19 septembrie, 2014

Jurnalul unei femei simple

Pentru astazi (data/hora):
vineri 19 septembrie 2014, ora 10

Afara:
E toamna deja. Miroase a struguri timpurii, a mere, a frunze uscate strivite sub talpi. Pasarile ciripesc, soarele nu mai are forta dimineata, abia acum incepe sa se simta...

Mă gândesc:
La vesnicele "prime zile" din viata mea. La cat de ciudata e viata uneori si cum, peste timp oamenii se intalnesc si vorbesc de parca au trecut cateva zile si nu cativa zeci de ani. 
La primele zile de scoala din viata mea fie ele traite ca elev, ca dascal sau ca parinte. La emotiile si spaimele inceputurile, la provocarile vietii si la cum ne putem sprijini unii pe altii in momente dificile.
La faptul ca uneori putem fi doar oameni si doar prieteni si ca ar trebui sa experimentam mai des sentimentele de apropiere intre oameni fara a le compromite de sabloane impuse.

Din locurile de unde invatam:
De la viata intotdeauna. Fiecare minut e o lectie, fiecare intamplare e un examen si fiecare persoana intalnita e un profesor.

Sunt recunoscător pentru:
Viata mea linistita, oamenii dragi de langa mine, oamenii pe care mi i-a scos viata in cale si lectiile de fiecare zi.

Din bucătărie:
E un amalgam de arome. De la cafeaua proaspat facuta, incercarea de moccacino de dimineata, ciorba dreasa cu smantana si taitei de casa pentru week-end, fasolea pusa la fiert pentru astazi si otetul pregatit pentru borcanele cu patlagele marunte si ardei iuti. 
Borcanele cu zarzavat asteapta aliniate coborarea in beci iar castravetii culesi isi asteapta randul la conservat...

Cu ce sunt imbracata:
Destul de gros pentru ca la ora 6 cand ies cu Matei la autobuz e rece. Pantalon gros de treining, tricou rosu stil ie, jacheta de lana si o vesta matlasata. Acusica incep sa le dau jos ca baba Dochia pe munte.... Ca sa am ce culege diseara cand se raceste...

Citesc:
Oscilez intre notiuni de multimi pentru a-l sprijini pe Matei, retete de conserve si o carte inceputa de mult dar care are nevoie de timp pentru a asimila informatiile de pe fiecare pagina :"Vindecarea sentimentelor din inima mea"

Ceea ce astept (sper):
Astept week-endul sa nu mai aud ceasul sunand la 5.30 ci abia la 7. Astept duminica sa ma odihnesc si pentru ca s-au anuntat musafiri. Si astept sa imi intru in ritm cu programul de la 5.30 pentru ca sunt tare bulversata cu somnul, cu mancarea si cu treaba....

Ce mai mesteresc:
Am inceput o vesta de lana lui Matei ca se plange de frig dimineata dar merge greu din lipsa de timp.

Ascult:
Sunetele toamnei in curtea mea: pasari, vantul, cateii si puii. Din cand in cand mai miorlaie cate un pisoi care vrea alintat...

În casa:
E putina dezordine dar e pe lista "de rezolvat" astazi. E racoare si miroase a toamna. As vrea sa fac si ceva decoruri de toamna daca imi ajunge timpul in week-endul asta...

Unul dintre lucrurile mele preferate:
Toamna cu tot ce inseamna ea: culori, arome, bogatie chiar si zgribuleala de seara si de dimineata.

Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii:
Pai le-am cam spus: ordine in casa si curte, sa fac ceva dulciuri, sa termin cu conservaraia, sa ma odihnesc si sa stau la povesti cu oameni de demult...

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:

Lampinioane deasupra satului: vise implinite intr-un fel sau altul...

5 comentarii:

  1. Corina minunat jurnalul tau tomnatic. Ti-am simtit lipsa. Sa ai un sfarsit de saptamana exact pe gustul tau!

    RăspundețiȘtergere
  2. Bine ai revenit! Ai lipsit motivat, ai fost harnicuta, daca borcaniada e spre sfarsit. Succes lui . Matei!

    RăspundețiȘtergere
  3. Anca, la fel si tie cu week-endul! Am tras "chiulul" la scris dar de cititi v-am citit pe toate :).

    RăspundețiȘtergere
  4. ce aglomeraţie, ai multe de bifat în această toamnă ! îţi doresc mult spor la vestuţa lui Matei! multă sănătate vă doresc !

    RăspundețiȘtergere

Va multumesc ca ati trecut pe aici!
Imi cer scuze pentru ca mesajele vor fi moderate iar cele care includ reclame ca si cele care sfideaza bunul simt nu vor fi vizibile pe blog.
Va multumesc pentru intelegere.