26 aprilie, 2014

sirop de papadie


Pentru ca natura a fost darnica anul asta in floare de papadie ar fi fost pacat sa nu adun atata frumusete in ceva sirop. Un sirop detoxifiant, care poate fi folosit la indulcirea ceaiului, baut ca atare sau cu apa minerala in zilele toride de vara si chiar pus pe paine la micul dejun.
Va astept in magazinul online pentru comenzi.

23 aprilie, 2014

Mugurii de plop negru


Un alt "leac" din patrani sunt mugurii de plop. Se culeg in aprilie, inainte de a aparea frunza si trebuie facuta diferenta intre plopul negru si cel alb sau cel tremurator. Scoarta plopului negru are "riduri", crapaturi de tanar in timp ce la celelalte specii de plop coaja copacului este neteda pana la varste inaintate. Mugurii sunt brun-galbui, ascutiti la varf, luciosi, rasinosi in interior, vascosi si lipiciosi. Au miros placut, aromat si cu gust amarui.
 Secretia mugurilor de plop, numiti si "propolis vegetal", contine microelemente esentiale: fier, zinc, cupru, cobalt, molibden, mangan, iod. S-a constatat ca extractul de propolis si cel de muguri de plop au actiune similara antibiotica si antifungica. Principiile active din muguri actioneaza astringent, usor antiinflamator, antiseptic, diuretic, calmant mai ales in inflamatiile cailor urinare, cicatrizant, expectorant. Sunt recomandati in special in afectiuni reumatismale, guta, hemoroizi si fisuri anale, dar sunt foarte buni in imunitate, boli dermatologice si boli respiratorii.
Pentru a-i pastra peste iarna ii putem usca in straturi de 3-4 cm in locuri bine aerisite si feriti de actiunea directa a razelor soarelui, pe prosopele de bumbac sau hartie usor absorbanta.
Ceaiurile se folosesc in tuse, bronsite, afectiuni renale, reumatism, cistite, astm bronsic, spondilita anchilozanta, dermatomicoze. Se prepara dintr-o lingurita de muguri zdrobiti la o cana de 250 ml cu apa clocotita. Se beau 2-3 cani pe zi. Pentru tratamentul tusei, se poate folosi si tinctura din 10-30gr muguri zdrobiti, macerati in 100 ml alcool de 90 de grade, timp de 10 zile. Tratamentul ajuta in expectoratie si fluidizeaza secretiile bronsice, functioneaza ca antiviral, antiseptic si stimulent imunitar. Durerile de gat, bronsita, amigdalita se trateaza cu patru linguri de miere combinate cu patru lingurite de tinctura de muguri de plop. Se consuma acest preparat pe parcursul unei zile, cate o lingurita din ora in ora. In bolile renale si genitale si in guta, excesul de uree si acid uric este eliminat tot cu muguri de plop negru sub forma de tinctura. la care se adauga ceaiuri diuretice (tei, soc, maghiran) sau tinctura de ienupar diluata in apa (1 lingurita la un pahar cu apa) pentru stimularea diurezei, efectul fiind constatat dupa maximum 48 de ore.
Tinctura de muguri de plop negru are actiune sadativa, dimunand durerile in caz de reumatism, spondiloza anchilozanta si sciatica, iar datorita prezentei salicinei, va actiona si ca antiinflamator in artroze. Pentru afectiunile pielii, mugurii de plop negru sub forma de infuzie, trateaza leziunile cutanate, ranile dureroase, ulceratiile atone, ulcerele varicoase, arsurile, degeraturile, acneea, herpesul, eczemele, micozele, hemoroizii, fisurile anale si cancerul de piele. Se pun comprese cu tinctura pentru a accelera cicatrizarea si vindecarea rapida. Cicatricele inestetice pot fi remediate aplicand vreme de 30 de minute pe zi o compresa cu tinctura de muguri de plop. Tinctura actioneaza si in dureri de cap, accese de febra si stari de astenie fizica si psihica.
Tratamentele cu muguri sunt eficiente in ulcerul gastric, diaree, colite de fermentatie si de putrefactie si anorexie (lipsa poftei de mancare). De asemenea, este eficace o cura de trei saptamani cu pulbere din muguri uscati (cate 3-4 lingurite pe zi, pe stomacul gol). Primavara si in perioadele de criza de ulcer, cura cu muguri de plop negru este extrem de eficienta. In candidoze bucale, crampe si dureri musculare (la sportivi), tuberculoza cutanata si crapaturi de piele, este buna tot tinctura de muguri de plop negru. Se poate folosi o infuzie concentrata din 200 grame muguri la 5 litri apa in clocot. Se strecoara si se toarna in apa din cada la temperatura de 370C pentru a face bai generale zilnice, in cure de 3 saptamani, cu rol in vindecarea ranilor sau se fac bai de sezut contra hemoroizilor.
Un alt preparat pe baza de muguri de plop negru este alifia. 200 g muguri de plop uscati si zdrobiti se pun in 500 g untura de porc, proaspata si nesarata, cu adaos de 50 g ceara de albine. Se strecoara prin tifon si se amesteca pana la uniformizarea unguentului. Se ung de doua ori pe zi zonele cu bube dulci, ulceratii infectate, hemoroizi, fisuri dureroase, dureri reumatismale si gutoase. 
O alta reteta: 25 g muguri zdrobiti se amesteca cu 5 g spirt concentrat, se lasa 24 ore, dupa care se adauga 120 g untura proaspata de porc si 5 g ceara de albine. Se tine pe baia de abur 4 ore, apoi se strecoara printr-un tifon si se freaca pana se formeaza alifia. 
Uleiul din muguri se prepara la fel ca unguentul, dar in loc de untura si ceara se foloseste ulei vegetal (200 g muguri zdrobiti se fierb timp de o ora pe baia de apa in 500 ml ulei de floarea-soarelui). Se foloseste la ungerea regiunilor dureroase (rani, arsuri) sau la inflamatii si crapaturi (hemoroizi, fisuri anale). Mugurii si ramurile tinere de plop negru au si ele rol medicinal. Pulberea obtinuta prin arderea acestor ingrediente, numita carbune de plop, se foloseste intern ca absorbant si antiputrid in tulburari de fermentatie gastrointestinale, meteorism, miros urit al gurii si al scaunelor, rani vechi si urit mirositoare. Se aplica pe plagi si ulceratii, mai ales cele supurande. Aplicata pe periuta de dinti, aceasta pulbere intretine sanatatea danturii.
Fumigatiile cu muguri de plop pusi pe carbuni aprinsi ajuta in dezinfectarea camerelor in care au zacut bolnavii cu afectiuni grave, molipsitoare. Avand proprietati asemanatoare propolisului, extraxtul de muguri de plop negru se introduce in preparatele farmaceutice destinate tratarii afectiunilor pulmonare si digestive. Uleiul si unguentul din muguri de plop este eficient in medicina veterinara pentru tratarea crapaturilor ugerului la vaci si la scroafe.
In concluzie ar fi pacat sa lasam asemenea minuni ale naturii sa "treaca" pe langa noi si sa nu profitam de binecuvantarile cu care au fost inzestrate.

