Fila de jurnal - final de august si o surpriza

 Temperaturile de peste zi au inceput sa scada. 

Si daca ultimile zile temperaturile de peste noapte au fost ridicate, in aceasta dimineata am inchis geamul. Cifrele termometrului nu mai incep cu 3. 

Miroase a toamna cu aroma de struguri. Padurile au inceput sa capete nuante de auriu si rosu. Vantul isi face simtita prezenta. Miroase a legume coapte iar laptele e mai putin si dens. 

In magazine e aglomerat. Raioanele de rechizite si de caiete si-au marit suprafetele si rafturile frumos colorate au multi scolari in fata care pipaie, admira, cauta....

Cred ca e momentul in care trec la o alta etapa. Interesant e ca tot am citit pe ici pe colo despre noi etape. Cumva pare ca anul acesta a fost cu inchideri si deschideri de etape la mai multa lume. Si daca in ultimii cativa ani m-am bucurat de tot ce a venit spre mine si de fiecare noua oportunitate, se pare ca a venit si acel moment in care simt ca s-au cam aglomerat toate si e nevoie sa fac ordine, sa creez spatiu, sa prioritizez si sa eliberez.

De la inceputul anului tot pun pe hartie un program despre iubirea de sine. I-am dat multe forme, am adaugat, am scos informatii, l-am programat de lansare si am anulat lansarea pentru ca simteam ca nu e ce trebuia. Luna aceasta am zis GATA! E in forma care trebui si il lansez odata cu inceputul lunii septembrie. I-am gasit si nume „figurant sau personaj principal”. L-am impartit in 3 ca sa fie accesibil din mai multe puncte de vedere. Am definit si cele 3 miniprograme. Dupa multe calcule am zis ca prima zi a lui va fi 8 septembrie. Cand am vorbit prima data despre el si data de inceput si de final mi-am dat seama ca incepe pe ziua de nume a bunici mele si se termina in ziua in care s-a nascut si care coincide cumva cu ziua in care „a plecat”. 

Abia astazi, cand ma pregatesc sa vorbesc despre cele 3 zile de live-uri pe FB de sambata, duminica si luni (31 aug-2 septembrie) am inteles ca de fapt programul este despre mine, despre calatoria mea de la neincredere la iubire de sine, despre modul in care am invatat eu sa nu mai confund iubirea de sine cu egoismul sau orgoliu, despre cum am invatat sa ma consider cea mai importanta persoana din viata mea inainte de a fi acolo pentru oricine avea nevoie si cat de greu mi-a fost sa inteleg ca cele doua variante nu se exclud ci se completeaza si se sutin reciproc si nu in ultimul rand, cum am descoperit ca indiferent daca ma pun pe primul loc in viata mea, sau in slujba celorlalti, ceilalti imi vor respecta deciziile si imi vor urma examplu, tratandu-ma asa cum ma tratez eu de fapt.

Asa ca daca vreti sa ascultati povestea si sa ma urmati in aceasta calatorie despre „cum sa fii personaj principal in viata ta” va astept pe Facebook (Corina Benescu), in grupul de Facebook „Sa privim viata prin ochi de copil” sau pe grupul de whatapp „in joaca spre un zambet senin”. 

In plus, pe aceasta tema am scris si un ebook: „cine esti tu in viata ta?” pe care vi-l ofer cu drag daca ma contactati in privat (FB sau Whatsapp) sau imi lasati adresa de mail in comentarii (nu voi publica comentariul cu datele de contact).

Un final de august minunat sa aveti!