Jurnalul unei femei simple

Pentru astazi (data/hora):

Vineri 17 septembrie 2014 ora 19

Afara:

Ploua. O ploaie marunta si rece de toamna. Frunze moarte impanzesc curtea in asteptarea greblei care nu mai vine... Au inceput sa infloreasca dumitritele iar cele tarzii au bobocii grena din cauza brumei timpurii cazute. Cele albe asteapta urmatoarea bruma pentru a se face mov... Am cateva mov plantate in toamna asta care sunt inca imbobocite si sunt foarte curioasa cum vor fi. E o explozie de culori in curte sub ploaia marunta care cade de pe la pranz....

Mă gândesc:

Ca uneori e bine sa nu fii atat de vesela si zambitoare ca mine. Si totusi carcotasii si barfitorii vor gasi mereu motiv de "carteala" asa ca alegerea fiecaruia....

Si ma gandesc ca timpul e prea scurt si ca varsta a inceput sa ma incetineasca si se vede peste tot in jurul meu. Sau poate am eu ceva de invatat d enu mai reusiesc sa fac tot ce imi propun si raman mereu cu treburi in urma...

Ce am de invatat: 

Uneori ma gandesc ca am de invatat sa nu mai am incredere in oameni dar asta nu cred ca o voi invatat vreodata. Alteori mi se pare ca sunt naiva cand e vorba de oameni, de relatiile dintre oameni si ajung sa fiu ... dezamagita.

Sunt recunoscător pentru:

Toate experientele pe care mi le da Dumnezeu. 

Din bucătărie:

Fierbe apa la mamaliguta care va insoti o portie de cartofi "aburiti". Apoi voi pune cateva fasole la umflat pe maine. As face o fasole cu costita pe week-end si sa vad ce fel de ciorba voi "mesteri" maine. Si am siropul facut pentru o dulceata d emere domnesti. Nu am facut niciodata dar mi-a explicat vecina cum se face si mi-a dat si merele....

Cu ce sunt imbracata:

Pantalon flausat de casa negri si maleta roz.

Citesc:

Mi-am cumnparat "libertatea pentru femei" cu un "siropel" cum am gasit la Catrinel sau "abureala". E un roman de dragoste usurel de citit si mi se pare relaxant la finalul unei saptamani incarcate.

Ceea ce astept (sper):

Nici nu stiu daca mai  sper sau daca mai astept. Ma gandesc ca ar fi bine sau ar fi frumos dar las gandul sa zboare. Uneori ajung sa obosesc si sa sper. Uneori e revolta, alterori e resemnare dar de cele mai multe ori e oboseala...

Ce mai mesteresc:

Ca de obicei am mai multe incepute dar incerc sa termin doua bentite la 2 fetite de gradinita.

Ascult:

Ploaia..  Din camera lui Matei se aude televizorul incet. E surprinzator ca merge incet pentru ca e la varsta la care sonorul are o singura pozitie: maxim.

În casa:

E cald si dezordine. Sper ca week-endul asta sa le aduc la zi pe toate....

Unul dintre lucrurile mele preferate: 

Cateva ore doar pentru mine in care sa fiu doar eu cu mine fara obligatii, fara "trebuie" si fara urgente.

Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii:

Sa ma duc dupa ghebe daca e frumos duminica dupa-amiaza.

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc: