Anul nou intre traditii si modern

Ziarul de Iasi
Mai sunt cateva zile si vom incheia anul 2013 pentru a pasi in 2014. Zile in care privim in urma, bifam realizari, recapitulam lectii si multumim pentru tot anul care s-a incheiat. In sate, aceste zile sunt pentru pregatirile de an nou. Se pregatesc costumatiile,  se periaza blana ursului, se cos "cordelele" pe capra, se lipeste barba caprei, se struneste "besica" (vezica de la porc)  pe doba si se lustruiesc betele sau lingura de lemn pentru doba. Dar cel mai important e ca fiecare gospodina ruleaza, rasuceste si coace colaceii pentru uratori. Acei colacei impletiti in doua cu "cununita" pentru copii mici care vin cu plugusorul sau mari, dubli pentru tinerii ce merg mai pe seara. De multe ori colaceii sunt copti pe 31 decembrie si se daruiesc calzi colindatorilor. Colaceii sunt insotiti de mere, nuci, bomboane si uneori banuti. Ca simbol tot ce se daruieste este rotund. Un simbol pentru continuitate, pentru contopirea sfarsitului cu inceputul.
Ziua de 31 decembrie debuteaza cu copii mici care merg cu plugusorul, apoi urmeaza capra pe la pranz, ursul mai pe seara si se termina cu mascatii si dobele aproape de miezul noptii. Ceata mare incepe colindatul din curtea bisericii, unde primesc binecuvantarea preotului, apoi merg la primarie unde se face concursul bandelor din satele comunei si apoi merg din casa in casa. Se spune ca poarta ghinion daca nu prinesti uratorii in curte. Pe seara se merge la tinerii insuratei si apoi la fetele nemaritate. Noaptea de revelion se petrece din casa in casa, ceata imprastiindu-se odata cu zorii. In casele cu fete nemaritate se pune masa dupa asfintitul soarelui iar uratorii sunt primiti in casa cu un pahar de vin si pusi la masa. Se spune ca acesta e momentul cand feciorii isi aleg viitoarele neveste, cand se vede daca sunt sau nu gospodine. 
Anul nou incepe cu sarbatoarea Sf Vasile cel Mare. Sfant care s-a nascut intr-o familie crestina, de dascali, care a studiat la cele mai mari scoli ale vremii dar care a renuntat la tot pentru viata monahala. A intemeiat o manastire si a organizat viata monahala cu regim de obste, alcatuid regulile viatii calugaresti valabile si astazi. A initiat intemeierea spitalelor si azilelor pentru saraci pe langa manastiri si biserici, asezaminte care se numesc si astazi Vasiliade. Printre multitudinea de scrieri lasate de  Sf Vasile cel Mare putem aminti culegerea de texte alcatuita impreuna cu Sf. Grigorie de Nazianz intitulata Filocalia (Iubirea de frumos) si Sfanta Litughie a Sfantului Vasile, oficiata in biserica doar de cateva ori pe an printre care ziua de 1 ianuarie. Ziua  Sf. Vasile incepe, la sat, cu participarea la slujba si continua cu sorcovirea. Copii mici sunt cei care merg din casa in casa cu o sorcova facuta din crengutele de pom fructifer puse in apa de Sf. Andrei sau Sf. Nicolae, inflorite si impodobite sau cu semanatul, unde se foloseste grau. Urarea este aceasi in ambele cazuri: "Sa traiti/ Sa-nfloriti/ Ca un mar/Ca un par/Ca un fir de trandafir/Tare ca piatra/Iute ca sageata/Tare ca fierul/ Iute ca otelu/ La anu si la multi anï." si e mai primita daca e facuta de copii curati sufleteste.
Ca superstitii se spune ca nu e bine sa arunci gunoiul in prima zi de ani si nici sa dai cu matura, e bine ca prima persoana care iti trece pragul sa fie barbat si ca asa cum este sau cum iti petreci prima zi din an asa va fi sau iti vei petrece tot anul. Tot ca superstitie e bine sa iti faci lista cu ce iti doresti sa realizezi in noul an si sa o ai in buzunar la momentul trecerii dintre ani . Tot asa cum se spune ca e bine sa porti ceva rosu care sa aduca noroc si sa ai peste pe masa ca sa treci prin incercarile noului an ca pestele in apa.
Cu superstitii sau nu sa aveti un an nou in care sa fiti sanatosi, sa va bucurati de fiecare zi, sa zambiti in fiecare zi si sa va impliniti dorintele!