31 mai, 2011

O demonstratie din anul 1921 - Dumnezeu vs. Stiinta

Am gasit asta aici si mi-a placut mult de tot:

"Intr-o sala de clasa a unui colegiu, un profesor tine cursul de filozofie…

- Sa va explic care e conflictul intre stiinta si religie… Profesorul ateu face o pauza si apoi ii cere unuia dintre noii sai studenti sa se ridice in picioare
- Esti crestin, nu-i asa, fiule?
- Da dle, spune studentul
- Deci crezi in Dumnezeu?
- Cu siguranta
- Dumnezeu e bun?
- Desigur, Dumnezeu e bun.
- E Dumnezeu atotputernic? Poate El sa faca orice?
- Da
- Tu esti bun sau rau?
- Biblia spune ca sunt rau.
Profesorul zambeste cunoscator. Aha! Biblia! Se gandeste putin. Uite o problema pt tine. Sa zicem ca exista aici o persoana bolnava si tu o poti vindeca. Poti face asta. Ai vrea sa il ajuti? Ai incerca?
- Da, dle. As incerca.
- Deci esti bun.
- N-as spune asta.
- Dar de ce n-ai spune asta? Ai vrea sa ajuti o persoana bolnava daca ai putea. Majoritatea am vrea daca am putea. Dar Dumnezeu, nu…
Studentul nu raspunde, asa ca profesorul continua.
- El nu ajuta, nu-i asa? Fratele meu era crestin si a murit de cancer, chiar daca se ruga lui Isus sa-l vindece. Cum de Isus e bun? Poti raspunde la asta?
Studentul tace.
- Nu poti raspunde, nu-i asa? El ia o inghititura de apa din paharul de pe catedra ca sa-i dea timp studentului sa se relaxeze.
- Hai sa o luam de la capat, tinere. Dumnezeu e bun?
- Pai…, da, spune studentul
- Satana e bun?
Studentul nu ezita la aceasta intrebare:
- Nu
- De unde vine Satana?
Studentul ezita.
- De la Dumnezeu.
- Corect. Dumnezeu l-a creat pe Satana, nu-i asa? Zi-mi, fiule, exista rau pe lume?
- Da, dle.
- Raul e peste tot, nu-i asa?Si Dumnezeu a creat totul pe lumea asta, corect?
- Da
- Deci cine a creat raul? Profesorul a continuat. Daca Dumnezeu a creat totul, atunci El a creat si raul. Din moment ce raul exista si conform principiului ca ceea ce facem defineste ceea ce suntem, atunci Dumnezeu e rau.
Din nou, studentul nu raspunde.
- Exista pe lume boli? Imoralitate? Ura? Uratenie? Toate aceste lucruri groaznice, exista?
Studentul se foieste jenat.
- Da
- Deci cine le-a creat?
Studentul iarasi nu raspunde, asa ca profesorul repeta intrebarea. Cine le-a creat? Niciun raspuns. Deodata, profesorul incepe sa se plimbe in fata clasei. Studentii sunt uimiti. Spune-mi, continua el adresandu-se altui student. Crezi in Isus Cristos, fiule?
Vocea studentului il tradeaza si cedeaza nervos.
- Da, dle profesor, cred.
Batranul se opreste din marsaluit. Stiinta spune ca ai 5 simturi pe care le folosesti pt a identifica si observa lumea din jurul tau. L-ai vazut vreodata pe Isus?
- Nu, dle. Nu L-am vazut.
- Atunci spune-ne daca l-ai auzit vreodata pe Isus al tau?
- Nu, dle, nu l-am auzit.
- L-ai simtit vreodata pe Isus al tau, l-ai gustat sau l-ai mirosit? Ai avut vreodata o experienta senzoriala a lui Isus sau a lui Dumnezeu?
- Nu, dle, ma tem ca nu.
- Si totusi crezi in el?
- Da.
- Conform regulilor sale empirice, testabile, demonstrabile, stiinta spune ca Dumnezeul tau nu exista. Ce spui de asta, fiule?
- Nimic, raspunde studentul. Eu am doar credinta mea.
- Da, credinta, repeta profesorul. Asta e problema pe care stiinta o are cu Dumnezeu. Nu exista nicio dovada, ci doar credinta.
Studentul ramane tacut pt o clipa, inainte de a pune si el o intrebare.
- Dle profesor, exista caldura?
- Da
- Si exista frig?
- Da, fiule, exista si frig.
- Nu, dle, nu exista.
Profesorul isi intoarce fata catre student, vizibil interesat. Clasa devine brusc foarte tacuta.
Studentul incepe sa explice.
- Poate exista multa caldura, mai multa caldura, super-caldura, mega-caldura, caldura nelimitata, caldurica sau deloc caldura, dar nu avem nimic numit “frig”. Putem ajunge pana la 458 de grade sub zero, ceea ce nu inseamna caldura, dar nu putem merge mai departe. Nu exista frig – daca ar exista, am avea temperature mai scazute decat minimul absolut de -458 de grade. Fiecare corp sau obiect e demn de studiat daca are sau transmite energie, si caldura e cea care face ca un corp sau material sa aiba sau sa transmita energie. Zero absolut ( -458 F ) inseamna absenta totala a caldurii.
Vedeti, dle, frigul e doar un cuvant pe care il folosim pentru a descrie absenta caldurii. Nu putem masura frigul. Caldura poate fi masurata in unitati termice, deoarece caldura este energie. Frigul nu e opusul caldurii, d-le, ci doar absenta ei.
Clasa e invaluita in tacere. Undeva cade un stilou si suna ca o lovitura de ciocan.
- Dar intunericul, profesore? Exista intunericul?
- Da, raspunde profesorul fara ezitare. Ce e noaptea daca nu intuneric?
- Din nou raspuns gresit, dle. Intunericul nu e ceva; este absenta a ceva. Poate exista lumina scazuta, lumina normala, lumina stralucitoare, lumina intermitenta, dar daca nu exista lumina constanta atunci nu exista nimic, iar acest nimic se numeste intuneric, nu-i asa? Acesta este sensul pe care il atribuim acestui cuvant. In realitate, intunericul nu exista. Daca ar exista, am putea face ca intunericul sa fie si mai intunecat, nu-i asa?
Profesorul incepe sa-i zambeasca studentului din fata sa. Acesta va fi un semestru bun.
- Ce vrei sa demonstrezi, tinere?
- Da, dle profesor. Vreau sa spun ca premisele dvs filosofice sunt gresite de la bun inceput si de aceea concluzia TREBUIE sa fie si ea gresita.
De data asta, profesorul nu-si poate ascunde surpriza.
- Gresite? Poti explica in ce fel?
- Lucrati cu premisa dualitatii, explica studentul… Sustineti ca exista viata si apoi ca exista moarte; un Dumnezeu bun si un Dumnezeu rau. Considerati conceptul de Dumnezeu drept ceva finit, ceva ce putem masura. Dle, stiinta nu poate explica nici macar ce este acela un gand. Foloseste electricitatea si magnetismul, dar NIMENI nu a vazut sau nu a inteles pe deplin vreuna din acestea doua. Sa consideri ca moartea e opusul vietii inseamna sa ignori ca moartea nu exista ca lucru substantial. Moartea nu e opusul vietii, ci doar absenta ei. Acum spuneti-mi, dle profesor, le predati studentilor teoria ca ei au evoluat din maimuta?
- Daca te referi la procesul evolutiei naturale, tinere, da, evident ca da.
- Ati observat vreodata evolutia cu propriii ochi, dle?
Profesorul incepe sa dea din cap, inca zambind, cand isi da seama incotro se indreapta argumentul.
Un semestru foarte bun, intr-adevar.
- Din moment ce nimeni nu a observat procesul evolutiei in desfasurare si nimeni nu poate demonstra ca el are loc, dvs. Nu predati studentilor ceea ce credeti, nu? Acum ce sunteti, om de stiinta sau predicator?
Clasa murmura. Studentul tace pana cand emotia se mai stinge.
- Ca sa continuam demonstratia pe care o faceati adineori celuilalt student, permiteti-mi sa va dau un exemplu, ca sa intelegeti la ce ma refer. Studentul se uita in jurul sau, in clasa. E vreunul dintre voi care a vazut vreodata creierul profesorului? Clasa izbucneste in ras. E cineva care a auzit creierul profesorului, l-a simtit, l-a atins sau l-a mirosit? Nimeni nu pare sa fi facut asta. Deci, conform regulilor empirice, stabile si conform protocolului demonstrabil, stiinta spune – cu tot respectul, dle – ca nu aveti creier. Daca stiinta spune ca nu aveti creier, cum sa avem incredere in cursurile dvs, dle?
Acum clasa e cufundata in tacere. Profesorul se holbeaza la student, cu o fata impenetrabila. In fine, dupa un interval ce pare o vesnicie, batranul raspunde. Presupun ca va trebui sa crezi, pur si simplu….......
- Deci, acceptati ca exista credinta si, de fapt, credinta exista impreuna cu viata, continua studentul.
- Acum, dle, exista raul?
- Acum nesigur, profesorul raspunde: sigur ca exista. Il vedem zilnic. Raul se vede zilnic din lipsa de umanitate a omului fata de om. Se vede in nenumaratele crime si violente care se petrec peste tot in lume. Aceste manifestari nu sunt nimic altceva decat raul.
La asta, studentul a replicat: Raul nu exista, dle, sau cel putin nu exista in sine. Raul e pur si simplu absenta lui Dumnezeu. E ca si intunericul si frigul, un cuvant creat de om pentru a descrie absenta lui Dumnezeu. Nu Dumnezeu a creat raul. Raul este ceea ce se intampla cand din inima omului lipseste dragostea lui Dumnezeu. Este ca frigul care apare cand nu exista caldura sau ca intunericul care apare cand nu exista lumina .
Profesorul s-a asezat....... "
Daca ai citit pana aici si zambesti cand ai terminat, trimite asta prietenilor si familiei, cu titlul “Dumnezeu vs. Stiinta”
PS: Studentul era Albert Einstein.
Albert Einstein a scris o carte intitulata Dumnezeu vs. Stiinta in 1921…

