magazin" nu isi scoate nici macar chiria si lista de nemultumiri ar putea continua la nesfarsit. Ajung acasa cu tolba plina de nemultumiri. Curtea plina a bisercii imi accentuiaza starea de neputinta. Cu toate ca e sarbatoare ma gandesc ca remediul de necontestat al starii mele de nemultumire e smotrul. Asa ca incep cu aerisitul camerelor pentru ca e o zi frumoasa afara. Lenjeria aliniata pe sarma la aerisit imi mai reduce putin starea ne iritare. Urmeaza praful, covoarele si bucataria. Pana ajung la "coada cratitei" ar trebui sa fiu linistita. Nu de alta dar imi iese mancarea fara gust. Nu am terminat bine cu praful si telefonul imi suna. Mama a gasit ghebe si nu face fata. Asa ca impreuna cu copilul care topaie de bucurie ca mergem in padure, inarmati cu pungi si cutite, am plecat la drum. Linistea padurii, fosnetul frunselor uscate, pungile cu ghebe, bucuria copilului sau poate oboseala sau poate toate au contribuit la calmarea noianului de griji, nemultumiri si frustrari. Sau poate privelistea dealurilor si sentimentul ca suntem mici si efemeri in comparatie cu padurea. Micul paraias pe care il stiu de copila curge in acelasi sens si printre aceiasi copaci. Poate ca in unele locuri e cu un centimentru mai la drepta, poate ca unii copacei au mai crescut sau poate s-au mai rupt, poate ca mica mlastina e un pic mai mare sau poate un  pic mai mica dar raul e acelas doar eu am mai crescut si il pot sari mai usor ca pe vremuri. Nu trebuie sa mai merg de-a lungul lui sa gasesc un loc unde sa pot sari pe malul celalat.
La intoarcere parca casa mea din varful dealului e mai frumoasa, curtea e doar un pic dezordonata iar pana la apusul soarelui e chiar aranjata. In casa e cald, centrala toarce frumos, lenjeria miroase a aer curat ca pe vremea copilaria mea, familia mea s-a reunit in jurul mesei la un peste cu usturoi. Ce mi-as mai putea dori?
Cel mai frumos Craciun, cu zapada multa, cu un brad frumos impodobit in mijlocul curtii si cu multa dragoste.

4 comentarii:

  1. Te asteptam cu drag in echipa noastra,trimite adresa ta de e-mail prin formularul din laterala paginii si vei primi invitatie din partea Blogger.

    RăspundețiȘtergere
  2. Sa-ti iubesti aproapele
    Cum si cerbul apele,
    Sa-i faci bine la nevoie
    Este-a Domnului voie.

    Pe tot omul sa-l iubesti
    Pentru-a dovedi ca esti,
    Un fiu de’Mparat ceresc
    Ce-a primit un chip regesc.

    Iar acum sa nu ma lasi
    Fara-ati spune de vrajmasi!
    Sa le faci lor numai bine
    Pentru Domnul care vine.

    Daca esti doar bun cu unii
    Fac din astea si pagânii.
    Dar rasplata n-o sa fie,
    Sa primeasca-n vesnicie.

    Fii milos si iertator
    Fiindca nu întâmplator,
    Esti chemat sa fii supus
    Doar de dragul lui Isus.

    El te vrea desavârsit,
    Caci prin har te-a ispasit.
    De aceea sa fii gata
    Sa primesti în cer rasplata

    RăspundețiȘtergere

Va multumesc ca ati trecut pe aici!
Imi cer scuze pentru ca mesajele vor fi moderate iar cele care includ reclame ca si cele care sfideaza bunul simt nu vor fi vizibile pe blog.
Va multumesc pentru intelegere.