Calatoria spre craciun

Dupa 2 ani, bucuria craciunului a revenit. Cu toata emotia calatoriei spre el. Calatorie ce incepe odata cu inceputul postului. Un inceput de calatorie cu pregatiri si anticipari. Anul acesta a venit si cu prima zapada deci si cu timp pentru decoratiuni, felicitari cusute si retete noi de dulciuri.
Dar cea mai importanta e emotia. Emotie ce vine din bucurie, anticipare si mai ales din dorinta.
Dorinta de crede in magie. Magia ce se vede in ochii fericiti ai copiilor dar si a parintilor care se bucura de bucuria celor mici indiferent de varsta lor. Si bucuria vine din gesturi mici, din "tovarasie" sau comuniune. Toate pregatirile pentru craciun se fac impreuna. De la curatenia din casa la post, de la alegerea cadourilor pana la desfacerea lor dar mai ales comuniunea din bucatarie. Stiu ca nu e o sarbatoare a mancarii dar o sarbatorim cu mancare. De fapt cu bucuria adunarii in jurul mesei incarcate cu bucate pregatite cu drag.
Craciunul e bucurie. Bucuria vine din nevoia de a darui si a primi. Si nu cadouri ci atentie, pretuire, timp, apreciere, bucurie...
De Craciun, Dumnezeu ne-a facut cel mai de pret dar: pe Fiul Sau si familia. Familia indiferent de lipsuri - familia s-a intregit in staulul animalelor, pe paie dar bucuria venirii pe lume a Fiului Sau a compensat toate lipsurile. Iar drumul pana acolo a fost lung, cu respingeri si griji asa cum e drumul nostru spre craciun in fiecare an: cu griji, cu respingeri cu nerealizari sau intarzieri dar bucuria de la capatul drumului, bucuria de a fi impreuna cu familia si cu Dumnezeu, e nepretuita si unica in fiecare an.
E ideal sa fim buni, darnici si intelegatori tot anul dar greu de realizat atunci cand suntem prinsi in grijile de zi cu zi asa ca de craciun e bine sa ne reamintim aceste sentimente si bucuria pe care o aduc ele. Astfel incat, atunci cand avem impresia ca totul e pe dos si nimic nu merge cum am vrea noi sa avem ce ne reaminti. Sa ne reamintim bucuria. Cu bucurie in suflet totul e mai usor si mai frumos. Incrancenarea, invidia, mahnirea, supararea nu face decat sa ne ingreuneze fiecare pas prin viata. Ne face sa credem ca fiecare zi e o lupta si fiecare clipa e o batalie. Cand de fapt viata e un drum frumos cu mii de motive de bucurie cu clipe unice si eterne, cu bucurii mici care aduce la final sentimentul de implinire. Si la batranete, cu parul nins si privirea inteleapta sa putem afirma ca am avut o viata frumoasa si fericita.
Doar ca in ultimii ani, cu ajutorul pretios al mass-mediei, ne-am obisnuit sa vedem doar acele amanunte care ne aduc amaraciune si suparare. Nu vedem decat ce ne lipseste si motivele de suparare sau intristare. Spunem foarte des doar "Nu" indiferent ce precede acel nu: nu am, nu pot, nu imi ajunge. Cand e atat de frumos sa facem inventarul doar la ce avem, la ce putem si la ce e destul sau mai mult decat destul. Si astfel vom putea sa ne bucuram de tot ce ne da Dumnezeu: "Fa rai din ce ai" spunea un mare duhovnic si mare dreptate avea.

Fila de jurnal (noiembrie)

Pentru astazi (data/ora):

duminica 11 noiembrie 2018 ora10:00

Afara:

 E rece si e ceata. Cred ca mai cald decat normal dar e ceata si umezeala. E o toamna lunga si sper sa mai tina... 

E liniste. Copacii sunt goi dar frunze uscate mai sunt pe jos. Pamantul e tare si greu de arat asa ca dealurile sunt cenusii si nu negre de aratura... 

Gainile noastre sunt fericite, gasesc graunte la discretie cazute de la porumbul acasa dar si frunze de sfecla si boabe de floarea soarelui de prin balotii pentru  capre. 