22 aprilie, 2014

Primul sirop in 2014 - siropul de papadie


Saptamana trecuta, printre pregatirile de paste mi-am luat o dimineata "libera". Era soare si am plecat la plimbare sa savurez primavara. M-am oprit pe prima pajiste si nu am mai plecat de acolo. M-am imbatata de galbenul papadiei si am vrut sa iau putin din mimunatia locului si acasa. Am transformat minunea galbena intr-un sirop delicios de flori de papadie. Un sirop cu proprietati terapeutice de detoxifiere a ficatul si a rinichiului. Un sirop cu aspect si guste de miere de albine care poate fi baut cu apa minerala, poate fi luat cu lingurita sau se poate pune pe o felie de paine. Un sirop bun pentru digestie dupa un paste bogat in mancaruri grele. Si pentru ca l-am pregatit, l-am pus in sticle sigilate. Dar sticla parea "dezbracata" asa ca i-am pregatit o roghita din hartie autocolanta cu aspect de eticheta. Azi le-am scos la imprimanta dar mi-a facut cu ochiul si un material rosu din bumbac. Si m-am gandit ca sticlele cu siropul delicios merita sa poarte si o palarie. Cred ca maine le voi "gati" pentru marea sarbatoare a vanzarii lor si vor trebui sa suporte si o sedinta foto.
 O sa revin cu poze in zilele urmatoare.

17 aprilie, 2014

Cozonac traditional

E o reteta de cozonac pufos care se pastreaza bine mai multe zile. Reteta o am de la soacra mea si deocamdata o fac la fiecare sarbatoare mare. 


1 kg faina100 gr drojdie4 oua50 ml ulei0.750 litri lapte200 gr zahar (cca 3/4 cana)o lingurita rasa sare
De seara se bat ouale cu zaharul si sarea cu mixerul pana isi dubleaza volumul. Se lasa la racoare pana dimineata.Dimineata se pune lapte la incalzit. Cand e caldut (cat sa se poata tine degetul in el) se scoate o cescuta si se lasa sa fiarba in continuare. Intr-un castronel se freaca drojdia cu o lingurita de zahar si laptele caldut. Se lasa deoparte.In alt lighean mic se pune un sfert pachet faina, se pregateste o lingura de lemn. Se toarna jumatate din lapte, clocotit si se amesteca cu lingura de lemn pana cand iese un aluat un pic mai gros ca cel de chec - maia. Se lasa la racit pana la temperatura mainii. Se adauga drojdia muiata mai devreme amestecand tot cu lingura de lemn. Se presoara cu faina deasupra si se lasa la cald, acoperita cu un prosop pana "crapa" faina deasupra, adica creste maiaua. Se pregateste in ligheanul mare de framantata faina, se rastoarna maiaua crescuta si se amesteca cu mana pana se incorporeaza (ies niste franjuri din aluat si faina). Se face o adancitura in faina si se adauga ouale batute cu o seara inainte. Se spala ligheanul de oua cu restul de lapte cald si se incorporeaza in aluat. Daca va plac estentele de rom, de vanilie, se adauga in laptele cu care "s-a spalat" ligheanul de oua.Se framanta bine ventual se mai adauga faina daca e prea moale. Iar pentru a se framanta usor se pune uleiul incalzit cate putin la framantat. Aluatul e gata cand nu se mai tine de maini si incepe sa faca bule.Se lasa la crescut, timp in care se face nuca.Se pune laptele la fiert (o cana) in care se pun 1 lingura de zahar. Cand clocoteste se pune peste nuca (100 gr) amestecata cu 1-2 linguri cu cacao si se amesteca cu lingura de lemn.Se taie rahatul felii.Aluatul se intinde cu mainile muiate in ulei cald pe o planseta unsa cu ulei. Se formeaza cozonacii (simpli sau impletiti) si se pun in tavi. Se lasa la crescut in tavi, se ung cu ou batut deasupra si se dau la cuptorul incins o ora, Prima jumatate de ora nu se deschide cuptorul, Abia dupa prima jumatate de ora se pot intoarce.Pofta buna!

