20 mai, 2018

Fila de jurnal


Pentru astazi (data/ora):
Duminica 20 mai 2018, ora 9:00

Afara:
E racoare. Si bate un vant rece. A plouat ieri si totul e verde-proaspat. Puii ciripersc veseli in tarcurile lor. Sunt 2 serii de incubator si o closca cu cativa puisori galbeni si pufosi dupa ea. In cateva zile vor aparea si cei de la a doua closca iar astazi va trebui sa mut 2 gaini care stau closti in cuibarul cu oua...
Cainii mari privesc amuzati closca cu puii care le fura mancarea in timp ce catelusa ciufulita se joaca prin gard cu iedutii...
Iedutii fac galagie de dimineata pentru ca vor la mamele lor. Ma gandesc cu jale la zilele urmatoare cand vor trebui separati de tot de mamici: ce galagie va fi in curte.
Pisoii mici se joaca cu matele batrane de-a prinselea prin copaci sau fac echilibristica pe arcadele de la vie.
Prin toata curtea e o joaca de pitici...
Aromele se impletesc de nu mai stiu ce miroase: socul care a innebunit de floare, iasomia in rochita ei alba si parfumata, salvia care coloreaza un colt cu fragi, bujorul care s-a infoiat sau garofitele care se bucura de stopii de ploaie. Si trandafirul de dulceata a deschis un boboc bogat in petale chiar daca unele cregute i s-au uscat. 
 In coltul sau, murul a inflorit in timp ce capsunile incep sa se inroseasca. 
In gradina e razboi total: buruieni contra legume. Noroc de armamentul greu al doamnei sape care ajuta legumele altfel ar fi infrante de urgia buruienilor care cresc "ca din apa". Doar pepenii si morcovii sunt mai timizi si inca nu au scos nasul din pamant in timp ce mazarea deja a renuntat la flori si isi arata tecile micute.
Copaceii mici se straduie sa coaca si ei cateva fructe in timp ce cei mari sunt plini de roade. Doar caisul s-a suparat pe noi si daca anul trecut a facut o multime de caise, anul asta s-a simtit obosit si s-a uscat. Sau poate a fost suparat cand, colegul sau piersicul, a plecat dintre noi din cauza unei caprite obroznice care i-a ros coaja...

Mă gândesc:
La cate mai sunt de facut...
La cat de repede trece timpul. Mai ieri il invatam pe Matei sa lege sireturile la papuci iar acum facem cumparaturi de absolvire: costum de banchet, tinuta de curs festiv, tinuta de gratar de final de an... Pe dulap troneaza sfidatoare toca de absolvent in timp ce, de pe usa, asezata pe umeras, asteapta roba calcata cu manecile sale lucioase... Teoretic mai e o saptamana de scoala dar practic au predat cartile de la finalul saptamanii trecute.
Urmeaza emotiile cu bacalaureatul, admiterea, plecarea....
O perioada in care un ochi rade si altul plange. Rade ca e mare, responsabil si constient de toate dar plange pentru ca totul se schimba.... Nimic nu va mai fi la fel. Nici masa de pranz, nici usa de la camera inchisa cu "noapte buna", nici replici ironice cand te astepti mai putin. Vor fi doar la telefon sau la final de saptamana pentru inceput...

Din locurile de unde invatam:
De la piticii care cresc....

Sunt recunoscătoare pentru:
Privilegiu de a-l creste, de a-l privi transformandu-se dintr-un copil timid intr-un adolescent responsabil si de a-l indruma mai departe pana la barbatul matur ce se preconizeaza a fi...

Din bucătărie:
cafea la ora asta, biscuiti cu scortisoara si paine prajita cu pate de casa...

Cu ce sunt imbracata:
Inca in pijamele roz, urmeaza tinuta de vizitat animale, iar apoi mi-am pregatit o rochie tip ie din bumbac (scurta si larga) cu colanti...

Citesc:
O cartulie usoara romantica. Mai am un volum jumate din seria despre care vorbeam in filele trecute dar din motiv de oboseala aveam nevoie de ceva usurel.

Ceea ce astept (sper):
Pe de o parte zile previzibile, monotone, planificabile dar sunt constienta ca e nevoie si de cate o zi care sa iasa din tipar, sa ma surprinda frumos pentru un plus de energie...

Ce mai mesteresc:
Doar prin curte si prin gradina.

Ascult:
Ciripeala din copacii din curte

În casa:
Miroase a iasomie de la buchetul de pe masa si a balsam de rufe de la rufele ce asteapta sa fie impaturile (stranse in viteza d epe sarma sa nu le ude ploaia)

Unul dintre lucrurile mele preferate:
Udatul seara in gradina. Mirosul de reavan si proaspat dar si felul in care se vad randurile de legume pe pamantul ud.... E o stare de satisfactie a propriei munci atunci cand le vezi crescand...

Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii:
leneveala si citit

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:

un colt de relaxare pe care mi-ar place sa il amenajez in curtea noastra


Un comentariu:

Va multumesc ca ati trecut pe aici!
Imi cer scuze pentru ca mesajele vor fi moderate iar cele care includ reclame ca si cele care sfideaza bunul simt nu vor fi vizibile pe blog.
Va multumesc pentru intelegere.