29 mai, 2011

iertare

Stau in leagan si ascult curtea. iarba fosneste, pasarelele ciripesc, gainile chiraie fericite, catelul plange in lantul lui ca nu ii dau drumul si gandurile mele zumzaie in minte. Ma gandesc la timpul pierdut si energia irosita in suparari fara rost si tristeti inutile. Parca daca ma supar sau ma intristez din cauza vorbelor sau gesturilor celorlalti se schimba ceva? Doar zambetul meu se ascunde undeva unde nu-l pot gasi. Pentru ca ceilalti vor continua sa spuna vorbe si sa faca gesturi care pot rani. Cu o conditie: sa ma las ranita. Sau sa am asteptari. Sa ma astept ca ei sa nu raneasca, sa ma astept ca ei sa inteleaga sau sa aprecieze. Si asta e o alta energie irosita inutil: sa ma astept sa.... Si daca se intampla, schimba cu ceva situatia? Daca apreciaza sau inteleg o singura data in atatia ani, se schimba anii din urma? NU. Nu se schimba nimic. Doar eu pot sa elimin din sufletul meu asteptarile si astfel elimin tristetile viitoare. Doar eu pot sa iubesc pe toata lumea inclusiv pe ei, compatimindu-i pentru lipsa lor de iubire, pentru micile rautati care confirma ranile din sufletele lor, pentru viata trista care au dus-o. Pentru ca o viata plina de invidie, amaraciune si comparateie nu poate fi decat o viata trista... Asa ca iert toate micile si marile sageti care m-au ranit dar mai ales ma iert pe mine pentru ca am permis sa fiu ranita, pentru ca le-am dat voie sa imi gaseasca punctele sensibile si sa ma raneasca dar mai ales pentru ca i-am lasat sa "amenajeze" acele locuri delicate si sensibile din sufletul meu. Binecuvantata iertare care aduce dupa sine zambetul dar mai ales bucuria. Bucuria e un sentiment aparte. Pentru ca atunci cand exista poate fi amplificat de o multime de gesturi sau amanunte care in mod normal nu se ved. Pentru ca poate ramane in suflet chiar si atunci cand mintea spune ca nu se cade. Pentru ca umple toate cotloanele sufletului si poate sparge lacatele tuturor cutiilor unde a fost depozitata durerea si tristete. Pentru ca poate rupe panzele de ranchiuna si amaraciune tesute cu grija prin colturi, poate aerisi si infrumuseta tot sufletul oricat de mare si de "compartimentat" ar fi. Pentru ca e Bucurie.

27 mai, 2011

Floarea de soc

Iar am cautat pe net despre tufele de pe marginea gardului meu. Mirosul ametitor m-au facut sa ma gandesc ca as putea face si altceva inafara de binecunoscuta socata. Nu am gasit retete noi dar, pe Formula As am gasit un articol semnat Ilie Tudor foarte interesant. Asa ca l-am copiat pentru a-l gasi mult mai usor:
"Infloreste in mai, vestind trecerea de la exuberanta primaverii la plenitudinea fierbinte a verii. Este un arbust de dimensiuni medii, a carui tulpina rasfirata are de regula trei-cinci metri, putand insa ajunge in cazuri rare si la zece metri inaltime. Scoarta si frunzele sale au un miros specific, destul de respingator, menit sa alunge vizitatorii nedoriti. Florile, in schimb, au aroma racoritoare, proaspata, foarte placuta. Socul este recunoscut, deopotriva in folclorul romanesc si european, drept planta de leac si planta magica. In satele din nordul Moldovei si din Ardeal, se spunea ca socul este ocrotit de catre duhuri. De aceea, el rareori este lovit de trasnet, creste pe orice fel de pamant, pe florile sale nu se aseaza albina, si rareori este napadit de omizi sau de alti stricatori. Se mai spunea ca atingerea ramurilor sale este binefacatoare pentru cei bolnavi, dar nu trebuie sa dormi sub soc, mai ales daca este inflorit, pentru ca "cei din vant" te pot imbolnavi, suparati ca le-ai incalcat teritoriul. In Anglia si in Scandinavia, era considerata o mare greseala sa tai un soc, mai ales daca era batran, pentru ca in ramurile sale si-ar avea salas tot felul de duhuri ale naturii, care cand se intorc pe inserat acasa si isi gasesc locuinta distrusa, se razbuna teribil pe faptas. Nenumarate mituri si legende exista despre soc, din Orientul Mijlociu si pana in nordul Europei si al Africii, limitele imensului sau areal. La aceste mituri stravechi tinde sa mai adauge cateva si... stiinta moderna, cercetarile din ultimii 15 ani facute in tari cum ar fi Germania, Elvetia, Israel, Polonia, Serbia sau Statele Unite scotand in evidenta proprietatile medicinale uluitoare ale socului. In anii trecuti, ne-am ocupat indeaproape de efectele fructelor sale, pentru ca in cele ce urmeaza sa cunoastem exceptionalele calitati vindecatoare ale florilor de soc.

Florile de soc
Se culeg in zilele lipsite de umezeala si, pe cat posibil insorite de mai, prin taierea ciorchinilor de pe tulpina. Dupa culegere vor fi tinute la soare pana la uscare, cat mai rasfirate posibil, intr-un saculet sau intr-o sacosa in care sa patrunda aer, pentru ca altfel se vor incinge si se vor strica foarte rapid. Proaspete, florile de soc se folosesc la obtinerea binecunoscutei socate, in timp ce uscate, sunt administrate in scop terapeutic, sub forma de infuzie combinata, pulbere, tinctura sau ulei. Florile uscate de soc au coditele tari si casante, iar petalele capata o tenta ceva mai galbuie. Ele constituie materia prima pentru cateva preparate medicinale foarte eficiente:

REMEDII DIN FLORI DE SOC
Pulberea
Se obtine prin macinarea fina, cu rasnita electrica de cafea, a florilor uscate ale plantei. Depozitarea pulberii obtinute astfel se face in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de maximum 2 saptamani (deoarece uleiurile volatile se evapora foarte rapid). De regula, se administreaza de 3 ori pe zi, cate o lingurita rasa, pe stomacul gol.

Tinctura
Se pun intr-un borcan cu filet 15 linguri de pulbere de flori de soc, peste care se adauga doua pahare (400 ml) de alcool alimentar de 50 de grade. Se lasa la macerat vreme de doua saptamani, in borcanul inchis ermetic, dupa care lichidul se filtreaza, iar tinctura rezultata se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza din acest remediu de patru ori pe zi, cate 50-100 de picaturi, diluate in putina apa.

Infuzia combinata
Se pun 3-4 lingurite de flori de soc maruntite la macerat, in jumatate de litru de apa, vreme de 8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca jumatate de litru de apa, vreme de 5 minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se amesteca cele doua extracte, obtinandu-se cca un litru de preparat, care se foloseste intern (1-2 cani pe zi) sau extern, sub forma de comprese si spalaturi.

Infuzia fierbinte
Se foloseste de regula doar ca remediu de urgenta, pentru efectul sudorific, febrifug si antitusiv, deoarece prin oparirea plantei se pierd in mare parte celelalte calitati terapeutice ale florilor de soc. Infuzia fierbinte se prepara prin oparirea unei lingurite de planta uscata si maruntita cu o cana (250 ml) de apa clocotita, dupa care se lasa la infuzat vreme de 10-15 minute, se filtreaza si se consuma cat mai calda posibil.

Uleiul de flori de soc
Se pun intr-un borcan cu filet 15 linguri de pulbere de flori de soc, peste care se adauga jumatate de litru de ulei de floarea-soarelui sau de masline. Se inchide borcanul ermetic, se lasa florile sa macereze vreme de doua saptamani, dupa care lichidul se filtreaza, iar preparatul rezultat se pune intr-o sticla inchisa la culoare. De regula, se foloseste ca solutie de masaj, pentru persoanele cu pielea uscata.

Cataplasma cu flori de soc
O mana de flori maruntite de soc se lasa timp de 1-2 ore sa se inmoaie in apa calda (40-50 grade Celsius). Se aplica apoi direct pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon. Se lasa vreme de o ora.