Hristos a inviat!

Cu post sau fara, cu spovedanie si impartasanie in Joia Mare ne apropiem de momentul solemn in care vocea preotului ne indeamna "Veniti si luati lumina". In noaptea sfanta a Invierii lui Iisus, ne apropiem cu pocainta si smerenie de lacasurile de inchinaciune pentru a ne bucura sufletele cu lumina invierii. Lumina ce ar trebui sa insemne bucurie, iubire si liniste sufleteasca. Bucuria invierii ar trebui sa fie bucuria comuniunii cu ceilalti, bucuria de a fi impreuna cu familia, bucuria de a ne imbata cu primavara si cu toate minunile lui Dumnezeu. Iubirea este iubirea Lui Dumnezeu, iubirea familiei, iubirea celor dragi, a celor alaturi de care ne petrecem zi de zi dar si a celor care ne sunt alaturi doar in ganduri si in suflet. Bucuria este bucuria Invierii, a reinvierii atat a naturii dar si a sentimentelor din sufletele noastre. Bucuria reintalnirii cu familia, cu cei dragi, cu cei plecati sau cu cei pe care nu i-am vazut de multa vreme, bucuria iertarii si bucuria unui nou inceput atat in relatia cu Dumnezeu dar si in relatiile cu ceilalti. Si toate aceste bucurii ne aduna impreuna la masa de paste, la mormintele celor plecati, in casele batranilor sau in cabane turistice. Pastele nu inseamna doar mancare si bautura, pastele inseamna bucurie. Nu mielul de paste cu alaiul sau de preparate ne arata ca e sarbatoare ci intalnirea cu cei dragi, timpul petrecut alaturi de familie, de prieteni de cei care ne sunt sufleteste aproape. Romani fiind, mai toate intalnirile cu cei dragi ni le petrecem in jurul unei mese imbelsugate atat pentru a ne arata aprecierea pentru cei care ne viziteaza dar si pentru ca alaturi de o mancare buna si un vin bun conversatiile curg mai usor, sentimentele sunt lasate mai libere iar atmosfera e mai calda. Dar nu trebuie sa uitam ca preparatele de paste, pe baza de carne de miel sau ied precum si ouale nu fac chiar bine organismului mai ales dupa post. Chiar daca sunt asezonate cu verdeata din belsug, chiar daca salatele de primavara insotesc aceste preparate sa nu uitam ca 2-3 oua pe zi sunt mai mult decat suficiente pentru sanatatea noastra si toate preparatele de paste sunt pe baza de oua.
Unul din obiceiurile de paste este inrosirea sau incrustarea oualor. Obicei a carei legenda spune ca Maica Domnului a venit la crucea pe care era rastignit Mantuitorul cu un cos de oua. Cosul a fost lasat la baza crucii iar pe el a picurat sangele lui Iisus inrosindu-le. Si astazi inrosim ouale pentru a ne aminti de sacrificiul facut de Fiul lui Dumnezeu pentru oameni. In dimineata de paste, se pregateste un lighean cu apa proaspata de fantana in care se pune un ou rosu, un ou alb fiert si cativa banuti de metal. Toti ai casei se spala pe fata cu apa din lighean avand credinta ca vor fi tot anul frumosi ca un ou rosu, curat ca unul alb si tare ca metalul din monezi. Cel mai mic din casa se spala ultimul si isi strange si banutii pentru noroc tot anul. In timp ce gospodarul casei strange cojile inrosite de ou pentru a le pune pe brazda cu credinta ca acestea vor ajuta pamantul pentru a da rod bun.
Vedeta mesei de paste este pasca. Pasca este acea paine cu branza, rotunda avand cununita impletita si o cruce de aluat deaspra, reprezentand comuniunea fara sfarsit a omului cu Dumnezeu. Ea a evoluat in timp ajungand la retete combinate cu branza, cu smantana, cu ciocolata, cu cacao sau mici fantezii cu fructe confiate. Aluatul a trecut de la aluat de paine, la cel de cozonac ajungand astazi sa fie folosit un aluat de chec mai pufos.
Chiar daca petreceti pastele acasa sau in diverse locatii turistice, daca pregatiti preparate traditionale sau le cumparati, bucurati-va cu cu tot sufletul de aceste sarbatori pascale atat prin comuniunea cu Dumnezeu dar si cu cei dragi dar fiind atenti la consumul, calitatea si canitatea mancarurilor din aceasta sarbatoare.
Hristos a inviat!

16 aprilie, 2014

Lecție superbă de viață.

