Era in timpul saptamanii. Am ajuns in sat in amurg. Ni s-a spus ca putem gasi preotul la casa parohiala ce se afla langa biserica. Nu ai cum, intr-un sat de deal sa nu vezi turla bisercii. Ne-a intampinat o curte mare cu brazi pe margini. Poarta defecta, cu un zavor atarnand intr-un surub. Aleea pana la biserica mai mult te alunga decat te cheama. Trebuia sa ma feresc ori de arbustii ornamentali de pe ambele parti, ori de crengile copacilor fructiferi aflati in stanga care sunt la nivelul ochilor ori de tufele de flori (un soi de crini) crescute in nestire pe margine care imi stergeau rochia. Iarba era necosita dar de 2 brazi era agatat un benner mare ce facea reclama la un restaurant.
In stanga bisericii mie mi s-a parut a fi o magazie de lemne din lemn. Destul de neingrijita. Cand m-am apropiat am vazut icoana de deasupra intrarii care arata ca e un praznicar. Inauntru praznicarului lemn nefinisat, peretii doar din scandura exterioara, cateva icoane din hartie prinse in pioneze pe pereti si ceva mese. Pe una din ele plante medicinale puse la uscat.
In dreapta casa parohiala. Intrarea separata la casa parohiala inutilizabila din cauza buruienilor crescute in nestire. Se foloseste intrarea prin curtea bisericii. O casa veche, presupun ca din lut dar totusi tencuita pe exterior (peretii si colturile destul de drepte) acoperita cu eternita (inverzita de vreme). O portita mancata de timp face legatura intre cele doua curti. O curticica mica umbrita de vie arata intrerea in casa (din spate). Pentru ca imediat incep acareturile. Mirosul de animale este preganant. Iar gainile libere in cele doua curti stau la soare pe treptele bisericii.
Biserica mare, frumoasa, impunatoare. La fel de neingrijita ca si restul curtii. Dau ocol sa ii simt maretia. In spatele bisericii, in curtea casei parohiale imi atrage atentia o capeluta. Mi se pare straniu ca o cladire mica, in aceleasi culori (var alb, tamplarie gri) ca si restul constructiilor din curtea bisericii sa fie pitita in curtea de animale a casei parohiale. Aflu mai tarziu ca mica capela, strajuita de rufe puse la uscat adaposteste vechiul altar al bisericii.
Intr-un tarziu apare un barbat inalt slab, preocupat, cu un pantalon ce vazuse zile si mai bune si o camasa fluturand care ne ia la intrebari:
- Nu aveti treaba acasa?
Abia dupa ce am reusit sa trecem de intrebarile acide si zeflemitoare am inteles ca stateam de vorba cu preotul.....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Va multumesc ca ati trecut pe aici!
Imi cer scuze pentru ca mesajele vor fi moderate iar cele care includ reclame ca si cele care sfideaza bunul simt nu vor fi vizibile pe blog.
Va multumesc pentru intelegere.