Tratamente interne
Infectia gripala (raceala) - in urma cu cinci ani, o comisie guvernamentala germana de control a eficientei plantelor medicinale, cunoscuta in lumea medicala sub denumirea de "Comisia E", a conchis, dupa studii amanuntite, ca florile de soc sunt un ajutor de incredere in combaterea rinitei, a faringitei, a laringitei sau a bronsitei produse de infectia cu virusi gripali din grupele A sau B. Administrarea de pulbere de soc, 4 doze a cate 3-5 grame pe zi, amplifica rapid raspunsul sistemului imunitar la agresiunea virusilor, combate inflamatia mucoaselor, reduce durerile de cap si durerile musculare, amplifica tonusul psihic. Cel mai bun moment pentru administrarea socului este debutul infectiei, cand apar primele simptome - usturime in gat, senzatie de iritatie nazala, usoare dureri de cap.
Febra - se administreaza infuzia fierbinte de flori de soc, cate o jumatate de cana, de 2-3 ori pe zi. Dupa administrare, se va remarca pentru cateva minute mentinerea temperaturii ridicate a corpului, apoi socul va avea o actiune asemanatoare cu a aspirinei, producand vasodilatatie si o transpiratie puternica, timp in care, gradat, temperatura corpului va scadea. Este un remediu foarte eficient si, spre deosebire de febrifugele de sinteza, nu deprima sistemul imunitar si nu "incurca" mecanismul febrei, care (in anumite limite) este cat se poate de benefica, fiind un mijloc natural de aparare a corpului impotriva infectiei.
Sinuzita si bronsita - se administreaza infuzia combinata de flori de soc, cate 3 cani pe zi, in cure de 14 zile, cu o saptamana de pauza. Suplimentar, se aplica pe frunte sau, dupa caz, pe piept comprese cat mai calde posibil cu infuzie combinata de soc (se pune deasupra compresei un bidon cu apa cat de fierbinte putem suporta). Principiile active din florile de soc reduc inflamatia cailor respiratorii, ajuta la eliminarea secretiilor in exces, amplifica local capacitatea naturala de lupta a organismului impotriva infectiei. De asemenea, florile de soc au o actiune foarte interesanta de prevenire si de combatere a excesului de mucus din organism, mai ales de pe caile respiratorii.
Tulburarile nervoase induse de medicatia psihotropa - un studiu facut in Serbia a pus in evidenta faptul ca florile de soc administrate in paralel cu medicamente cu actiune sedativa asupra sistemului nervos central, cum ar fi fenobarbitalul sau morfina, reduc spectaculos efectul acestora. Mai mult, dupa ce se intrerupe administrarea acestor medicamente pentru o perioada, tratamentul cu flori de soc ajuta la revenirea mai rapida a activitatii nervoase la normal. Cercetari in curs de desfasurare urmaresc sa puna in evidenta si o capacitate a principiilor active din florile de soc de a reduce dependenta de anumite sedative de sinteza. Se foloseste pulberea de flori de soc, din care se ia cate o lingurita (3-5 grame), de trei ori pe zi. O cura dureaza maximum o luna si jumatate, dupa care se face o pauza de trei saptamani.
Colesterol - spre deosebire de alte remedii, socul nu determina scaderea valorilor colesterolului, ci impiedica intr-o buna masura oxidarea sa in organism, proces care duce la aparitia depunerilor de pe artere, la boli cardiace si vasculare grave. Se administreaza infuzia combinata de soc, cate 2-3 cani pe zi, in cure de 4 saptamani, cu 2 saptamani de pauza.
Constipatie, digestie dificila - se administreaza pulberea de flori de soc, cate o lingurita, cu 10 minute inainte de a manca. Florile de soc stimuleaza peristaltismul digestiv in general si pe cel intestinal in special, fiind de ajutor mai ales persoanelor sedentare, cu probleme de digestie, avand o eficienta speciala pentru combaterea atoniei digestive.
Reumatism - se fac, pe o perioada de 3 saptamani, cure in care se administreaza cate un litru de infuzie combinata de flori de soc pe zi. Are efecte depurative, antiinflamatoare articulare si ajuta la combaterea proceselor degenerative. De asemenea, ajuta la eliminarea uratilor din organism, fiind un ajutor pretios in caz de guta.
Prevenirea infectiilor renale si urinare - persoanele ce se confrunta frecvent cu afectiuni cum ar fi nefrita, pielonefrita sau cistita vor face de doua ori pe an, la trecerile de la sezonul cald la sezonul rece si viceversa, o cura de 2 saptamani cu infuzie combinata de flori de soc. Un litru din aceasta infuzie consumat zilnic stimuleaza puternic activitatea rinichilor, marind diureza, amplificand imunitatea locala, ajutand chiar la prevenirea formarii nisipului si a pietrelor la rinichi.
Intinerirea organismului - un experiment care a avut loc in Elvetia a avut drept subiect efectele florilor de soc asupra persoanelor de varsta a doua si a treia. La acest studiu au participat 207 persoane, barbati si femei, carora li s-au administrat, vreme de o saptamana, cate 9-15 grame de flori de soc pe zi, sub forma de extract apos (infuzie combinata) sau de pulbere. Studiul a fost condus de medicul Brunhil Zechelius, de la "Institutul National de Nutritie Stiintifica" din Elvetia, care a remarcat, la peste 90% din participanti, rezultate pozitive. Cele mai clare efecte au fost cele de reducere a greutatii corporale, pe seama eliminarii excesului de apa si a anumitor toxine din organism, normalizarea tensiunii arteriale, imbunatatirea digestiei si a eliminarii. Un alt efect spectaculos al acestui experiment a fost imbunatatirea memoriei si a capacitatii de concentrare a participantilor, multi dintre ei relatand ca, in buna masura, le-au revenit facultatile intelectuale "din tinerete". Un alt rezultat exceptional al acestui tratament intensiv de reintinerire a fost redobandirea tonusului psihic, participantii remarcand o stare de optimism si de vioiciune in urma tratamentului, de doar 7 zile, cu flori de soc.
Tratamente externe
Degeraturi - zonele afectate vor fi inmuiate in infuzie rece de soc, vreme de 10 minute, apoi se aplica o cataplasma calduta cu flori de soc, care se tine minimum o ora. Principiile active din florile de soc ajuta la restabilirea circulatiei si la regenerarea celulara din zonele afectate.
Arsuri solare - se intinde pe piele uleiul de flori de soc, care are efecte calmante si ajuta la refacerea tegumentelor. Anumite studii de laborator arata o posibila actiune anti-mutagena a socului, care ar ajuta la prevenirea cancerului de piele, dupa expunerea excesiva la radiatiile solare.
Arsuri de gradele 2 si 3 pe suprafete mici - se dezinfecteaza zona afectata cu tinctura de flori de soc, apoi se pun comprese cu infuzie combinata de flori de soc. Vindecarea va fi mult mai rapida si cicatricele vor fi mai reduse ca dimensiuni.
Dureri de gat - se face gargara de trei ori pe zi cu infuzia combinata de flori de soc. Are efecte de stimulare a imunitatii locale si antiinfectioase, ajuta la eliminarea secretiilor in exces, fiind de ajutor si in tratamentul tusei umede.

Precautii si contraindicatii la administrarea florilor de soc
Florile de soc, la fel ca toate produsele pe baza de soc, sunt contraindicate pe perioada sarcinii si a alaptarii. De asemenea, administrarea socului se va face sub supraveghere medicala, in cazul persoanelor care iau laxative si diuretice de sinteza. In general, persoanele cu predispozitie alergica vor lua la inceput doze mici de soc, iar in cazul in care apar iritatii pe piele, dificultati in respiratie, curgerea nasului sau a ochilor, administrarea acestei plante se va intrerupe. Aceeasi masura va fi luata in cazul persoanelor cu sensibilitate digestiva, daca apar diaree, crampe abdominale, greata. Copiilor sub 12 ani li se vor administra cu prudenta, in doze reduse de 2-4 ori, produse pe baza de flori de soc, intrerupandu-se tratamentul daca apare una din simptomele sus-mentionate.

FRUMUSETE
Pielea uscata, cu tendinta de crapare - mai ales in sezonul rece, dar si in perioadele cu vant si aer uscat, se va face masaj pe tot corpul cu ulei de flori de soc. Ideal ar fi ca acest tratament sa se faca odata la 7 zile. Eficienta maxima se obtine cand este aplicat la o jumatate de ora dupa baie.
Pielea imbatranita - se trateaza de asemenea cu masaj cu ulei de soc. Se recomanda in mod special pentru pielea de pe picioare si de pe maini, care are cele mai puternice tendinte de uscare si de formare a unor straturi rugoase. Pentru portiunile de piele mai grasa, cu tendinta de pletora, se recomanda compresele cu infuzie combinata de soc.

22 mai, 2011

intelegere

Cu ani in urma, am cochetat cu diverse forme de terapie alternativa. Am citit tot ce mi-a picat in mana legat de cristaloterapie, meloterapie, aromoterapie, apiterapie, fitoterapie chiar si masaj, reiki, si shamanism. In general tot ce tine de extrasenzorial. Unele idei gasite mi s-au parut interesante, altele au necesitat aprofundate dar au fost si aspecte care mi s-au parut superficiale si de "umplutura". Atunci am invatat sa separ informatiile in functie de cum le simt. Multe din aceste informatii le regaseam, pentru ca tineau de intelepciunea pamantului din satul bunicilor. Altele simtem ca le stiu de undeva dar nu reuseam sa definesc sursa. Majoritatea erau idei din crestinism repuse in alte forme. Dar erau si aspecte pertinente care mi se pareau mie ca nu erau acceptate de Biserica, sau mai exact de Dogma Bisericeasca. Aceste aspecte le-am pus intr-o cutiuta a mintii cu un mare semn de intrebare. Aveau, logica, se gaseau in Biblie si totusi se considerau ca fiind interpretari periculoase. Nedumerirea a ramas. Le gaseam corespondente in viata de zi cu zi, in predici, in vietile sfintilor in forme subtile, aluzive, tangentiale si totusi erau combatute cu vehementa de crestinii practicanti si deci nu le puteam aduce in discutie pentru a nu ma alege cu o "ploaie de pietre". De curand am inceput sa citesc si sa fac seminariile Macii Siluana. Teme interesante, mod de abordare psihologic si facil, posibilitate de intelegere destul de mare si cu rezultate remarcabile. Ce mi-a atras atentia si a fost pe sufletul meu a fost schimbarea centrului de greutate al credintei dinspre vinovatie spre bucurie. Astfel, Dumnezeu nu mai e Judecatorul suprem care pandeste fiecare pas gresit pentru a ne trimite in iad si implicit dispare "rabojul" de pacate mici sau mari ci isi reaia drepturile de parinte cald, iubitor, grijuliu si intelegator care se bucura de fiecare "intoarce acasa" a fiilor ratacitori. Care ii primeste cu bucurie pe toti cei care au alungat "umbrele" din sufletele lor si care sunt hotarati sa pastreze in sufletele lor "bucuria" banchetului pregatit de Tata la "intoarcerea filului ratacitor". In vorbele Maicii nu gasim decat "Bucurie" si nu "ispite", "diavol", "pedeapsa vesnica" si alte cuvinte menite sa perpetueze starea de vinovatie. Eu personal cred ca de secole Dumnezeu incearca sa ne invete sa ne Bucuram de marele dar pe care ni l-a dat: viata. Sunt mii de astfel de exemple in biblie, in viata stramosilor nostri daci, in rastignirea Fiului Sau doar ca privind la diavoli in fundul iadului nu avem cum sa vedem frumusetea Luminii Lui Dumnezeu.

21 mai, 2011

Trei frati patati


Cautand pe net despre aceast aburuiana am gasit un articol semnat de prietena mea Manuela. iata ce scrie ea:
"Produsul vegetal uscat actioneaza asupra umorilor toxice din organism ajutind la eliminarea lor. In plan subtil planta potoleste agitatia mentala si patima, eliminind balastul emotional.
Raspindita in Europa si Asia, trei frati patati, Viola tricolor este o floare cu petalele colorate diferit: alb, galben, violet. Mai este cunoscuta sub mai multe denumiri dar si sub numele de barba-imparatului, catifelute sau pansele salbatice.
Trei frati patati este o planta de la care medicina traditionala utilizeaza partile aeriene. Acestea contin mucilagii, saponozide, saruri minerale, ulei volatil, vitamina C etc. Datorita acestor componenti produsul
uscat obtinut in urma recoltarii si uscarii partii aeriene a plantei actioneaza asupra rinichilor marind cantitatea de urina eliminata.
De asemenea favorizeaza expectoratiile si secretia bilei. Are rol in favorizarea eliminarii umorilor toxice din organism sub forma de transpiratie precum si rol in stoparea alergiilor. Trei frati patati este recomandat de fitoterapie in tratamentul tusei, bronsitelor, constipatiilor, afectiunilor renale, urticariei, furunculelor, eczemelor, cosurilor sau dermatozelor.
In plan subtil trei frati patati actioneaza la nivelul eliminarii hipersensibilitatii. Ajuta si la eliminarea capriciilor, care sint manifestari de tip apa, potoleste agitatia mentala si patima eliminind balastul emotional. Datorita acestor calitati subtile planta poate fi utilizata de catre adolescentii capriciosi.

Cand poate fi folosita buruiana?
Sub forma de infuzie trei frati patati poate fi folosita intern in tratarea acneei, eczemelor, urticariei, rinitelor, bronsitelor, alergiilor, afectiunilor renale, consumindu-se pina la 2 cani pe zi.
Sub forma de infuzie slaba poate fi utilizata in astmul bronsic intr-un tratament de o luna de zile.
Ca decoct indulcit cu miere trei frati patati este excelent in eliminarea tusei.
Extern, cu infuzia concentrata din planta se pot face spalaturi sau comprese in cazul bubelor sau dermatozelor.
De asemenea in cazul rinitelor sau sinuzitelor alergice infuzia concentrata poate fi folosita sub forma de spalaturi nazale sau inhalatii.
Si, nu trebuie uitat ca florile de trei frati patati au proprietati tinctoriale. Acestea sint culese si proaspete sint folosite pentru colorarea tesaturilor din fibre naturale in culoarea galben."