Un bătrânel împovărat de ani s-a dus să locuiască împreună cu fiul şi cu nora lui, care aveau un băieţel de 4 ani. Mâinile bătrânului tremurau tot timpul, ochii îi erau înceţoşati, iar paşii împleticiți.
Întreaga familie mânca împreună la masă, însa mâinile nesigure ale bătrânului şi vederea lui tot mai slabită îl puneau mereu în încurcătură - boabele de mazăre i se rostogoleau din lingură pe covor, când întindea mâna după cana cu lapte, jumatate din lapte se vărsa pe faţa de masa. Fiul şi nora se simţeau tot mai iritaţi de neajutorarea lui. Până-ntr-o zi când...
"Trebuie sa facem ceva cu bunicu”, a spus fiul. M-am săturat să tot văd lapte varsat pe masă, să tot calc pe boabe de mazăre şi să tot aud cum plescăie şi troscăie în farfurie!" Aşa că soţul şi soţia au pus o măsuţă în colţul camerei, după uşă. Acolo bunicu' mânca singur, în timp ce întreaga familie se bucura în jurul mesei. Şi pentru că bunicu' reuşise să spargă vreo 2-3 farfurii, i-au cumpărat un blid de lemn.
Uneori, când se uitau în direcţia bunicului, familia putea să vadă o lacrimă stingheră în ochii lui slăbiţi şi trişti - singur, dupa uşă, bunicu' îşi mânca bucăţica de pâine muiată în lapte. Cu toate acestea, singurele cuvinte pe care fiul şi nora le aveau pentru el erau de mustrare când îi cadea furculiţa pe covor sau când se mai vărsa din lapte pe masă. Băieţelul se uita când la bunicu', când la mămica şi la tăticu' lui, fără să spună un singur cuvânt...
Apoi, într-o seară, chiar înainte de cină, tatăl a observat că băieţelul meştereşte ceva pe covor. S-a apropiat şi a văzut că încearcă să cioplească o bucată de lemn. "Ce faci tu acolo?", l-a întrebat tatăl duios.
Baieţelul şi-a ridicat ochii mari spre tăticul lui şi i-a răspuns la fel de duios: "Oooo, am treabă, vreau să fac un blid de lemn din care să mănânci tu şi mami când cresc eu mare..." A zâmbit şi s-a intors la "treaba" lui.
De data aceasta a fost rândul părinţilor să rămâna fără cuvinte. O linişte apăsătoare s-a aşternut în cameră. Şi lacrimi mari şi curate au început să le tremure în ochi, să li se rostogolească peste obrajii care de-acum luaseră culoarea sângelui vărsat pe crucea de la Calvar. Nici un cuvânt, deplină tăcere, dar amândoi ştiau prea bine ce au de făcut.
În seara aceea, soţul l-a luat pe bunic de mână şi l-a condus cu grijă la masa mare din centrul camerei. Bunicu' urma să mănânce la masă împreună cu întreaga familie - în seara aceea şi în fiecare seară de-atunci înainte, până la sfârşitul zilelor lui. Şi, dintr-un motiv sau altul, nici fiul şi nici nora nu mai păreau să fie deranjaţi dacă se vărsa din lapte pe faţa de masă sau dacă mai cădea câte-o furculiţă pe covor.
Copiii sunt ca nişte radare extrem de sensibile. Ochii lor nu lasă nimic neobservat, urechile lor sunt întotdeauna pe recepţie, iar mintea lor prelucrează neobosită mesajele pe care le recepţionează. Ce seamănă omul, aceea va şi secera.
(Dupa o povestire de Lev Tolstoi)

12 aprilie, 2014

Jurnalul unei femei simple

Pentru astazi (data/hora)...
sambata 12 aprilie2014 ora 8:00

Afara ...
Plua de 3 zile. E rece si umed. M-a bucurat ploaia pentru ca a prins semintele in pamant si le da "branci" sa iasa dar e deja a treia zi si e rece si am obosit. E atat de multa treaba de facut si daca nu e soare nu e nici chef, si daca nu e chef nu se poate face nice cea din casa.....

Mă gândesc ...
Ca intram in Saptamana Mare si se aglomereaza toate si as vrea sa merg in fiecare seara la denii. 

Din locurile de unde invatam ...
As fi spus ca din experienta dar cred ca mai degraba din greseli sau din incercari. Poate e tot aia dar spusa altfel. Si ma gandesc la gradina. In fiecare an citesc pe net, citesc carti de gradinarit dar parca tot pe ce am facut in anii anteriori ma bazez. Fie pe ce am facut bine, fie pe ce am gresit sa nu mai repet...

Sunt recunoscător pentru ...
 Pentru starea de liniste si impacare la care am reusit sa ajung, pentru tot ce mi-a dat Dumnezeu in casa si curte, pentru toate sufletele din jurul meu de la sot si copil pana la pisoi si purcelusi...

Din bucătărie ...
Miroase a cafea calda si a gogosi proaspat facute. Se mai simte si mirosul iedutilor taiati aseara si depozitati in frigider si a fasolelor puse la fiert pentru un bors cu urzici si leustean.

Cu ce sunt imbracata ...
Pantaloni catifelati, bluza de bumbac si am revenit la sosete si vesta de lana

Citesc ...
Tocmai am terminat o carte de Nora Roberts: "Cantecul de sirena".

Ceea ce astept (sper) ...
Sa se opreasca ploaia, sa iasa soarele, sa termin curatenia in curte, sa termin de spalat rufele adica sa astept sarbatoarea Invierii cu toate puse la locurile lor...

Ce mai mesteresc ...
Inca lucrez la cuvertura lui Matei. Mai am 7 randuri colorate....

Ascult ...
Radio ZU

În casa ...
E putin racoare ca nu am aprins focul, e ordine in mare parte dar am un maldar de rufe care asteapta calcate si inca unul de spalat....

Unul dintre lucrurile mele preferate ...
Dezordinea din casa cand ma apuc de scos perdele si covoarele inainte de sarbatoare. E ca o anticipare a momentului cand sunt toate la locul lor, curate si parfumate iar casa emana un aer de sarbatoare...

Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii ...
Nu mai fac planuri. Astept sa vad ce se "leaga" mai ales ca duminica vor veni copiii la pregatire.



