De dimineata, Andreea mi-a reamintit de provocarea de octombrie. Toata luna septembrie m-am gandit la provocare si cum am intrat in octombrie am uitat de ea. Ma bucur ca Andreea a dat startul anul acesta. Despre provocare Irina a scris in fiecare an iar eu am preluat ideea si aici, pe blog. E o provocare la mijloc de toamna care ne invita sa reducem ritmul si sa mutam atentia de la treburile curtii spre interiorul casei, de la activitatile din exterior la care ne provoaca vara, la cele de interior spre care ne indreptam iarna. E o provocare care ne strange in bucatarie, locul unde pulseaza inima casei. Spre deosebire de anii anteriori, anul acesta voi adapta putin provocarea nevoilor mele actuale.
Va invit in aceasta frumoasa calatorie indiferent de forma pe care o preferati. E o provocare de 5 saptamani in care incercam sa ne ne bucuram de toamna, de caminul nostru si de fiecare din noi. Incepem cu prima saptamana:
Saptamana 1: 2-9 octombrie
Cumparati o lumanare deosebita si aprindeți-o zilnic
Eu o voi aseza in salon - inima casei noastre. De cate ori o privesc, imi amintesc sa fac o mica rugaciune pentru linistea casei sau de multumire pentru tot ce mi-a dat Dumnezeu.
Tot lumanarea as vrea sa imi (re)aminteasca sa reduc ritmul, sa binecuvantez tot ce e in jur de la ”acoperișul de deasupra capului” la umarul pe care imi odihnesc fruntea atunci cand sunt obosita, de la mancarea de pe masa pana la zambetele celor dragi, de la cafeaua de dimineata pana la ceaiul de seara.Imi pun intentia ca saptamana asta sa imi rezerv cateva minute pe zi in care sa ma decuplez de la tot ce implica viata cu nelinistile si grijile ei si sa ma cuplez la mine si la Dumnezeu. Vreau sa (re)descopar toate calitatile puse de Doamne Doamne in sufletul meu si sa le (re)pun in valoare. O saptamana in care sa caut cea mai buna versiune a mea si sa o gasesc cu ajutorul Lui Dumnezeu.
O saptamana in care sa nu ma mai critic, sa fiu blanda cu mine, sa (re)invat sa spun ”vreau” in loc de ”trebuie” si sa inteleg ca daca nu am reusit sa fac ce mi-am propus, mai e si maine o zi.
O saptamana in care sa ma pun pe primul loc in viata mea, pentru ca daca eu sunt bine cu mine si in armonie cu divinitatea, voi fi bine si cu ceilalti. Sa imi amintesc ca starea de spirit a caminul nostru este o reflexie a starii mele de spirit. Daca eu sunt bine, vor fi bine si ceilalti ai casei. Femeia este sufletul caminului, inima lui. Asa ca saptamana asta vreau sa (re)invat sa ma bucur de fiecare clipa.
Saptamana aceasta se lucreaza la incetinirea ritmului si la iubirea de sine
O provocare pe gustul meu. Nu știu dacă am dus-o vreodată până la capăt, din păcate.
RăspundețiȘtergeredrumul e mai important decat destinatia... daca provocarea ti-a adus bucurie nici nu mai conteaza pana unde ai dus-o....
ȘtergereMult succes cu aceasta provocare. Pare interesantă, dar nu știu dacă mă pot alătura vouă cu această ocazie. Sunt intr-o perioadă în care simt că e necesar să maresc ritmul, iar la mine încă mai sunt multe de făcut afară. Abia în noiembrie începe să fie activitate mai mult în casă.
RăspundețiȘtergerepoti ”reduce ritmul” cu o pauza de cafea cand simti ca nu mai poti pe la treburile pe afara. Oricum se intuneca devreme si nu poti ”trage” pana tarziu ca vara si daca ai o gramada de drumuri in oras, te poti bucura de fiecare in parte reducand ritmul gandurilor...
ȘtergereTreaba pe afara e pana da zapada. Abia atunci pot spune ca nu mai am nimic de facut si trec la tricotat in casa, la caldura. Dar si atunci, animalele au nevoi :)
O saptamana spornica si linistita sa ai!
Voi citi cu plăcere postările dvs! Îmi place să descopăr atmosfera din fiecare căsuța! 🤗
RăspundețiȘtergere