Preparare macerat
Se pun intr-un vas de portelan sau sticla 2-3 linguri de iarba de trei-frati-patati maruntita, intr-o jumatate de litru de apa de izvor sau plata. Planta se lasa sa macereze la temperatura camerei, de seara pana dimineata, cand se filtreaza. Maceratul se pune deoparte, iar planta ramasa se va opari vreme de jumatate de ora cu o jumatate de litru de apa clocotita, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se combina maceratul cu extractul obtinut prin oparire, iar preparatul va fi baut pe parcursul unei intregi zile.


In formula As am gasit un articol mult mai complex care cuprinde si legenda plante semnat Ilie Tudor:
"La o prima vedere pare, mai degraba, modesta: o iarba marunta, fragila, crescuta pe margini de drum. Doar florile iti atrag atentia prin culorile lor diferite si vii, si mireasma suava, de toporasi. Dar desi iti vine mai degraba s-o mangai decat s-o vari in cana cu ceai, planta aceasta este un medicament natural redutabil, care poate salva vieti. Trei-frati-patati se numara printre detoxifiantele cele mai puternice din flora medicinala mondiala. Or, detoxifierea inseamna deja jumatate de tratament, in unele cazuri, chiar si vindecarea totala. Ca atare, nu este de mirare ca utilizarile sale terapeutice sunt extrem de diverse. In medicina noastra populara, de pilda, este cunoscuta drept iarba care vindeca toate bolile de piele. Exista nenumarate traditii, descantece si credinte legate de puterea ei neobisnuita. Legenda spune ca au fost odata trei feciori de imparat, frumosi si viteji, care s-au pornit cu totii la lupta, sa biruiasca un balaur infricosator, care ii inspaimanta de ani de zile pe supusii tatalui lor. Cand cei trei voinici erau gata sa-l rapuna, balaurul le-a spus ca, daca nu-l vor lasa in viata, mare napasta se va abate asupra lor. Dar ei aveau inimi viteze si nu s-au dat inapoi, omorandu-l. Si numai ce si-a dat suflarea jivina, ca toata fata si pielea li s-a umplut de bube, si din frumusetea lor stralucitoare nu a mai ramas nimic. Cum nu se mai puteau arata asa in lume, s-au pus in genunchi si au inceput a se ruga sa li se curme suferinta. Iar Dumnezeu le-a ascultat ruga si i-a transformat intr-o floare cu tulpina frageda, cu miros abia simtit si suav, care vindeca toate bolile pielii. Aceasta floare se cheama Trei-frati-patati. Si daca tot v-am spus povestea ei, sa vedem unde o gasim, cum o culegem si cum o putem folosi, pentru a ne redobandi sanatatea.

Descrierea plantei
Denumirea sa latina este Viola tricolor si este originara concomitent din Europa, Asia Occidentala si Africa de Nord. Se mai numeste si panseluta salbatica si creste spontan prin fanetele de munte, dar si pe campuri, pe pajisti, in locuri virane si la margini de drum. Mare iubitoare de lumina si de umiditate, uneori formeaza, acolo unde gaseste conditii propice, adevarate lanuri colorate si delicate. In zona campiei, florile au o culoare galben deschis (ca lamaia), cu pete albe catre interior. La munte, culoarea ei specifica este albastru spre violet, cu mijlocul galben. Floricelele au un diametru de maximum 1,5 centimetri, apar cate una singura pe tulpina, care rareori creste mai inalta de 15 centimetri, iar frunzele sunt ovale, cu marginea dintata. Infloreste de la sfarsitul lui mai si pana in septembrie. Este o planta anuala, adica se regenereaza din samanta, de la un an la altul. Ca atare, culegerea plantei in exces poate duce la disparitia ei, deoarece nu mai exista sursa de seminte pentru generatia urmatoare.

Recoltare
Se culeg tulpinile inflorite cu tot cu frunze, dar fara radacini. De regula, sunt foarte moi si se rup cu multa usurinta, asa incat nu este nevoie de cutit la cules. Doar la campie, unde creste in dimensiuni foarte mari, este nevoie de cutit sau de secera pentru a recolta planta. Se poate folosi proaspata (din frunze si tulpini se extrage sucul) sau, mai frecvent, uscata. Uscarea se face in strat subtire, in locuri umbroase si foarte bine aerisite. O data pe zi, planta trebuie intoarsa, mai ales daca in locul de uscare aerul nu circula suficient. Este o planta care contine foarte multa apa, asa incat trebuie ventilata suficient in timpul uscarii. Prin uscare, dintr-un kilogram de planta proaspata rezulta doar 120-150 de grame de produs uscat. Termenul de valabilitate al plantei uscate este de maximum doi ani.

Preparate din Trei-frati-patati
Infuzia combinata
Doua linguri de frunze si flori uscate, nemacinate (doar maruntite putin), se pun cu o cana (250 ml) de apa la inmuiat de seara pana dimineata. A doua zi se filtreaza licoarea rezultata (care nu este altceva decat un macerat), iar planta ramasa se opareste cu inca o cana de apa. Dupa ce se lasa sa se raceasca vreme de o jumatate de ora, la temperatura camerei, aceasta infuzie se filtreaza. La sfarsit, se combina maceratul cu infuzia racita. Se beau 3-4 cani de ceai pe zi, pe stomacul gol.

Pulberea
Planta uscata se marunteste bine cu o rasnita electrica, dupa care se face o cernere cu sita pentru faina alba. Se ia cate o lingurita rasa de pulbere, de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Inainte de a inghiti pulberea cu putina apa, ea se tine timp de cateva minute sub limba.

Tinctura
Planta uscata de marunteste fin cu ajutorul rasnitei electrice de cafea sau in piua. Se pun 20 linguri de pulbere intr-un borcan cu filet, adaugandu-se apoi doua pahare de alcool alimentar (de 90-96 de grade) si un pahar de apa. Se amesteca totul cat mai bine. Se inchide borcanul si se lasa continutul la macerat vreme de zece zile, dupa care tinctura obtinuta se filtreaza prin tifon si se trage in sticlute mici, inchise la culoare.

Cataplasma
Iarba uscata de Trei-frati-patati se macina cu ajutorul rasnitei electrice de cafea. Din pulberea rezultata se iau 2-3 linguri, care se pun intr-un vas si se adauga apa calduta, amestecand incontinuu, pana cand se formeaza o pasta. Se aplica pe locul afectat, unde se tine vreme de o ora, apoi se indeparteaza si se lasa pielea sa se usuce la aer.

Tratamente preventive
* Alergie - toti cei care la contactul cu polenul sau cu praful stranuta, au urticarii pe piele, senzatii de sufocare, carora le curg nasul si ochii ar trebui sa incerce macar o data cura cu infuzie combinata de Trei-frati-patati. Vreme de 1-2 luni, se beau 2-4 cani pe zi, pe stomacul gol. Planta are un efect de reglaj imunitar foarte eficient, previne reactiile alergice si le diminueaza intensitatea. Mecanismul antialergic nu este deocamdata explicat, dar este cert ca Trei-frati-patati este, pe termen lung, printre cele mai eficiente plante din lume pentru prevenirea reactiilor alergice.

* Astm - persoanele care sufera de bronsita cronica sau care au avut episoade de astm vor face la fiecare schimbare de anotimp o cura in care se bea infuzie combinata de Trei-frati-patati, cate o cana, de 3 ori pe zi. Tratamentul se face vreme de 3-4 saptamani. Infuzia se bea indulcita cu miere de salcam.

* Hipertensiune - se administreaza pulberea de Trei-frati-patati, cate o lingurita de patru ori pe zi, in cure de patru saptamani, urmate de alte 2-3 saptamani de pauza. Aceasta planta ajuta la reglarea tensiunii arteriale prin efectul sau diuretic, dar si prin actiunea sa la nivelul sistemului nervos central. Se pare ca administrarea de Trei-frati-patati ajuta si la prevenirea infarctului miocardic, avand efecte anti-aterosclerotice si prevenind formarea cheagurilor de sange.

* Guta si reumatism - primavara si toamna, se tin cure de cate 30 de zile, timp in care se administreaza infuzia combinata de Trei-frati-patati, cate un litru pe zi, baut in mai multe reprize, pe nemancate. Aceasta planta are efecte depurative puternice, mobilizand toxinele (inclusiv sarurile acidului uric) si ajutand la eliminarea lor din organism. De asemenea, are efecte antiinflamatoare articulare si antioxidante.

Tratamente interne
* Bronsita - in aceasta afectiune, indiferent daca este de origine alergica, infectioasa, tabagica etc., administrarea de Trei-frati-patati are efecte terapeutice extraordinare. Planta ajuta la fluidifierea secretiilor bronsice si la eliminarea lor din plamani, grabeste procesele de vindecare, impiedica suprainfectiile si, nu in ultimul rand, previne aparitia crizelor de astm. Se administreaza pulberea, cate o lingurita de patru ori pe zi, in cure de 30-60 de zile, urmate de 10-21 de zile de pauza.

* Astm - patru categorii de principii active (terpene, flavonoide, saponine si metilsalicilati) s-au dovedit a fi extrem de active in lupta cu aceasta afectiune, considerata de catre multi medici incurabila. Se iau cate 4-6 lingurite de pulbere de Trei-frati-patati pe zi, vreme de 30 de zile, urmate de alte 10 zile de pauza, dupa care tratamentul se reia. Administrarea de Trei-frati-patati are efecte expectorante (ajuta la eliminarea excesului de secretii din arborele bronsic), antispastice, antialergice, ajutand la combaterea si, mai ales, la prevenirea crizelor de astm.

* Tuse, tuse convulsiva - se administreaza infuzia combinata de Trei-frati-patati, cate trei cani pe zi, si, in plus, se face gargara cu acest preparat. Principiile active din aceasta planta au efecte emoliente, reducand iritatia de la nivelul cailor respiratorii, au efecte antitusive directe si antiinflamatoare. Acest tratament se recomanda si ca adjuvant in pneumonie.

* Alergie respiratorie - se tin cure de 45-60 de zile, timp in care se iau cate patru lingurite de pulbere de Trei-frati-patati pe zi. De regula, cura cu aceasta planta este bine sa inceapa cu cel putin 30 de zile inaintea polenizarii sau a altor situatii in care pacientul este nevoit sa intre in contact cu alergenii la care este sensibil. Curele succesive cu Trei-frati-patati (cu o pauza de doua-patru saptamani intre ele) au un efect cert de reglaj la nivelul sistemului imunitar, efect inca greu de explicat prin prisma cunostintelor actuale. Aceasta planta este un puternic detoxifiant, anihileaza radicalii liberi din sange, ajuta la intensificarea tranzitului intestinal si a diurezei, actiuni terapeutice complexe, ce au ca rezultanta actiunea sa antialergica.