10 aprilie, 2014

Aniversare

Au trecut 6 ani de la prima postare, de la ziua in care incercam sa scriu. E mult? E putin? Nu stiu. Stiu doar ca acum nu mai plec spre parc pentru a ma bucura de natura ci deschid usa. Stiu ca nu mai caut zambete pentru ca sunt peste tot in jurul meu. Stiu ca nu mai vad figuri triste ci doar obosite de vremuri si anii trecuti dar zambetul exista atat pe chip dar mai ales in priviri. Stiu ca viata mea s-a schimbat iar eu, cea care acum 6 ani incercam sa scriu pentru a gasi un scop, o cale  dar mai ales pentru a ma redescoperi pe mine, astazi scriu doar pentru a impartasi, pentru a arata ca se poate si altfel si ca fericirea exista. Si cand spun fericire nu ma refer la sclipirea care umple sufletul si spatiu pentru un timp foarte scurt ci la multumirea pe termen lung care insoteste fiecare actiune, fiecare gest, fiecare zambet dar si fiecare tristete inevitabila in viata de zi cu zi.
Au fost 6 ani plini. Plini de evenimente si sentimente. Au fost ani in care am castigat cititori, am pierdut cititori, am scris cu tristete, am scris cu bucurie si speranta, am scris despre mine, am scris despre altii, am povestit sau am visat dar important e ca am existat in acest spatiu virtual si ca ce scriu eu este citit. Multumesc celor care m-au insotit de-a lungul celor 6 ani fie pe termen lung sau mai scurt, fie ca ma urmaresc de mult sau abia m-au descoperit si sper sa pot scrie in continuare postari interesante, sa relatez din curtea noastra sau din spatiul in care traim, despre noi sau despre altii.
Si coincidenta sau nu, in primavara asta am primit un pui de magnolie. Un pui al magnoliei plantata acum 7 ani pe care mi-am dorit-o mult si pe care am crezut-o pierduta pentru totdeauna.

09 aprilie, 2014

Flori de papadie, patlagina si menta

Despre papadie s-a tot scris. De la folosirea frunzelor de papadie in salata pentru continutul ei de minerale si saruri pana la delicioasa "miere din papadie" facuta in casa si nu de albinute. Mierea pregatita cu drag de la culesul florilor in concurenta cu albinutele si pana la depozitarea in camara este un excelent tonic hepatic. Indiferent daca e mancata cu lingurita, pusa pe o felie de paine cu unt dimineata sau folosita pentru indulcirea ceaiului este un adjuvant in reglarea tensiunii arteriale, un stimulent al bilei lenese si un protector hepatic. Unele tratate ii atribuie si un rol de ameliorare al durerilor articulare. Perioada de cules a florilor de papadie este luna aprilie, dimineata dupa ce se ridica roua. Florile ar trebui culese din zone fara praf si cu un grad de poluare destul de scazut.
O alta "buruiana" din care se prepara un sirop delicios este patlagina. O "buruiana" pe care o putem gasi in doua variante: lata si ingusta, fiecare dintre ele avand un alt rol in buna functionare a organismului. Daca patlagina lata ajuta caile respiratorii sa se elibereze de inflamatii si secretii, fiind folosita cu mult succes in bronsite si tuse productive, patlagina ingusta ajuta vasele de sange sa isi pastreze elasticitatea iar sangele sa se "curate". Patlagina se culege in scop terapeutic pana la inflorire si se poate pastra atat uscata pentru ceai, ca pulbere dar si sub forma de sirop.
Menta este o planta pe care o gasim tot timpul anului in gradina, cultivata. Este un tonic al aparatului digestiv dar si al sistemului nervos. Siropul de menta poate fi folosit atat in scop terapeutic dar si cu apa minerala pentru racorire in zilele calde de vara. Menta se culege dimineata, dupa ce se ridica roua si se foloseste atat in stare proaspata cat si uscata.
Fie ca se folosesc plantele pentru ceaiuri sau pentru siropuri, acestea ar trebui culese cu drag, dimineata, cand parfumul, si efectul lor terapeutic este mai puternic, iar natura se bucura de soarele inca bland inaintea pranzului.