Capritele sunt bolfoase de la frig, isi infoaie blanita sa tina de cald iar vacuta striga daca uitam usa deschisa la grajd. Mai e un pic de treaba la tavan (de pus balotii de paie pe pod) ca sa nu se piarda caldura...

Mă gândesc:

 La unii oameni care cred ca sunt mai interesanti daca cauta nod in papura celorlalti, daca critica si scotocesc dupa mizerii. Nu isi dau seama ca vor fi tratati la fel? Atata vreme cat critici va face si celalat la fel? Si s-ar putea sa fie mai bun?

Nu o sa inteleg niciodata ce e atat de interesant sa scoti in evidenta aspecte negative ale celorlalti? Nici unul nu suntem perfect. Nimeni nu are doar zile bune. Toti suntem pusi in situatii urate in care s-ar putea sa reactionam prost, necaracteristic din diverse motive: dormit prost, socoteala de acasa care nu se potriveste cu cea din targ, nevoia de a ne adapta la situatii oarecum limita, grijile cotidiane si multe ale motive...

Din pacate, am prostul obicei de a indeparta din viata mea astfel de oamenii. Si de a-i evita atat cat pot. Am trecut prin prea multe situatii neplacute cand unele persoane (in special rude) nu doar ca nu mi-au fost alaturi ci au si incercat sa mai puna o piedica, o mana de paie pe foc ca apoi sa "admire peisajul". Din fericire pentru mine am depasit frumos (zic eu) acea perioada.

Acum cred ca viata ne scoate mereu situatii mai putin usoare pentru a invata sa fim mai bun si nu cred ca are rost sa ne mai facem rau si singuri. Chiar daca intentiile sunt bune...

Din locurile de unde invatam:

De la oameni care ne ranesc. Nu conteaza motivul lor (invidie, rautate sau chiar prostie) noi chiar avem de invatat din asta. Chiar daca doar invatam sa spunem NU uneori. E ceva invatat. Pentru mine e greu sa spun NU cand cineva are nevoie de ajutor. Dar se pare ca trebuie sa o mai si fac...

Sunt recunoscătoare pentru:

Oamenii minunati de langa mine: sotul grijuliu si atent, Matei care imi aduce "ceva" cand vine de la Iasi si devine din ce in ce mai matur si responsabil. Pentru prietena lui care se pare ca il face fericit chiar daca se intalnesc destul de rar si sunt concentrati mai mult pe scoala. 

Pentru privilegiu de a creste un tanar de care sunt tare mandra: matur, responsabil, vesel, descurcaret si incantat de ceea ce face.

Din bucătărie:

Cafea de dimineata cu placinta cu iaurt. In frigider avem bors si friptura de cocos si salata de vinete. In plan sunt spaghete cu cuburi din pieptul cocosului, o supa cu galuste de gris si briose. 

Multe din ele sunt pentru pachetul de student pe saptamana viitoare.

Cu ce sunt imbracata:

Pantalon sport bleumarin, maleta si sosete grena si o jacheta de lana maro inchis.

Citesc:

Nu stiu inca. Am terminat aseara ceva dar nu stiu daca azi va fi timp de citit... 

Ceea ce astept (sper):

 Sarbatorile de iarna. E perioada mea magica din an....

Ce mai mesteresc:

vesta in lucru

Multe: o vesta crosetata tip rozeta, aceeasi fusta din acril care probabil va mai lenevi pana va fi gata, pregatesc materiale si scheme pentru felicitarile de craciun si caut idei...

Ascult:

Deja cantece de craciun. 

În casa:

E curat si miroase a tamaie. E o aroma relaxanta si tonica pentru vremea de afara. Decoratiunile sunt inca de toamna dar deja ma gandesc la cele de iarna. Mai sunt doar 3 saptamani si trebuie sa fiu pregatita.

Unul dintre lucrurile mele preferate:

Sarbatorile de iarna cu bucuria si agitatia lor. Cand toata lumea se gandeste la frumos si bun (macar aparent).

Unele planuri pentru săptămâna viitoare:

Sa termin curatenia in curte, sa gasesc loc pentru florile din ghivece si sa le pregatesc de iarna. 

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:

toamna se imbina cu iarna pe masa mea: un scul rosu primit in dar (deja vine craciunul) si scheme de lucru langa decoruri de toamna

Apus spre Ceahlau