Dupa 2 ani, bucuria craciunului a revenit. Cu toata emotia calatoriei spre el. Calatorie ce incepe odata cu inceputul postului. Un inceput de calatorie cu pregatiri si anticipari. Anul acesta a venit si cu prima zapada deci si cu timp pentru decoratiuni, felicitari cusute si retete noi de dulciuri.Dar cea mai importanta e emotia. