O zi racoroasa de iarna. Bate un vant rece dar focul arde vesel in soba. De maine iar suna ceasul, alerg la microbuz de dimineata si pana la intalnirea cu microbuzul de la pranz ma joc cu prichindeii. Trebui sa pregatesc desenele pe maine si ceva material marunt pentru joaca cu cifrele. Dar inca ma bucur de vacanta. Nu am reusit sa imi termin micile planuri din vacanta asta dar cu voia Domnului se vor finaliza incet, incet.
Am ajuns iar la un moment de decizie, cand iar trebuie luate hotarari. Pe de o parte "incercarea moarte n-are" iar pe de alta "graba strica treaba". Iar asta imi da o stare de neliniste, putina furie si chiar dezgust. Dezgust pentru tot ce se intampla in tara asta, dezgust pentru punerea banului mai presus de om, dezgust pentru nepastrarea echilibrului intre interesul personal si interesul de grup, dezgust pentru nevoia de a umili pe ceilalti in speranta cresterii propriei valori, dezgust fata modul in care se manifesta acea "senzatie" de putere la unii. Cred ca e vorba de cei care fug de momentul intalnirii cu ei insisi si se ascund in spatele multimii de lingusitori pe care ii atrage ca un magnet, folosind atitudinea lor ca un drog. Din pacate drogul asta ucide sufletul si orice farama de compasiune... Si din pacate drogul asta s-a raspandit ca o adevarata molima in sociatatea noastra de consum, inclusiv in comunitati unde compasiunea, intelegerea si smerenia ar trebui sa fie un mod de viata....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Va multumesc ca ati trecut pe aici!
Imi cer scuze pentru ca mesajele vor fi moderate iar cele care includ reclame ca si cele care sfideaza bunul simt nu vor fi vizibile pe blog.
Va multumesc pentru intelegere.