Nu am scris niciodata despre cartile pe care le citesc. Dar asta mi s-a parut foarte buna. Citisem cateva recenzii bune despre carte. Chiar foarte bune asa ca atunci cand am gasit-o pe un grup am descarcat-o. Ieri, fiind duminica, am cautat ceva de citit. Teancul de fizica de pe birou nu mi s-a parut prea atractiv asa ca am deschis fisierul cu carti descarcate. Mi-am amintit titlu si am deschis-o din curiozitate. Era dupa masa de seara, pe la 18. Sotul avea ceva de facut si era in cealalta camera asa ca prima ora am citit din curiozitate/plictiseala. Apoi m-a prins. Atat de tare ca pana nu am terminat-o, pe la ora 24, nu m-am ridicat de la birou. Orice incercare a sotul de a ma atraga intr-o discutie s-a soldat cu mormaieli din partea mea. Cel putin ultima parte a fost extrem de intensa. Pe langa povestea destul de interesanta, cartea abordeaza relatia psihoterapeut-pacient. Descrie relatia dar si limitele acestei interactiuni si diferite ipostaze a acesteia. Autorul isi cladeste intriga pe efectele traumelor din copilarie. Cum o propozitie spusa intr-un moment de traire intensa poate "scrie" destinul unui copil... As putea spune ca mi-am gasit ceva raspunsuri intre randurile ei dar si ca m-a pus serios pe ganduri. Va mai dura cateva zile pana cand voi reusi sa fac ordine in ganduri si emotii dupa aceasta lectura.
Face parte din bibioteca ficei mele aceasta carte. Nu-mi amintesc ce am citit prima data despre ea cand mi-a cerut-o (intotdeauna caut ceva informatii despre cartile pe care mi le cere), dar ceea ce am citit initial nu prea m-a convins. Nu i-am luat-o imediat, ci mult mai tarziu. Stiu ca a citit-o, dar, e destul demult timp de atunci. Am ramas cu ideea ca e una din cartile alea ciudate care ii plac ei si nu-mi plac mie.
RăspundețiȘtergereCitesc destul de mult si de variat dar a trecut muult timp de cand nu am mai citit o carte cu asa impact emotional... Poate si ca am invatat mult despre menirea si rolul psihoterapeutului din pooveste si nu dintr-un tratat academic m-a atras, pasionata fiind de psihologie...
ȘtergereUite, cred ca asta e problema. Nu mi-ai placut cartile de psihologie, nu stiu de ce dar imi vine sa fug de subiect cat vad cu ochii. Dar gusturile se mai schimba. O sa incerc sa-i dau o sansa.
Ștergere