Pregatirea plantelor pentru pastrare

articol scris pentru a fi publicat in Ziarul de Iasi (dupa o mica cosmeticizare)
Odata cu venirea primaverii incep pregatirile pentru adunarea plantelor pentru iarna. O activitate migaloasa care implica multa atentie si multa dragoste, fie ca e vorba de plante de ceai sau plante aromate pentru bucatarie. Si asta pentru ca de la unele plante alegem doar florile, la altele tulpina dar sunt si plante de la care folosim toata planta. Plantele se culeg dimineata dupa ce se ridica roua, de preferat din zone unde poluarea si praful sunt mai scazute. Dar daca nu se gasesc astfel de zone, plantele trebuie scufundate in apa rece si apoi uscate pe proosop absorbant inainte de a le pregati pentru iarna.
Pregatirea pentru iarna difera. Astfel, plantele aromate (patrunjelul, leusteanul, loboda) se taie marunt inainte de uscare pentru a pastra cat mai mult din aroma. Uscate intregi capata un aspect si un miros de fan. Mararul se usuca in 2 variante: pentru gatit se culege inainte de a se forma inflorescenta, se taie marunt si se usuca iar pentru pus la muraturi (in saramura sau otet) se culege dupa inflorire si se pune la uscat intreg, legat manunchi  "la grinda".
 Cele doua variante traditionale de uscare a plantelor sunt pe prosop de bumbac (sau hartie) intr-un loc bine aerisit, cald dar neexpus razelor soarelui sau agatate in acelasi mediu. La casa, cel mai accesibil loc pentru uscarea plantelor e podul sau o magazie iar in cazul apartamentelor de bloc e buna camara sau garajul. In cazul in care locul nu este bine ventilat (aerisit) plantele se innegresc sau mucegaiesc (daca stratul de plante e mai gros) iar daca sunt lasate la soare isi pierd aromele iar aspectul capatat este de fan. Pentru agatare se fac buchete mici (cam cat se poate prinde in mana), se leaga si se agata astfel incat sa nu se atinga de nimic. 
Buchetele se pot pastra in forma in care s-au uscat impachetate in hartie subtire (de impachetat, in ultima instanta e buna si cea de ziar) sau in panza de bumbac, iar plantele maruntite, dupa uscare, se pot pastra in pungi de hartie sau cutii de carton tot in camara. O modalitate practica de a pastra plantele peste iarna sunt saculetii din panza de bumbac, stransi in siret si agatati.

Chiar si plantele uscate buchet se maruntesc dupa uscare (cu foarfeca sau intre palme) si pune in saculeti de panza. Pentru plantele medicinale se recomanda pastrarea lor individuala (fiecare in saculetul ei)  iar amestecul pentru ceaiuri sa se faca in cantitati mai mici (pentru o saptamana sau pentru o luna) intr-un alt saculet sau recipient.
Traista ciobanului e mai pretentioasa cand e vorba de cules. Se smulge toata planta, se lasa sa se odihneasca cateva ore, apoi se indeparteaza radacina prin taiere, se marunteste restul plantei si se pune la uscat. Este indicata in stabilizarea tensiunii arteriale.
Cimbrul si busuiocul se culeg in perioada de inflorire si se usuca manunchi, se pastreaza tot manunchi sau sfaramat in palme si pus in pungute.
Cimbrisorul se usuca pe prosop, toata planta, culeasa in perioada de maxima inflorire si se pastreaza maruntita in pungi de panza. Fiind foarte aromat se pune putin in amestecul de ceai folosit frecvent si se foloseste individual in caz de calculi renali sau biliari.
Coada calului, partea aeriana a plantei, se usuca buchet, si pentru ca devine extrem de fragila dupa uscare se pastreaza sfaramata intre palme in punga de panza. Se foloseste in ceiuri pentru imbunatatirea functie renale dar si in bai pentru pentru aparatul uro-genital.
Galbenelele, doar florile, se usuca pe prosop, se pastreaza in punga de panza, se utilizeaza atat la ceai cat si in bai sau creme fiind un foarte bun cicatrizant. Crema de galbenele se prepara atat din flori proaspete cat si uscate.
Coada soricelului, se culege floarea cu maxim 30 cm de codita, se usuca in buchete si se pastreaza maruntita in pungi de panza. Este un excelent detoxifiant, cicatrizant si dezinfectant. Se foloseste atat in ceaiul zilnic cat si separat pentru comprese sau bai.
Menta se culege partea aeriana, se usuca buchete si se pastreaza maruntita intre palme la pungi de panza. Se utilizeaza in ceaiul zilnic pentru reglarea digestiei si separat in caz de diaree, avand si rol de tonic general.
Se foloseste maruntirea intre palme in cazul plantelor la care se indeparteaza tulpina dupa uscare, folosindu-se doar frunzele.
Un alt mod de a "pastra" efectele tamaduitoare a plantelor pana in primavara sunt siropurile.
Un sirop special cu efect calmant, linistitor si un dusman al insomniilor este siropul de tei.
Un alt sirop ce nu ar trebui sa lipseasca din camara in perioada rece e siropul de patlagina. Patlagina cu frunza lata e cunoscuta pentru efectele sale in calmarea tusei dar efectele patlaginii cu frunza ingusta sunt mai putin cunoscute. Are un puternic efect detoxifiant ("curata sangele") si este un mare ajutor in viroze.
Pe zi ce trece se pot redescoperi mici miracole, uneori uitate, aflate in jurul nostru pentru a ne imbunatati si infrumuseta viata