* Alergie cutanata - se face un tratament cu Trei-frati-patati, sub forma de infuzie combinata, din care se bea cate un litru pe zi, vreme de macar 30 de zile. Suplimentar, se face o cataplasma din iarba de Trei-frati-patati si din flori de musetel, astfel: cele doua plante macinate sub forma de pulbere se amesteca in proportii egale. Din amestecul de pulberi rezultat se iau 2-3 linguri, care se pun intr-un vas si se adauga apa calduta, amestecand incontinuu, pana cand se formeaza o pasta. Aceasta pasta se aplica pe locul afectat, unde se tine vreme de o ora, apoi se indeparteaza si se lasa pielea sa se usuce la aer. Se repeta tratamentul intern si extern zilnic, pana cand simptomele cutanate ale alergiei dispar. Acest tratament este recomandat si contra dermatitei atopice, iar tratamentul intern se recomanda contra atopiei in general.

* Cancer la san - in iarba de Trei-frati-patati au fost descoperite niste mici proteine, denumite ciclotide, care s-au dovedit a fi un inamic extrem de puternic al tumorilor maligne. Pur si simplu, aceste principii active ataca selectiv doar celulele maligne, distrugandu-le, conform unui studiu al medicilor de la un institut de cercetari din Uppsala, Suedia, dat publicitatii in anul 2004. Ca adjuvant in tratarea cancerului la san, se recomanda pulberea de Trei-frati-patati, cate 6 lingurite pe zi, administrata vreme de 30 de zile, dupa care se fac 7 zile de pauza, iar apoi tratamentul se reia.

* Cancer pulmonar - in medicina traditionala chineza, doua plante apartinand aceleiasi familii: Trei-frati-patati (Viola tricolor) si Vioreaua asiatica (Viola yedoensis) sunt folosite cu un succes extraordinar pentru tratarea acestei afectiuni si a bolii canceroase, in general. Studii foarte recente, facute la "Laboratorul de Stat pentru Fitochimie", din Yunnan, China, au aratat ca, intr-adevar, iarba de Trei-frati-patati, la fel ca si surata sa, Vioreaua asiatica, contin substante extrem de puternice, cu actiune citostatica (este vorba de aceleasi ciclotide descoperite si de studiul suedez). Efectul ciclotidelor extrase din plantele din aceasta familie este atat de puternic, incat foarte multi specialisti afirma ca urmatoarea generatie de citostatice va fi fabricata pe baza acestor substante. Contra cancerului pulmonar, se administreaza in mod traditional pulberea de Trei-frati-patati, cate 6 lingurite pe zi, in cure de trei luni, urmate de 3-4 saptamani de pauza. Acelasi tratament s-a dovedit a fi eficient si in tratarea cancerului gastric, precum si a cancerului intestinal.

* Sclerodermie - contra acestei afectiuni se face o cura cu tinctura de Trei-frati-patati, din care se administreaza cate o lingurita, de patru ori pe zi, pe o perioada de 3 luni, urmata de o luna de pauza, dupa care tratamentul se reia. Suplimentar, se aplica o data la doua zile o cataplasma cu iarba de Trei-frati-patati, pe zonele afectate. Tratamentul intern si extern are puternic efect depurativ, antioxidant si imuno-modulator, si este de un real ajutor in aceasta afectiune autoimuna.

* Adjuvant in lupusul eritematos (boala lupica) - se face un tratament intern cu pulbere de Trei-frati-patati, din care se ia cate o lingurita, de 4-6 ori pe zi, in cure de 40 de zile, urmate de alte 10 zile de pauza, dupa care administrarea se reia. Nu se poate afirma ca acest tratament vindeca singur afectiunea, dar corelat cu un regim lacto-vegetarian cu multe cruditati, cu administrarea unor remedii cum ar fi laptisorul de matca, mugurii de coacaz negru (Ribes nigrum), lemnul-dulce (Glycirrhiza glabra), are efecte spectaculoase de ameliorare a simptomelor.

* Adjuvant in cistita - se administreaza infuzia combinata, cate un litru pe zi, pana la vindecare. Acest remediu are un efect antibacterian de intensitate moderata, insa cea mai importanta este actiunea sa emolienta, diuretica si antiinflamatoare. Tratamentul cu Trei-frati-patati este recomandat in special pentru reducerea durerilor si a usturimii la urinare, pentru accelerarea vindecarii, precum si pentru prevenirea recidivelor infectiilor reno-urinare.

* Infectii alimentare - se administreaza infuzia de Trei-frati-patati, cate 1-1,5 litri pe zi, pana la disparitia simptomelor. Acest remediu s-a dovedit un antibiotic surprinzator de puternic contra unor bacterii (cum ar fi Campylobacter jejuni) care produc infectii gastro-intestinale. Mai mult, tratamentul cu aceasta planta are efecte protectoare si asupra mucoaselor tubului digestiv, protejandu-le de agresiunile bacteriene.

* Primul ajutor in intoxicatii - se foloseste radacina uscata de Trei-frati-patati, din care se iau 1-4 g, in doza unica. Daca se administreaza radacina umeda, proaspat culeasa, se pot lua pana la 8 g. Acest remediu contine o substanta numita violina, care are efecte vomitive si purgative foarte puternice si rapide, ajutand la eliminarea prompta a substantelor toxice din tubul digestiv, pana la ajungerea la o unitate spitaliceasca.

* Adjuvant in epilepsie, la copii - se administreaza cate o jumatate de lingurita de pulbere de Trei-frati-patati, de trei ori pe zi. La adulti doza se mareste de 2-3 ori. Este un tratament simplu, extrem de raspandit in medicina populara din Marea Britanie si din tarile din nordul Europei. Sunt cunoscute cazuri in care administrarea acestei plante a dus la ameliorarea (sub aspectul reducerii intensitatii crizelor) si, uneori, chiar la disparitia acestei afectiuni. Mecanismul prin care aceasta planta actioneaza in aceasta boala este, insa, complet necunoscut, la ora actuala neexistand nici macar ipoteze in acest sens.

Tratamente externe
* Rinita si rinosinuzita - indiferent daca este vorba de o afectiune pe fond alergic sau de una pe fond infectios, cura interna cu infuzia combinata de Trei-frati-patati (2-4 cani pe zi) va va ajuta. Dar planta poate fi folosita si extern. Se recomanda aspiratiile nazale, facute astfel: in jumatate de pahar cu infuzie combinata foarte concentrata (4 linguri la o cana de apa), se pune un sfert de lingurita de sare grunjoasa. Se amesteca bine, se pune in causul palmei solutia si se aspira cu o nara, apoi se repeta procedeul cu cealalta nara.

* Leucoree - se face o infuzie combinata foarte concentrata, din 4 linguri de planta maruntita la o cana de apa. Se fac spalaturi vaginale o data pe zi, vreme de sapte zile la rand. Este un tratament cu efecte antibacteriene puternice, care ajuta la refacerea epiteliilor lezate de infectie, la reducerea senzatiei de jena si de usturime.

Precautii si contraindicatii
Desi e o planta atat de puternica, Trei-frati-patati este aproape lipsita de reactii adverse. Singurele probleme care pot aparea sunt legate de supradozare. In cazul in care se iau zilnic mai mult de 18 grame (la adulti) sau mai mult de 4 grame (la copiii de 4-12 ani), pot aparea fenomene neplacute cum ar fi varsaturile, diareea, starile de greata si inapetenta, mai rar iritatiile la nivelul pielii.

MEDICINA VETERINARA
Caderea blanitei la pisici
�Susu este numele unei mate campioane, care a trait nu mai putin de 17 ani, a supravietuit la doua salturi facute de la etajul... noua al blocului unde locuieste mama mea, si a reusit sa copieze aproape perfect comportamentele umane. In afara de acestea, era cea mai mofturoasa pisica pe care am vazut-o vreodata, mofturoasa atat la mancare, cat si asa, in general. Singurul fel de "hrana" pe care Susu nu-l refuza niciodata, oricat de prost dispusa ar fi fost (au si animalele toane, chiar daca nu atat de insuportabile ca oamenii), era iarba de Trei-frati-patati. Se pare ca aceasta planta a fost si unul din secretele longevitatii sale, neobisnuite pentru o pisica (rareori ele depasesc varsta de 14 ani). Nici cea mai apetisanta bucatica de carne nu se compara cu aceasta delicatesa 100% vegetala, pe care o consuma cu o placere imensa. Intr-un an, cand a fost seceta si nu am avut suficienta planta, a luat o boala care a facut sa-i cada foarte tare blanita, incat incepuse sa cheleasca. Imediat ce a inceput sa ia din nou iarba de trei-frati-patati, boala i-a disparut, iar in cateva saptamani, blana si-a recapatat desimea si luciul normal.

Pemfigus la caini si pisici
Ama este un golden-retriever superb, jucaus si foarte inteligent, care la varsta de un an a inceput sa faca rani pe piele, pe suprafete tot mai mari, care nu cedau la nici un fel de tratament cu antibiotice, antimicotice sau antivirale. In cele din urma, un veterinar din Brasov (de la clinica veterinara "Kronvet") a reusit sa-i puna diagnosticul corect: pemfigus (un grup de afectiuni autoimune ale pielii si/sau mucoaselor, care determina leziuni asemanatoare plagilor arse, cu vezicule sau bule, care nu se vindeca). Este o boala necontagioasa, care apare si la oameni, si care poate evolua pana la forme foarte grave. Singura solutie pentru a o salva pe Ama de la suferinta au fost injectiile cu doze mari de hidrocortizon, care i-au dat tot organismul peste cap, dar au stopat boala. Problema a fost ca injectiile repetate cu acest medicament, pe termen lung, ii afectau sanatatea intr-o masura aproape la fel de mare ca si boala. Si de data aceasta, a intervenit spiritul de inginer cercetator chimist al mamei mele, care a scos din camara ceaiul de Trei-frati-patati, cu care vindecase, candva, pisica. Ei bine, jumatate de litru de ceai baut zilnic, vreme de cateva luni, a dus la diminuarea treptata, pana la disparitia totala, a oricarui simptom al pemfigusului, in conditiile in care tratamentul cu corticoizi a fost oprit. In prezent, Ama a inlocuit de aproape jumatate de an corticoizii cu ceai de Trei-frati-patati, pe care il bea amestecat cu lapte batut, iar boala este o amintire. "