Traditii de Florii si Saptamana Mare

Articol publicat in Ziarul de Iasi
Au înflorit copacii, au înverzit câmpurile şi odată cu plantatul în grădină, cu treburile pentru curăţenia de primăvară, cu sau fără mâncăruri de post ne apropiem cu paşi repezi de marea sărbătoare a învierii Domnului. Iar de regulă, în această săptămână de dinaintea Duminicii Floriilor ţin post şi cei care nu au reuşit în restul perioadei. Tot atunci în biserici se oficiază deniile, acele slujbe de seară care aduc multă linişte şi binecuvântare în sufletele credincioşilor, dar şi multă veselie copiilor aflaţi în vacanţă şi care au motiv să se întâlnească în fiecare seară.
În Duminica Floriilor creştinii duc flori şi ramuri de salcie la biserică pentru sfinţire care apoi se întorc acasă pentru înlăturarea duhurilor rele din gospodărie. Crenguţele de salcie aduse de la biserică se pun pe urdinişul stupilor pentru ca albinele să se bucure şi ele de binecuvântare divină. Aceleaşi crenguţe sfinţite poposesc la porţile caselor şi pe la colţurile acoperişurilor şi adăposturile animalelor. Totul aranjat pentru a ocroti şi a îndepărta tot ce este rău. Puse pe copaci, crenguţele de salcie sfinţită binecuvântează cu rod acei pomi, iar în vechime bătrânii considerau că, înghiţind muguraşii de salvie aduşi de la biserică, vor fi feriţi de boli şi rele. Bătrânele îşi legau şi ele crenguţele de salcie în jurul mijlocului pentru a scăpa de durerile de şale, iar părinţii îşi atingeau copii cu nuiele pentru a creşte frumoşi şi sănătoşi. În unele zone nu se plantau copaci înainte de Duminica Floriilor tocmai pentru a nu fi lipsiţi de rod.
Iar în ziua de luni, prima din Săptămâna Mare, se aeriseşte toată casa, se scot perdelele şi covoarele, se spala mobila, se repară şi văruieşte atât în casă, cât şi pe afară.
În schimb, marţi şi miercuri se curăţă curtea, se repară gardurile şi se termină treburile în câmp. Miercuri seara şi joi dimineaţa se fac focuri mari. Se spune că în această perioadă se deschid mormintele şi morţii trec pe la casele lor. Aşa că, sunt aşteptaţi cu focuri mari în jurul cărora se arde tămâie şi se pun scaune, pentru oaspeţii nevăzuţi.
În Joia Mare, fiecare familie duce la biserică colaci, prescuri, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite apoi, de sufletul morţilor, parte preotului, parte sătenilor aflaţi la biserică sau în cimitir sau pe la casele lor. Din această zi, bărbaţii nu mai lucrează la câmp şi în gospodărie, ci îşi ajută nevestele la pregătirea marii sărbători. Tot în ziua de joi se coace cozonacul şi pasca şi se încondeiază ouăle. Cojile ouălor folosite la pască se păstrează până sâmbătă când sunt aruncate într-o apă curgătoare pentru ca puii şi găinile să fie ocrotite de păsările de pradă, ulii.
Vinerea Mare este ziua în care Iisus a fost răstignit aşa că este zi de post negru. În dimineaţa acestei zile se merge desculţ prin rouă pentru a fi ferit de boli tot anul. Seara, creştinii merg iar la biserică, la slujba de scoatere a aerului şi trec pe sub el tot pentru protecţie divină.
Ziua de sâmbătă este dedicată pregătirii mâncărurilor, a dereticatului prin casă şi a pregătirii hainelor noi pentru ziua de Paşte. Femeile îmbracă cămăşile noi, cusute peste iarnă, bărbaţii îşi pregătesc măcar o pălărie nouă, iar copiilor li se cumpără îmbrăcăminte din cap până în picioare pentru a întâmpina marea sărbătoare a Învierii. Mâncărurile tradiţionale de Paşte sunt preparatele din miel: drobul din măruntaie, friptura la cuptor şi borşul de miel cu mult leuştean şi verdeaţă. Nu se fac multe preparate deoarece „crăciunul e sătul, iar paştele fudul“, cum zice o vorbă bătrânească.
Sâmbătă seara toată lumea se pregăteşte să meargă la Slujba de Înviere. Un gospodar din sat pregăteşte lumânările groase pentru preot, din ceară curată care sunt duse împreună cu un ştergar de in cusut cu motive în cruciuliţă. Apoi, fiecare suflet îşi pregăteşte lumânarea care va aduce Lumina Învierii în casă. Gospodinele pregătesc un coş cu un ştergar curat în care vor pune felii de cozonac alături de o pască şi ouă roşii sau închistrite. Deasupra vor pune apoi  lumânarea şi coşul va fi acoperit de cel mai frumos ştergar al gospodinei, ca semn de preţuire a sărbătorii dar şi a hărnicie ei.
Indiferent dacă se păstrează sau nu tradiţiile din această ultimă săptămână a postului mare, se merge la biserică pentru spovedanie, iar în Joia Mare  pentru împărtăşanie, astfel încât să se primească Lumina Învierii şi în suflete nu doar în casă.

06 aprilie, 2014

Jurnalul unei femei simple

Pentru astazi (data/hora)...
duminica, 6 aprilie 2014 ora8:20

Afara ...
 bate vatul si e innourat. Asa a fost si ieri. Probabil Doamne Doamne s-a gandit ca ne mai trebuie si pauze ca sa putem cultiva gradina frumos. As fi dorit sa ploua mai mult ca plantele mele sa inceapa sa scoata capul din pamant...

Mă gândesc ...
la cate mai sunt de facit in curte. am incercat sa le planific traburile in ordinea prioritatilor dar nu ajunge bugetul asa ca acum incerc sa le pun pe primele locuri pe cele cu buget mic dar munca multa iar pe cele cu buget mai mare sa le mai aman...

Din locurile de unde invatam ...
 de la oamenii din jurul nostru. oricat d ebine crezi ca cunosti pe cineva tot pot aparea situatii in care sa te surprinda, si oricat incearca sa se educe cineva, obisnuitele tot ies la iveala in situatii presante...

Sunt recunoscătoare pentru ...
cate am reusit sa facem saptamana asta: sa destelenim partial gradina vecinului si sa plantam cartofii, sa taiem puietii din zmeuris si sa il curatam, sa plantam gradinuta din fata si sa pregatim gradina mare de plantat. Sunt recunoscatoare pentru puterea de munca pe care o avem in ciuda scartielilor si pentru modul frumos in care se contureaza curtea si gradina...

Din bucătărie ...
miroase a cafea calda insotita de o negresa facuta aseara. din pacate, la capitolul mancare sunt in pana totala de idei...

Cu ce sunt imbracata ...
inca sunt in pijamalele mele fistic dar fiind duminica o sa prefer o fusta de lana si o bluza lejera pentru astazi.

Citesc ...
culegeri de matemarica si carti de gradinarit. M-am alintat si cu ceva scheme de cusut in cruciulita dar nu reusesc sa le strcor si pe ele in programul dinaintea sarbatorilor pascale.

Ceea ce astept (sper) ...
sa imi iasa multi puisor, sa nu scada pretul la purcei pana dupa paste, sa termin de pus in gradina si sa ne apucam de reorganizarea anexelor...

