18 iulie, 2015

Fila de jurnal

Pentru astazi (data/hora):
Sambata 17 iulie 2014 ora 16:30

Afara:
O noua zi caniculara. Blanosii stau tolaniti pe unde apuca la umbra, gainile sunt pitite la umbra iar cele care se incumeta sa mearga isi tin aripile departe de corp si's tare haioase. Purceii s-au pitit in cotet si nu se aude decat vantul sau masinile care trec din cand in cand pe drum starnind praful...

Mă gândesc:
La bun simt. Ca la o doamna de peste 70 de ani fara bun simt, nu poti da vina nici cei 7 ani de acasa (intre timp s-ar mai fi educat si singura), nici de lipsa de cultura/studii (persoana la care ma refer eu sustinea ca are ceva studii) si nici mediul. Cred ca e nativ. Sau poate cultivat. Dar sa va spun despre ce e vorba.
Eram ieri la piata si o doamna eleganta trecuta bine de varsta de pensionare se tocmea cu o bunicuta de 80 de ani la 10 bani la un out. Vroia sa cumpere doar 4 oua si 0.60 lei/ buc i s-a parut scump. Bunicuta a incercat sa ii explice ca e seceta, grauntele sunt scumpe, sunt greu de ingrijit gainutele, plateste si taxa la piata si autobuzul si macar de ar lua toata punguta cu 10 oute... Doamna a replicat pe un ton un pic cam de sus ca stie ea mai bine cum e cu gainile: "Nu le faci nimic, doar le culegi ouale, ca doar si eu am crescut la tara". Bunicuta necajita de tot ii spune: "Bine, maica, daca e asa de ce nu cresti mata gaini si doar sa culegi ouale?" replica doamnei elegante ne-a lasat pe toti cu gura cascata: "Pentru ca eu am invatat". 
Mi-au trebuit cateva minute sa inteleg ce a vrut sa spuna si inca cateva minute sa imi revin din nauceala. Dar m-am dezmeticit prima si am replicat: "Nu se vede doamna. Daca ati fi invatat, ati fi stiut sa apreciati si munca bunicutei, si varsta ei si pe ceilalti din hala care din munca lor aduc la piata..." Din fericire doamna s-a simtit si i-a cumparat bunicutei toata punga de oute la pretul cerut de ea iar bunicuta i-a multumit cu un "Saru'mana" cum numai la oamenii in varsta il poti auzi. 
Si am ramas intrebandu-ma pe de o parte cat timp mai e nevoie sa treaca sa scapam de ideea ca doar "prostii" muncesc la tara, ca la tara nu inseamna plug de lemn si sapa in spate pe camp toata ziua, cum nici locuitul in oras nu te face "domn". Iar pe de alta parte ma intrebam cum s-a ajuns ca "trimisul la scoli" si  locuitul in oras sa ii faca pe unii sa uite de bun simt si de omenie. Sau poate ca m-am invatat eu sa vad doar oameni cu bun simt, doar oameni frumosi si am ajuns sa cred ca mai toti sunt asa si mai am nevoie si de lectii mai aspre...

Din locurile de unde invatam:
Din piata :)

Sunt recunoscătoare pentru:
Amabilitatea personalului din spitalul Municipal Roman (o mare schimbare fata de anul trecut), in special a doamnei de la oftalmologie care a fost foarte amabila, dimineata la ora 5 cand am ajuns cu sotul meu la urgente. 
Oamenii frumosi din jurul meu care stiu sa zambeasca si sa vorbeasca frumos chiar si atunci cand le este greu.
Si nu in ultimul rand pentru tot ce mi-a dat Dumnezeu.

Din bucătărie:
Pai salata de vinete pentru dupa-amiaza. O prajitura televizor, biscuiti cu vin si gem de mure si un chec din care voi face un platou pentru biserica maine, la botez. Iar pentru zilele urmatoare sarmalute si un bors de vita.

Cu ce sunt imbracata:
O rochie de bumbac comoda, in culoarea zmeurei cu niste desene albe "hipiote" :)

Citesc:
Bloguri:
La Ancuta m-a distrat descrierea restaurantului raw-vegan. Chestia cu castronul de tabla a fost tare de tot. Eu nu as renunta la "dieta" romaneasca pentru nimic altceva. Nu zic ca nu am incercat diverse bucatarii dar unele ma fac sa ma tin bine la distanta. Mai ales chestiile crude...
Prietena-Japoneza mi-a facut pofta de porumb fiert...
Iar Oana de faguri de miere.
La Catrinel am aglat ca a mai slabit si ca nu mai are sa faca nimic din activitatile relaxante. Deci nu sunt singura care duce dorul lucrului :). Ma bucur in schimb ca a slabit, stiu ca isi doarea mult.
Iar la Taniusa am redescoperit "energia relativitatii". Foarte frumoasa ultima formula...
Si urez un week-end placut tuturor celor ce imi citesc blogul! In continuare nu pot comenta pe nici un blog :(

Ceea ce astept (sper):
Ploaia...

Ce mai mesteresc:
Mai impletesc uneori cate un rand la un sal de toamna, inceput intr-un fel si reinventat de mai multe ori. Sunt curioasa ce va iesi la final...

Ascult:
Linistea casei ca nu indraznesc sa ies in curte de caldura...

În casa:
Mai e de "finisat" mai pe seara dar in principiu e ordine...

Unul dintre lucrurile mele preferate:
Sa merg la cules plante dimineata pe malul apei sau pe marginea padurii... 

Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii:
Botezul. E prima data cand botez si am emotii. Finuta e micuta tare si eu nu am experienta cu bebelusii....

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:
sursa: pinterest


3 comentarii:

  1. O saptamana frumoasa iti doresc ! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Sa va creasca finuta mare si sa fie sanatoasa! Sunt sigura ca totul a iesit bine pana la urma :D
    Cat despre rautatea gratuita si lipsa de respect... O incerc pe pielea si pe nervii mei aproape in fiecare zi. In acelasi timp nu inceteaza sa ma uimeasca placut oamenii pe care nu ai da doi bani la prima vedere ♥
    Saptamana frumoasa si spornica iti doresc! :*

    PS Poate vii si pe la mine in vizita sa ma citesti :D

    RăspundețiȘtergere
  3. Am vazut pe facebook ca te-ai descurcat de minune la botez! Felicitari! Sa iti traiasca minunea de finuta si feciorul tau cel mare si frumos! Vara frumoasa, draga mea!

    RăspundețiȘtergere

Va multumesc ca ati trecut pe aici!
Imi cer scuze pentru ca mesajele vor fi moderate iar cele care includ reclame ca si cele care sfideaza bunul simt nu vor fi vizibile pe blog.
Va multumesc pentru intelegere.