Multumire

Ce e ciudata e ca in ciuda faptului ca as avea despre ce scrie, despre ce povesti, cuvintele refuza sa se aseze intr-o ordine fireasca, ca sa nu spun frumoasa. Toate sentimentele si trairile se incapataneaza sa ramana acolo in sufletelul meu si nu vor sa se aseze in cuvinte. Ciresul lasat de fructe vrea sa ramana doar un cires in asteptarea culesului, gutuiul inflorit prefera sa ramana un copac un curte si atat, ouale asezate ordonat in incubator sunt doar oua.... Nici o anticipare, nici o asteptare doar fapte. Fapte zilnice, repetitive, intrate cumva intr-o rutina si o asezare linistitoare. Casa, curtea, gradina totul e asezare, firesc si liniste. Pana si oboseala fizica e tot rutina monotona care da un sentiment de firesc, de ..."impamantenit"... In ultimii doi ani tot ce faceam in curte era nou, era aventura si incantare. Acum e firesc si asta imi da un sentiment de plin, de multumire. Pana si inchiderea cafenelei a fost un gest firesc, normal care a "intregit" peisajul casei cu electrocasnice si mobilier de curte. Decizia, ca si gestul in sine au venit firesc fara dureri sau "vartejuri" emotionale. Ca o linistire, ca o intregire si o "adunare acasa". Am sentimentul unui paraias de munte care si-a facut loc printre pietre, a sapat in maluri si a ocolit roci in drumul sau spre vale. A adunat mici izvoare in drumul sau si s-a luptata cu terenul si a coborat cand mai vijelios, cand mai involburat spre campie. Acum a ajuns la camp si s-a "contopit" cu o apa mai mare si e linistit. Se odihneste dupa coborarea vijelioasa in bratele unei ape mari, linitita si calma.

ciubotica cucului

Daca este luna mai, este luna in care nu trebuie sa uitam de una dintre cele mai folosite plante medicinale: ciubotica cucului. Aceasta planta are un grad foarte ridicat de raspandire in tara noastra, denumirile sub care o vom gasi diferind de la zona la zona (Aglica, Anglicel, Cinci clopotele, Cizma cucului, Tata oii, Tata vacii, Urechea ursului). Este o planta cu flori galbene, care infloreste in luna mai, creste in lunci si in zona de dealuri, frumos parfumate.

Denumita stiintifica “Primula officinalis“, ciubotica cucului este o planta foarte faimoasa mai ales pentru calitatile sale de calmant. Extractele acestei plante inlocuiesc cu succes somniferele chimice pentru persoanele care sufera de insomnie. Ciubotica cucului relaxeaza organismul, ajutand la inlaturarea tulburarilor nervoase. Este si o maniera de intarire a nervilor (o cana de ceai pe zi), calmeaza artrita si reumatismul (doua cani de ceai pe zi, dimineata si seara), ajuta la tonifierea inimii, fiind un puternic calmant in cazul durerilor de cap aparute din pricini nervoase (ingerarea unei cani de ceai caldute de planta, cu inghitituri mici, va face minuni).
De asemenea, are efect benefic asupra inflamatiei miocardului, ajuta la eliminarea calcului vezical (consumarea unui litru de ceai de radacina de ciubotica cucului pe zi), tuse (infuzie de floare de ciubotica cucului, doua cani de ceai pe zi), atacuri de panica (consum constant de ceai de ciubotica cucului si valeriana, calmeaza si relaxeaza sistemul nervos, regland ritmul cardiac). In cazul bronsitelor, se va administra de doua trei ori pe zi o cana de ceai obtinut in urma infuziei de planta.
Ciubotica cucului are efect depurativ, de curatare a sangelui de toxinele care se acumuleaza, aceste substante toxice ducand la artrite, boli reumatice, gute. Pentru a preveni aceste boli, mai ales pentru persoanele care se stiu predispuse spre imbolnavire, este recomandata ingerarea unei cantitati de 2, 3 cani de ceai pe zi, obtinute in urma infuziei. Infuzia de ciubotica cucului are capacitatea de a atenua durerile puternice asociate cu artritele, acestea ajungand sa dispara o data cu trecerea timpului.
Din aceasta planta se prepara si vin, cunoscut pentru calitatea sa de a linistii inima si nervii. Vinul se prepara prin umplerea unei sticle de 2 litri cu flori proaspete de ciubotica cucului peste care se adauga vin alb natural. Se acopera cu un dop de pluta si se lasa 14 zile la soare. Se ia periodic cate o inghititura din acest preparat in afectiunile cardiace, ajungandu-se la nu mai mult de 4 linguri pe zi.
De la aceasta planta se folosesc doar florile si radacinile, primele recoltandu-se in luna aprilie, mai si iunie iar cele din urma doar in lunile mai si iunie.
Dintre principiile active ale acestei plante enumeram vitamina C, flavonozidele, saponozidele triterpenice. Saponozidele continute de floare fac ca aceasta planta sa aiba o actiune expectoranta, emetica si secretolitica.

19 mai, 2011

sfaturi practice pentru a scapa de insecte

Despre Levantica stiam ca alunga moliile, asa cum stiam si de nucul din fata casei ca tine la distanta tantarii si de craite ca indeparteaza insectele si de pelin ca protejeaza gainile de pureci dar uite ca mai aflu lucruri noi aici care merita impartasite :

Busuiocul alunga mustele

Muştele, pe lângă zgomotul iritant pe care îl fac, murdăresc şi pereţii locuinţei. Pentru a le îndepărta, pune bucheţele de busuioc în dreptul ferestrelor. În acest mod, nici o muscă nu-ţi va mai intra în casă.
Menta, duşmanul furnicilor
Cum vine vara, ne trezim în casă cu furnici care mişună, cel mai adesea, lângă uşa de la balcon. Menta are puterea de a le alunga, deoarece aceste insecte nu suportă nici mirosul, nici gustul acestei plante. Pune câteva frunze de mentă în zona unde se află muşuroiul. Poţi folosi ulei de mentă, pe care să-l aplici pe la colţuri.
Pelinul pune pe fuga fluturii de noapte
Atunci când intră în casă, fluturii de noapte pot fi extrem de deranjanţi. Frunzele de pelin te pot ajuta însă să scapi de ei. Poţi să le arzi, iar fumul îi va alunga din încăpere, sau poţi să agăţi câteva plante de lustră.
Ai dafin, n-ai gindaci de bucatarie
Gândacii de bucătărie se înmulţesc foarte repede, iar dacă nu iei măsuri urgente, îţi vor invada spaţiul. Un remediu excelent împotriva acestora e dafinul. Presară foi de laur prin colţurile bucătăriei. Ar fi bine să mai pui câteva şi pe dulapuri. Gândacii nu suportă mirosul dafinului.
Frunzele de nuc tin tintarii la distanta
Tânţarii sunt cele mai de temut insecte în anotimpul cald. Aceşti mici “vampiri” ne pot transmite foarte multe boli periculoase. Frunzele de nuc îi pot ţine însă la distanţă. Poţi să dai foc câtorva frunze, iar fumul îi va alunga. O altă modalitate ar fi să presari aceste plante pe tocurile ferestrelor, pentru că mirosul înţepător de nuc îi va opri să-ţi intre în locuinţă.
Moliilor nu le place levantica
Dacă ai zărit vreo molie prin casă şi ţi-e teamă că îţi va distruge îmbrăcămintea, nu intra în panică. Tot ce ai de făcut e să pui în nişte săculeţi de pânză câteva fire de levănţică, apoi să-i aşezi printre haine. Astfel vei îndepărta toate moliile, iar hainele tale preferate vor fi în singuranţă. În plus, iată un alt aspect extrem de plăcut dacă vei folosi levănţica: şifonierul tău va mirosi ca un câmp de flori de primăvară.

17 mai, 2011

sclipiri de intelegere

Citesc doua carti in paralel: una pe hartie (carte) si una pe suport magnetic (monitor). Ambele de dezvoltare personala sau psihologie personala. Despre intelegerea copilului din noi si vindecarea ranilor emotionale. De regula nu sunt grea de cap dar in domeniul acesta ma prind mai greu. Poate pentru ca e vorba de mine sau poate pentru ca intoarcerea in timp (cu gandul) doare. Oricum apar si mici sclipiri de intelegere. Macar atunci cand citesc despre acelasi aspect in ambele carti in acelasi timp dar intr-un alt mod. Si am constata ca ingerul pazitor sau poate Creatorul imi scoate in cale mici intamplari pentru exemplificarea unor aspecte. Si imi tot creeaza aceeasi situatie cu alti parametri pana ma prind. Si cand reusesc sa ma prind intr-un final apare linistea. Parca deschid o fereastra care se incapatana sa se deschida si tot mirosul florilor de dupa ploaie inunda casa dar mai ales si plamanii mei. Iar senzatia e ca nu imi ajunge aerul. Ca atunci cand deschizi fereastra unei camere cu aer inchis (fum, praf, etc). Si cu fereastra deschisa incep curatenia: sentimente, inamplari, senzatii, amintiri, toate se reaseza, se ordoneaza dupa alte criterii ocupand mult mai putin spatiu, poate si pentru ca unele trebuiau aruncate demult in cosul de gunoi. Iar spatiu nou creat in sufletul meu e plin de iubire, de aer proaspat de primavara, luminat de candele noi de sperante si vise. Iar fluturii iluziilor au unde sa se invarta inainte de a-si arde aripile la flacara realitatii.....

15 mai, 2011

sambata dupa-amiza

livada mica cu zmeurisul (in dreapta) inainte de curatare

Sambata pe la pranz s-a ridicat soarele. Odata cu el si starea mea de spirit s-a schimbat. O ora in bucatarie, o discutie cu o prietena veche si parca ziua s-a transformat. Suficient ca, impreuna cu sotul meu sa terminam de amenajat cei 80 m de alee spre poarta. Pusesem dumitrite pe o parte si acum am reusit sa destelenim jumatate de metru si pe cealalta laterala si sa punem flori. Asta pe langa scos buruieni (unele cu sapa dar unele cu harletul) si tuns iarba. Operatiunea "tuns iarba" s-a extins si asupra livezii mici si pe lista e si curtea dupa ce schimba periile la masina de tuns (a cedat nervos saraca). Chiar daca mai e de munca pana la definitivarea curtii dar macar are un aer mai putin salbatic. Cele mai incantate de aceasta operatiune au fost gainile. Era o galagie in movila de iarna tunsa unde se scaldau, scurmau si cotcodaceau. Spre seara am "plasat" pisoii la pisica unei prietene, proaspat fatata dar ramasa fara pisoi din motive de suprapopulare a curtii. Asa ca am privit apusul cu sotul meu din leaganul asezat strategic in livada mica, cu o cana de ceai in mana, multumiti de rezultatele muncii noastre. Si tot in leagan am luat decizia sa inchidem cafeneaua. De cateva saptamani tot facem calcule si din pacate de fiecare data au iesit cu minus. Oricum a fost gandita ca o activitate de tranzitie pana la etapele initiale ale obiectivul final: ferma mixta. Dar, din pacate mananca prea multe resurse (timp si bani) ce ar putea fi canalizate spre obiectivul propus initial. Mi-ar place sa pot posta fotografii din curte dar inca nu avem un aparat foto.