Ce mai mesteresc ...
 uneori sunt prea obosita s amai mesteresc ceva dar crosetez in continuare la cuvertura lui Matei...

Ascult ...
ciripitul unor pasarele pe balcon in dreptul geamului....

În casa ...
 e cald pentru ca soba inca mai e activa, e putina dezordine dar se remediaza acusica, e liniste ca inca nu s-a trezit Matei iar pisoii dorm pe calorifere si cam atat...

Unul dintre lucrurile mele preferate ...
linistea diminetilor si zgomotele serii in sat...

Unele planuri pentru săptămâna viitoare ...
sa termin cu gradina, sa reusesc sa aranjez si cele 2 straturi de flori ramase si care sunt cam triste si mai am o zona de curte care trebuie reorganizata...


04 aprilie, 2014

minunatii din padure


Articol scris pentru Ziarul de Iasi
Pentru ca e cald si frumos am putea iesi duminica la plimbare in padure sau prin parcurile din oras. Si pe langa ciripit de pasari, aroma de primavara gasim si plante. Primele care ne atrag atentia sunt micii, gingasii si parfumatii toporasi. Un buchetel mic, proaspa cules ne aduce un zambet larg si parfumat. Dar oare, gingasii toporasi pot mai mult de atat? Deoarece sunt bogati in uleiuri volatile si mucilagii, toporasii au actiune emolienta si datorita continutului de acid salicilic, toporasii au efect antiinflamator, febrifug, antireumatic.
Si pentru a beneficia de calitatile lor de-a lungul anului ii putem folosi in diverse preparate cum ar fi siropul, infuzia, tinctura sau ulei.
Siropul de toporasi se face din flori proaspat culese. Se pun florile intr-un borcan, fara a le indesa, si deasupra se toarna miere, cat sa le acopere. Se lasa totul la macerat timp de doua saptamani, dupa care se filtreaza. Se ia cate o lingura de sirop de trei, patru ori pe zi impotriva racelilor, a gripei, a durerilor in gat si bolilor respiratorii.
Pentru sirop cu zahar se pune un litru de apa la fiert si cand fierbe se arunca 3-4 maini de flori de totporasi, se opreste focul si se lasa la macerat 12-16 ore. Se filtreaza si se amesteca cu zahar in proportie de 1:1. Se fierbe pana se leaga adica face bulbuci mari, nu spuma deasupra, si se toarna in sticle cand e fierbinte si se capseaza sau in pet-uri cand s-a racorit un pic. Se pastreaza in camara si se bea cu apa minerala pentru gustul sau deosebit sau se ia cate o lingura de 3-4 ori pe zi pentru raceli, laringite si dureri de gat.
Toporasii culesi cu tot cu frunze si uscati intr-o incapere calda, aerista, fara a fi expusi la actiunea directa a soarelui ii pastram in pungi de hartie sau panza pentru infuzie. Infuzia din toporasi este utila in caz de infectie urinara. Se pune o lingurita de planta intr-o cana cu apa clocotita, se acopera si se lasa 10, 15 minute la infuzat. Se bea cate o cana de ceai, de trei ori pe zi.
Tot floarea de toporasi culeasa dimineata dupa ce s-a ridicat roua, se pune intr-un recipient de sticla, fara a presa si se toarna ulei de floarea soarelui. Se lasa la macerat 24 ore. Se filtreaza si se foloseste ca atare la masatul cicatricelor vechi, de la operatii, sau la masajul mainilor. Daca se aduaga lanolina sau ceara de albine topita obtinem o crema reparatorie profunda nu doar de suprafata a pielii. Se folosesc 5 gr de ceara de albine pentru 100 ml ulei de planta, se incalzeste ceara la foc foarte mic sau la abur si se adauga incet uleiul pana se amesteca bine. Se pastreaza la rece si la intuneric.
Daca nu suntem atenti, in parcuri sau paduri intalnim urzica vie. Acea urzica care ne pisca la contac cu partea de deasupra frunzei. Culeasa cu manusi sau cu un foarfec si pastrata peste iarna avem o excelenta sursa de minerale si fier ca preparat in bucatarie sau un aliat in lupta cu racelile sau alte probleme datorate lipsei de vitamine si minerale. 
Daca o preferam ca aliment, urzica se culege inainte de aparitia florilor, in cazul in care e deja mai inalta, se inlatura tulpina atoasa, se spala bine sub jet de apa rece pentru ca in porii frunzelor aduna foarte mult praf, apoi se toarna apa clocotita peste ea, se lasa 5-6 minute timp in care amestecam cu o paleta sau furculita, se scurge bine si se pun in pungute la congelator. Cand se scot,. se toaca si se folosesc ca adao in diverse preparate - orez, borsuri, mancaruri sau ca vedete in drob sau piureuri.
Pentru a le usca, va trebui sa le trecem prin acelasi procedeu de spalare sub jet puternic si indelungat de apa rece pentru a indeparta praful adunat, apoi le punem la scurs pe un prosop de bumbac sau de hartie si abia apoi le punem la uscat, intr-o incapere calda, bine aerisita dar fara actiunea directa a razelor de soare.
Ceaiul de urzica e benefic pentru remineralizare si detoxifiere dar si ca balsam pentru parul fragil deoarce intareste firul de par si radacina acestuia.
Tinctura de urzica poate fi preparata si din frunze proaspat culese. Peste frunzele proaspete si maruntite se toarna alcool cat sa le acopere si se lasa la macerat 15 zile, timp in care vasul se agita de doua ori pe zi. Se filtreaza si se pastreaza la racoare in sticle inchise la culoare. Se iau zilnic, de trei ori pe zi, cate 25 de picaturi dizolvate in apa sau ceai (nu folositi lapte, suc ori apa minerala) in caz de eczema, psoriasis, reumatism, guta, bronsite, diabet, hemoroizi, hemoragii interne. Extern, se face gargara sau spalari ale gurii in caz de amigdalita, stomatita, gingivita.
Alaturi de urzica, tot in padure avem si planta cu aroma de usturoi: leurda. O planta cu efect depurativ si de curatare a toxinelor adunate peste iarna. Foarte gustoasa in salate sau ca planta aromata peste tartine, leurda isi pierde din calitati prin uscare. Asa ca singura modalitate de a ne bucura de gustul si proprietatile sale peste an este congelarea. Se aseaza frumos, frunza peste frunza pana obtinem un strat de un deget grosime, se ruleaza, se leaga sau se strange in folie alimentara si se da la congelator. Peste iarna se scoate si fara a se dezgeta se taie felioare din tub si se adauga in salate sau pe tartine.
Si pentru ca primavara e la inceput e bine sa ne bucuram de soare si de minunatiile naturii prin plimbari lungi alaturi de cei dragi.

02 aprilie, 2014

Viata tihnita (slow living) - martie 2014

Provocarea a fost lansata de Irina iar mie mi-a placut mult ideea chiar daca am sarit luna februarie
Obiectivele lunare sunt:
HRANESC (sa gatesti  si sa coci cat mai mult in casa, de la zero,cu ingrediente cat mai simple, integrale, naturale si, pe cat posibil, proaspete. Impartaseste aici o reteta preferata/un link/un secret de bucatareala)

PREVAD (sa conservi produse de sezon (la borcan, congelator sau prin eshidratare) si  sa faci un stoc de alimente si produse de igiena (folosind, pe cat posibil, reducerile din magazine sau cumparaturile angro). Ce ai conservat/stocat luna aceasta?)
- am primit (troc) 1 sac cu grau pe care i-am dus la moara si a rezultat: faina alba (20 kg), tarate de grau (30kg) si gris (cca 0.5 kg)
- am pus la congelator urzici

REDUC (reduc cheltuielile si consumul recicland, refolosind sau reparand lucrurile. Ce ai reciclat,  refolosit sau reparat luna aceasta?Impartaseste proiecte sau idei.)
- o roaba veche cu roata de fier, al carei unic scop era gramade de fier vechi, sudata, curatata si vopsita, impreuna cu o cadita din tabla zincata, sparta si ea, au ajuns un suport-decor de flori



INVERZESC- (traieste "verde" incercand sa folosesti cat mai multe produse naturale pentru  curatenie, igiena si sanatate. Impartaseste ce ai facut luna aceasta in domeniul  inverzire" :).

- am renuntata la produsele degresante si abrazive din bucatarie inlocuindu-le cu cenusa de lemne. Un pumn de cenusa amestecat cu cateva picaturi de detergent de vase da o pasta de curatat extrem de eficienta chiar si pentru mainile sotului dupa ce surubareste la motoare.

CRESC (plante, animale si pasari. Ce ai cules/ crescut in gradina/curtea ta luna aceasta? (sau in gradina/curtea bunicilor, a vecinilor sau de pe balcon)
- au aparut firele de ceapa si usturoi verde, plantate in toamna
- patrunjelul verde si cateva fire de leustean cer sa ajunga in oala cu bors
- iar curtea s-a mai populat cu 10 grasuni mititei:

CREEZ  (creeaza ca sa-ti hranesti sufletul sau sa realizezi ceva util.Creeaza pentru tine sau pentru altii  (cadouri hand-made). Ce ai creat luna aceasta - proiecte de lucru de mana, craft-uri, etc.?)

cuvertura lui Matei, reciclata la care tot lucrez si o sa mai lucrez...
felicitari si semne de carte de 8 martie
bratari crosetate pentru fete de 8 martie
o bratara cusuta pentru o prietena draga
model de invitatie pentru banchetul de final de clasa a VIII-a a lui Matei


MA BUCUR - (bucura-te de viata, de momentele frumoase impreuna cu familia sau cu prietenii. Creeaza traditii, sarbatoreste, praznuieste...Impartaseste un moment pe care ai dori sa nu-l uiti.)

- in fiecare seara facem un tur de curte pe la plante, pe la copacii (pentru a-i vedea cat au inverzit, saca au boboci de floare), apoi trecem in revista animalele si pasarile ca un soi de "noapte buna" reciproc.
- turul de dimineata il fac singura cat fierbe cafeaua...

SIMPLIFIC - (simplifica-ti viata scapand de lucrurile, relatiile, angajamentele si activitatile care nu sunt esentiale si nu se potrivesc cu valorile tale si cu felul in care ti-ai dori sa traiesti. Impartaseste ce ai facut luna aceasta pentru a-ti simplifica viata.).
- inca mai desfac cutii ramase nedesfacute dupa mutare si constat ca arunc din lucrurile aflate in ele mai mult de 50%

01 aprilie, 2014

Oua de gaina


Odata cu primavara, gainutele mele isi fac de cap. Pe langa faptul ca se bucura de libertate si pasc iarba frageda in fiecare zi ma si recompenseaza cu o gramada de oua. Oua proaspete, naturale, produse de gaini libere si fericite. Din alimentatia gainilor, pe langa iarba, mai fac parte si grauntele si faina din cereale. Un amestec de graunte, grau si ovaz, trecute prin moara proaspat achizitionata pentru ca apasarile si animalele din gospodarie sa beneficieze de mancare proaspata..