Un subiect pe care l-am abordat si anul trecut: avem atatea obiceiuri frumoase... Si totusi ne e rusine de ele pentru ca cele "importate" sunt mai colorate, mai promovate si mai dependente de "cumparaturi" pe cand ale noastre sunt tacute si incarcate de sentimente exprimate prin gesturi simple. E Februarie si e luna iubirii. Iubire sarbatorita cu mult tam-tam pe 14 februarie, cu jucarii de plus (made in China), inimioare si declaratii televizate sau mai tacut, mai in familie sau mai in suflete de Dragobete.
Nu era mai simplu si mai de bun simt ca in loc sa importam "ziua lui Valentin" sa ne inspiram din modul de promovare a cestei zile pentru a ne pune in valoare, pentru a ne promova si bucura de ziua noastra straveche a iubirii? Dar asta ar fi insemnat sa fim mandri de noi, de ceea ce suntem si de ceea ce am fost. Si asta e cam greu intr-o natiune pentru care snobismul si ipocrizia sunt la rang de cinste.
Nu ma pricep la bannere dar rog pe cei ce citesc randurile scrise de mine si care se pricep la asa ceva sa faca unul care sa poata fi preluat de cei interesati de promovarea valorilor noastre nationale. Un banner prin care sa ne putem afirma dorinta de a sustine Dragobetele in aceasta luna. Chiar daca iubirea ar trebui sarbatorita in fiecare minut alaturi de bucurie si de lumina, chiar daca valorile noastre nationale ar trebui sa fie apreciate alaturi de valorile general umane nu e rau sa incepem de undeva. Asa cum maioneza taiata se poate repara doar cu un strop de lamaie ar fi timpul, cred eu, sa incercam sa gasim "stropul" pentru ca seva pamantului sa ne ajute sa ne refacem frunzisul imprastiat de furtunile crizelor (de identitate, sociale, economice, de personalitate, etc)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Va multumesc ca ati trecut pe aici!
Imi cer scuze pentru ca mesajele vor fi moderate iar cele care includ reclame ca si cele care sfideaza bunul simt nu vor fi vizibile pe blog.
Va multumesc pentru intelegere.