14 mai, 2011

asteptare....

Ieri a fost o zi ....cel putin stranie. A fost soare, am reusit sa termin de pus fasolea in gradina. Cea de pastai, cea oloaga si cateva cuiburi de boambe. Am stat in tricou si m-a prins soarele suficient cat sa ma inrosesc putin (pe maini si decolteu). Seara a fost trista - pisicuta noastra a preferat sa nu mai fie cu noi. S-a aruncat sub rotile masinii lasand 3 ghemotoace de cateva zile. Asta ar fi si motivul pentru care nu prea am dormit: a trebuit sa hranesc pisoii cu seringa peste noapte. Asa ca azi sunt fara chef, poate si din cauza norilor si a atmosferei incarcate.  Si am o stare de asteptare.... Sau poate am preluat din starea de asteptare a rufelor la calcat, a produselor din bucatarie in asteptarea gatirii lor, a rufelor de pe sarma care asteapta sa fie stranse si cine stie a cator alte lucruri care asteapta sa fie facute..... Sau poate a pisicilor care isi asteapta mama...

cimbrisorul si cimbru

Despre cimbrisor stiu de la mama ca e foarte indicat pentru tratarea tusei.
Eu fac un sirop pe care il amestec cu cel de muguri de brad pe care le prepar la fel: intr-un borcan de sticla mai mare (3kg) pun straturi relativ egale de zahar si planta proaspata (fie cimbrisor, fie muguri de brad, fie un rand si un rand daca am norocul sa infloreasca cimbrisorul in perioada mugurilor de brad); incep cu zahar si termin cu zahar; si sta cuminte in debara (lumina putin sai racoare) cu un tifon deasupra pana cand plantele isi reduc volumul si se ridica deasupra lichidului format (cam o luna); apoi pun siropul (individual sau amestecat) in sticle mici de sticla (gen tedy sau prigat) pe care le las in debara si le folosesc ca sirop de tuse.

Am dat cautare pe net informatii despre cimbrisor si iata ce am gasit:
"Cunoscut si sub denumirile de cimbrisor de gradina, cimbrisor grecesc, cimbru adevarat, lamaioara, ori iarba cucului, cimbrul (Thymus vulgaris L) este o mirodenie inrudita cu cimbrisorul si cu cimbrul de camp (Thymus serpyllum).
In unele tari, precum Spania, Franta, Italia, Portugalia, Maroc, sau in Siberia, el creste spontan, in salbaticie, la altitudini mari, in vreme ce in altele cimbrul este cultivat. Romania, alaturi de Elvetia, se numara printre putinele tari europene care cultiva aceasta planta.
Marturiile antice, din vremea civilizatiilor greaca si romana, apartinand lui Theofrastus, Dioscoride sau lui Apicius Caelius, descriu multe rafinamente culinare din care nu lipseste cimbrul. El este recomandat cu multa atentie, dand de inteles faptul ca erau cunoscute nu numai virtutile sale culinare, ci si cele medicinale.
Specialistii farmacologi au identificat in continutul cimbrului uleiuri volatile, precum carvacrol, cymol, x1-pinen, 1-borneol, linalool, cat si peste 10% tanin. Aceste componente chimice naturale fac din cimbru un excelent remediu impotriva infectiilor intestinale, in afectiuni pulmonare sau renale. Ceaiul dintr-un amestec de cimbru cu podbal si musetel, indulcit cu zahar candel, trateaza foarte eficient guturaiul. Sucul de cimbru amestecat in proportie de 1:7 cu sirop de zahar poate trata cu succes tusea convulsiva, daca se administreaza cate o lingura la fiecare ora. La fel de utila in tratarea tusei convulsive este si combinatia de cimbru, coacaze si roua cerului (Drosera rotundofolia), din care se prepara un alt ceai.
In afectiunile reumatismale, ca si in alte afectiuni insotite de febra foarte ridicata, impachetarile sau baile cu cimbru sunt foarte utile.
Alcoolul de cimbru 3% este un excelent dezinfectant al pielii dar si un factor antiedematos al membrelor superioare si inferioare.
In medicina populara, ceaiul de cimbru se administreaza in multe afectiuni: contractiile uterine, colici, dureri de cap, tusea comuna, tusea convulsiva (se prepara un ceai din amestec de cimbru, patlagina si radacina de toporas), tuberculoza, retentia de urina, tulburari gastrice. Datorita continutului de ulei volatil, cimbrul se recomanda in amestecuri pentru bai aplicate copiilor cu diverse afectiuni ale cailor respiratorii, preparandu-se un ceai in combinatie cu menta, musetel, radacina de obligeana, flori de tei, levantica, soc, melisa, maghiran si coada soricelului. Nu trebuie sa uitam nici de calitatile de tonic nervos ale cimbrului, ceea ce il face o componenta de nelipsit in amestecurile aromatice si impachetarile cu plante.
Spre deosebire de cimbrul Thymus vulgaris, cimbrul de gradina (Satureja hortensis) mai este denumit si cimbru brun sau cimbru mirositor. Analiza de laborator indica un continut de substante uscate (28,1%), albumina bruta (5,6%), grasimi (1,6%), zahar (2,4%), extracte azotate (9,2%), fibre (8,6%) si cenuse (2,1%).
O infuzie din cimbru si cimbrisor poate fi o excelenta compresa fierbinte pentru combaterea edemelor si carceilor la femeile gravide. Stomacul este organul care beneficiaza cel mai mult de calitatile cimbrului de gradina, alaturi de sistemul nervos. De aceea infuzia din aceasta planta este foarte eficienta in tratarea diareei acute si cronice, dar si in cazul starilor de iritabilitate nervoasa.
Cimbrisorul (Thymus serpyllum L.), numit si cimbrul ciobanului, balsama, iarba cucului, timian, schinduf sau tamaita, creste spontan, pe coline, ogoare, in poiene cu sol uscat, in luminisuri de padure si pe stancile montane din zona cu clima temperata a Europei, in Asia, Africa de Nord, Abisinia, America de Nord, dar si in Scandinavia si Islanda. El contine uleiuri volatile (in special borneol, cineol, carvacrol si timol), precum si taninuri, substante amare, albumina, o rasina elastica, saruri de calcar.
Fiind un excelent dezinfectant, cimbrisorul este folosit nu numai ca expectorant in tratamentul tusei comune si tusei convulsive, ci si in cazul infectiilor intestinale, renale si ale vezicii urinare. El este, in acelasi timp, un stimulent al metabolismului si un bun vermifug, ca si un absorbant al gazelor intestinale. Uleiul foarte concentrat de cimbrisor este un remediu puternic contra gutei, reumatismului, sciaticii, cat si a durerilor de cap, migrenelor, sau a senzatiilor de greata. Tinctura de cimbrisor se introduce in spalaturile aplicate copiilor cu debilitate fizica sau rahitici.
Pernutele umplute cu cimbrisor si incalzite in abur trateaza cu succes durerile dentare, inflamatiile si crampele. Se spune despre celebrul parinte-medic Kneipp ca ar fi utilizat cimbrisorul pentru a trata reumatismele si paraliziile.
Asadar, daca ar fi sa tinem seama de toate cele de mai sus, este clar ca nu putem sa nu mentinem cimbrul si cimbrisorul in topul mirodeniilor folosite in alimentatia noastra. Totusi, medicina traditionala chineza ne sfatuieste ca este bine - ca orice om intelept - sa nu exageram cu consumul acestora, avand in vedere continutul lor de energie calda care ar putea agrava senzatiile de caldura excesiva (in perioadele caniculare), sau unele afectiuni cardio-vasculare.
de Adrian Florea
Mare maestru al Federatiei Mondiale de Qigong
Specialist in medicina traditionala
http://www.qitaky.ro/

apoi pe http://www.gradinamea.ro/Cimbrisor_2620_541_1.html :

"Denumirea plantei: Cimbrisor (Thymus serpillum)
Fam. Lamiaceae
Denumiri populare: balsama, buruiana de balsam, cimbrisor de cimp, cimbrisor salbatic, cimbru pasaresc, cimbru tirlit, cimbrul ciobanului, iarba-cucului, lamiita, pimou, sarpunel, schinduf, simbru, sumuduc, serpunel, tamiita, timian, timisor, timbrisoare.
Ecologie si raspindire: Un subarboret mic cu flori albe sau rosii-purpurii, cu tulpinile ascendente, inaltimea carora variaza de la 5-30 cm. Este raspindita prin pasuni si finete uscate, pe coline si pe marginea padurilor, pe soluri aride, pietroase si nisipoase, formind mici tufe.
Perioada de vegetatie: Infloreste din luna mai pina in septembrie.
Perioada de recoltare: In perioada de inflorire a plantei se recolteaza partea ei aeriana, care chiar si dupa uscare are miros placut si aromat.
Boli in care se utilizeaza:
Uz intern: rinite cronice, lepra, enterocolite, dispepsii, viermi intestinali, boli hepatice, bronsita, astm bronsic, laringite, traheite, tusa convulsiva, anemie, tonic digestiv, tonic nervos (paralizie, apoplexie, scleroza in placi, trofie musculata), reconfortant general, epilepsie, alcoolism, afectiuni renale, afectiuni cardiace, gripa, guturai, stimularea secretiei de lapte, voma, abcese.
Uz extern: rani si ulceratii tegumentare, rinite cronice, reumatism, crampe abdominale, stomacale si menstruale, spasme ale organelor pelviene (genitale).

Retete:
Infuzie: una sau doua lingurite de planta taiata marunt la 250 ml apa clocotita. Acest ceai se consuma in decursul unei zile, de trei ori, cite o ceasca inaintea meselor principale, dar se poate consuma si mai concentrat folosindu-se 2-3 linguri de planta la 250 ml apa clocotita. Din acest ceai se vor bea 3-4 linguri pe zi, tot inaintea meselor principale.
Sirop: Florile si tulpinile acestei plante, asezate intr-un vas de sticla peste care se toarna (in straturi) zahar, se lasa sa stea la un loc insorit timp de 20 de zile. Se filtreaza dupa acest timp siropul realizat punindu-se la foc mic fara a-l lasa sa fiarba.Acest sirop este un excelent medicament pentru cazurile de raceli si raguseli.
Tinctura: se recolteaza inflorescentele atit cit sa poata incape intr-o sticla de un l, in care se introduce floarea fara a se indesa si peste care se toarna alcool pur. Aceasta sticla se aseaza linga o sursa de caldura sau la soare si se lasa sa se macereze planta timp de 2 saptamini. Este extrem de eficace pentru masaje la copiii firavi, slab dezvoltati in scopul unei fortificari a membrelor.
Uz extern: In cazul durerilor abdominale, dureri de menstra, crampelor abdomonale, se recomanda bai: 200-250 g planta la o baie completa. Planta se pune in apa si se tine aproximativ 3 ore, dupa care se face baia obisnuita in care se sta 15-20 de minute.
Din planta culeasa si uscata timp de 24 ore, se umple o pernita confectionata dintr-o bucata de pinza, care este extrem de relaxanta daca se aplica pe fata crispata de insomnii sau dureri. "

pe http://www.farmaciata.ro/farmacia-naturii/item/184-cimbrisorul-de-camp
"Denumit stiintific si thymus sepillae, cimbrisorul de camp este mult folosit in medicina traditionala, in special in cazul afectiunilor ORL, in migrene, dureri de dinti, colici intestinale si tuse convulsiva.

