10 februarie, 2010

cateva precizari la o reactie ciudata

De dimineata am gasit un comentariu la una din postari. Am crezut ca nu vad bine, ca ochii imi joaca feste, apoi ca m-am tampit peste noapte si nu reusesc sa inteleg ce scrie. Am publicat comentariu fara sa retin numele autorului. Initial am vrut sa ii raspund personal apoi m-am gandit ca e posibil sa mai fie persoane care imi citesc randurile si care gandesc la fel asa ca voi explica intentia in aceasta postare:
Nu vreau sa imi fac reclama. Daca intentionam sa imi promovez blogul gaseam mijloace potrivite sa o fac.
Nu ma ajuta cu nimic numarul de accesari a blogului. Scriu pentru mine si nu pentru altii. Faptul ca mai citeste cineva ce scriu ma bucura si atat. Nu fac reclama la nimic pe blog deci nu castig nimic finanaciar, doar uman si asta inseamna prietenii consolidate de timp si de comuniune spirituala nu de stiri soc sau tragedii.
Daca cineva ajunge la mine pe blog din cauza acestei postari il rog sa citeasca mai multe articole ca sa se convinga ca scriu doar despre ce simt sau despre ce imi atrage atentia intr-un fel sau altul adica tot legat de sufletul meu.
Am scris articolele despre parintele Daniel deoarece il cunosc, sunt profund indurerara de drama prin care trece - doar cei care au suferit in viata un soc asemanator pot intelege durerea lor, a celor dragi lor si implicatiile pe termen lung a cestei tragedii, si am considerat ca au nevoie de mult ajutor de la Dumnezeu ca sa o poata depasi (au nevoie de minuni) iar de puterea rugaciunii de grup nu mai trebuie sa scriu pentru ca e un lucru stiut (indiferent daca e doar un gand bun sau o insiruire de rugaciuni din vreo carte)
E un  om cu un cumul de calitati rar intalnite: calm, bland, iubitor, cuminte si isi urma calea cu multa daruire. Ii placea sa priveasca lumea inconjuratoare prin ochii mari si curiosi ai fiului sau.
Le doresc insanatosire grabnica si puterea de a trece peste toate acestea cu intelepciune astfel incat privirile celor doi ingerasi sa nu fie umbrite de nici un nor.
Sunt profund dezamagita de felul cum a putut fi interpretata intentia mea. E inca o dovada ca mai avem cale lunga pana cand iubirea va putea patrunde in multe suflete ipocrite si meschine.
Dumnezeu sa ne ajute pe toti!

5 comentarii:

  1. oamenii sunt foarte diferiti.
    nu pune la suflet tot ce spun unii si altii.
    desi poate nu crezi, sunt oameni care nu au facut in viata lor un bine deliberat, asa ca nu au cum sa inteleaga unele gesturi pe care altii le fac din altruism.

    RăspundețiȘtergere
  2. Vai,am citit si eu, si nu pot sacred! Pai la cat scrisesm eu de Ioana, iti dai seama ce spam trebuia sa fac? si nu am facut deloc, si ca si tine nu am scris de reclama, slava Domnului am destui cititori fideli, dar in fata suferintei umane nu poti sa ramai stana de piatra.
    Draga Ioana nu pune la suflet. poate bietul om o fi vrand ceva atentie,si nu stie cum sa si-o capete! Si apoi de rau suntem cu totii in stare, binele se face mai greu! Capul sus si insanatosire grabnica Parintelui si familiei sale! Te imbratisez cu drag!

    RăspundețiȘtergere
  3. Ioana nu te supara..cum spune si Ana, o fi vrand putina atentie..sau poate trece printr-o stare mai dificila si nu a inteles cum trebuie postarea ta..Dumnezeu sa-i aiba in paya pe parintele si pe familia dansului..chiar vroiam sa te rog sa treci numele tuturor membrilor, sunt aproape de moastele Sfantului Nectarie si o sa-i pun la acatist..sper sa scape cu totii bine din aceasta cumpana..Numai bine!

    RăspundețiȘtergere
  4. Eu am două campanii umanitare realizate pe blog, s-au strâns sume importante de bani, oameni importanți au dus mai departe cazurile și au făcut ca doi copii să primească intervenții chirurgicale complexe și foarte scumpe. Nici o secundă nu am gândit ceva raportat la persoana sau blogul meu și nici măcar trafic în plus nu am câștigat. Dar nu știu cum aș fi reacționat în locul tău să fac un apel la rugăciune pentru cineva și să fiu acuzată de asemenea chestii și amenințată cu reclamația la google. Ca să nu mai spun de enormitatea cu ilegalitatea sau spamul... Oare chiar atât de aspru a ajuns să fie pedepsit orice gest de ajutor? S-a terminat răutatea din lume și au mai rămas de pedepsit cei cărora le pasă de ceilalți? În fine, Dumnezeu să ne ierte pe toți, toți greșim din când în când. Pe mine mă șochează cât de multă înverșunare este între creștini, culmea, chiar pe forumurile ortodoxe se duc niște lupte atât de agresive...împotriva a ce? Cred că nici combatanții nu știu prea bine. Poate deseori, împotriva ideilor celuilalt, indiferent cum sunt ele, ca și cum nu ne-ar ajunge răutatea acestor vremuri și ateismul, a mai rămas să ne mâncăm unii pe alții! Grele timpuri!

    RăspundețiȘtergere
  5. Doamne ajută-i părintelui Daniel și familiei lui!SUNT nu doar necesare, ci și BINEVENITE astfel de apeluri!!!
    Eu mă bucur că mai există oameni cărora le mai pasă de ceilalți! Cei care nu înțeleg lucrurile acestea au cam prins pânze de păianjen în jurul ochilor și al inimii... e trist ... Dumnezeu să-i ajute să înțeleagă și să ne lumineze pe toți!

    RăspundețiȘtergere

Va multumesc ca ati trecut pe aici!
Imi cer scuze pentru ca mesajele vor fi moderate iar cele care includ reclame ca si cele care sfideaza bunul simt nu vor fi vizibile pe blog.
Va multumesc pentru intelegere.