Cimbrisorul de camp creste spontan si are un miros caracteristic. Planta este bogata in ulei aromat, taninuri, substante amare, flavone si numerosi acizi organici.
Infuzia de cimbrisor are calitatea de a contribui la normalizarea complementului seric datorita unuia dintre acizii organici pe care-i contine. De aceea se foloseste ca remediu in tratarea bolilor autoimune, in care valoarea acestui complement este crescuta.
Proprietati terapeutice
Infuzia de cimbrisor se prepara cu 1-2 lingurite de planta uscata la o cana cu apa, care se bea calduta in trei reprize pe zi, indulcita cu miere, inaintea meselor principale. Se mai poate prepara si o infuzie mai concentrata, cu trei lingurite de planta uscata la o cana, din care se administreaza o lingura de trei ori pe zi, tot inaintea meselor principale. Aceste amestecuri au urmatoarele proprietati:
contribuie la normalizarea probelor hepatice si renale; au calitati antiseptice si ajuta la cresterea volumului menstruatiei si la calmarea durerilor care o insotesc; in asociere cu uleiul de conifere (pin sau molid), administrat de trei ori pe zi cate 15 picaturi pe paine, infuzia de cimbrisor combate repede tusea, bronsita si poate preveni crizele de astm; cresterea capacitatii de aparare a organismului, in special fata de virusuri, ceea ce face ca infuzia de cimbrisor sa fie utila in epidemiile de gripa; infuzia obtinuta din amestecul in doua parti egale de cimbrisor si patlagina, uscate (2 lingurite la o cana de apa) din care se bea de 3 ori pe zi, indulcita cu miere, se poate folosi in scopul tratarii afectiunilor respiratorii.
Baile de cimbrisor preparate cu 100 g de planta uscata la 3 litri de apa clocotita, infuzia turnandu-se apoi in apa de baie la 37 de grade C, au efect antireumatic si calmant.

Alte recomandari
Alte intrebuintari ale infuziei de cimbrisor ar fi combaterea anemiilor dupa starile post infarct si in scleroza multipla si ca remediu ajutator in crizele de epilepsie. Cate o lingurita de infuzie administrata la fiecare 15 minute reprezinta un remediu bun in combaterea alcoolismului.
Infuzia de cimbrisor este contraindicata in cazurile de gastrita, enterita (inflamarea intestinului subtire), esofagita si insuficienta hepatica."
Mircea Teodosiu,
Farmacist primar

10 mai, 2011

pisicuti

De ieri dimineata copilul meu sta mai mult in atelier decat prin casa. Aseara i-am propus sa ii fac un pat acolo deoarece nu se mai dadea dus de langa pisica. Pisica, care e mamica a 3 ghemotoace patate. E asa mandra de fapta ei incat ne-a plimbat pe toti la cosulet sa ne arate ce a facut ea.

08 mai, 2011

Gradina la inceputul lui mai

Saptamana trecuta la inceput am reusit sa pun cartofii in pamant. Cateva randuri bune din 120 kg. Ar fi trebuit sa pun si porumbul dar a plouat asa ca nu a putut intra cu semanatoarea. In schimb am pus ceapa si o parte din morcov si am trasat si compartimentat acea gradina care, dupa aratura mi se parea imensa. Nu am reusit sa imi fac rasaduri la rosii si ardei dar voi pune samanta in cuiburi cu gunoi de grajd.

06 mai, 2011

Urzica moarta alba

Urzica moarta alba (Lamium album) este o planta cunoscuta in medicina populara pentru calitatile ei terapeutice.

Asemanatoare cu urzica, dar fara sa aiba perisorii urticati ce contin substanta piscatoare, Lamium album este cea mai raspandita dintre speciile de urzica existente la noi in tara.
Creste in locuri umbroase din gradini, la marginea padurii, in tufarisuri sau pe langa garduri.
Planta se foloseste in intregime in scopuri terapeutice datorita continutului in mucilagii, flavonoide, vitamine, amine biogene, saruri minerale. Florile au proprietati emoliente si astringente, care recomanda folosirea lor in tratamentul leucoreei sau dismenoreei, iar la barbati, in tratamentul inflamatiilor prostatei.
Ceaiul de flori de urzica moarta alba este depurativ si se foloseste, de asemenea, la tratarea eruptiilor la copii, a anemiei, infectiei streptococice, afectiunilor respiratorii. Extern, se intrebuinteaza un decoct tare pentru tratarea arsurilor, nodurilor, varicelor etc.

Tratamente cu Urzica moarta alba

Planta intreaga, in special frunzele, contine tanin, motiv pentru care are eficienta deosebita in combaterea diareei. Din frunze se poate prepara o infuzie (o lingurita de planta la o cana de apa) care, administrata intern (doua cani pe zi), are eficienta in diferite afectiuni ale aparatului genito-urinar feminin (anexite, tulburari menstruale, dureri menstruale), dar si in inflamatii ale prostatei, tulburari gastrointestinale sau afectiuni respiratorii (bronsite, raceli).
Infuzia de urzica moarta se poate folosi si sub forma de spalaturi vaginale, la tratamentul leucoreei.
Urzica moarta este recomandata si pentru calmarea starilor nervoase la femei, in timpul menopauzei, dar si in insomnii si in diareele usoare, iar baile, pentru ameliorarea simptomelor in caz de varice, abcese sau tumori.
Articolul l-am preluat de aici

05 mai, 2011

Intoleranta

Nu trebuie sa caut definitia din dictionar ca sa stiu ca inseamna sa nu tolerezi ideile sau atitudinile cuiva. Ce trebuie sa caut e de ce ma lovesc de aceasta stare. Oare si eu sunt intoleranta? Posibil si la fel de posibil e ca imi caut scuze atunci cand adopt aceasta atitudine. Iar cea mai frecventa e ca raspund cu aceeasi moneda. Pentru ca intr-o discutie in care sunt mai multe puncte de vedere, din obisnuinta sau bun simt le accept pe toate, eventual le argumentez dar in nici un caz nu le consider gresite doar pentru ca nu sunt ale mele. Am invatat de-a lungul timpului ca adevarul este un termen relativ si fiecare detine propriul sau adevar. Ca in fizica: miscarea e relativa si depinde de sistemul de referinta, schimband sistemul de referinta miscarea poate sa nu existe.
Dar acel bun simt sau toleranta e interpretat ca slabiciune. Si cum slabiciunea intra la capitolul pacat capital intr-o lume in care totul a devenit lupta si contemplarea a disparut, esti pus la zid pentru simplu motiv ca ai cedat. Exista o "vorba": esti cu mine sau impotriva mea, calea de mijloc nu exista. Notiunea de partenereat nu mai exista. Probabil de asta si multe casnicii se duc de rapa pentru ca "cineva trebuie sa fie cocos" iar parteneriatul se transforma intr-o lupta pentru putere. Nu are importanta ca acea putere nu ajuta pe nimeni ci dimpotriva aduce doar suferinta atat celor doi "luptatori" cat si "victimilor colaterale": copii. Important e cine detine "puterea" sau mai exact "controlul".
Poate ca intoleranta mea se regaseste in faptul ca evit sa am in preajma mea persoane intolerante. In momentul in care mi se atrage atentia asupra unui aspect sau sunt contrazisa pe un ton ce nu admite replica in care se simte intoleranta si controlul, ma retrag. Poate totusi si eu sunt un pic intoleranta, poate ca sunt un pic cam critica sau poate ca sunt un pic mai sensibila dar ma simt bine in micul meu univers si chiar vreau sa fie special doar pentru mine.

04 mai, 2011

Big John nu plateste

preluata de aici, mi-a placut enorm pentru ca reflecta viata de zi cu zi
"Intr-o zi, un sofer de autobus a mers ca de obicei la serviciu, si-a pornit autobus-ul si a plecat pe traseu. Nimic deosebit la primele cateva statii: cativa oameni care-au urcat, cativa care-au coborat, si totul a fost ok.
La urmatoarea statie, insa, un tip enorm a urcat in autobus, cam 1,90 m, cu constitutie de luptator categoria grea... s-a uitat spre sofer zicand: "Big John nu plateste!" si s-a asezat pe un scaun. V-am spus ca soferul avea cam 1,60m, era slabanog si genul de om bland? Asa ca nu s-a certat cu Big John, dar nu i-a convenit chestia asta deloc.
Urmatoarea zi se intampla acelasi lucru - Big John a urcat iar in bus, a spus tare ca el nu plateste si s-a asezat. Urmatoarea zi iarasi.... si-n zilele urmatoare la fel...
Pana cand soferul n-a mai rezistat, deja avea insomnii din cauza lui Big John care-si batea joc de el. Asa ca-ntr-un final, s-a inscris la niste cursuri de body-building, karate, judo si alte artemartiale. Dupa cateva luni, deja era f puternic, mai mult, devenise very confident.
Asa ca, in momentul in care Big John urca in bus si spuse "Big John nu plateste", soferul s-a ridicat i-a aruncat o privire crunta si-a zbierat la el: "Si de ce nu?"
Big John l-a privit f. uimit si i-a replicat: "Big John are abonament".

Morala: ASIGURA-TE CA EXISTA O PROBLEMA INAINTE DE-A FACE EFORTURI URIASE S-O REZOLVI!

03 mai, 2011

ganduri din curtea mea

Din cauza renovarii bucatariei nu am reusit sa pun nimic in gradina. Planificasem ca dupa ce se termina sarbatorile ma ocup de gradina. Dar socoteala mea nu s-a potrivit cu a Domnului. Pentru ca au inceput ploile. Si daca nu ploua e moale terenul si nu pot face nimic. Mai ales ca gradina mea e mai in camp.
Azi nu ploua asa ca voi incerca sa mai fac cate ceva pe langa casa... Mai am de pus cateva crizanteme pe langa gard. Dar nu cred ca voi reusi anul acesta sa transform curtea mea mare si lunga intr-o oaza de flori. Abia vara viitoare va fi o zona ce va trebui imbogatita si nu destelenita.
Pe de o parte imi place aspectul salbatic, dezordonat dar pe de alta parte as vrea sa fie doar aparent salbatic. In general imi place se amenajez si nu sa infiintez. Imaginatia mea functioneaza pe baze puse deja si mai greu pe teren virgin.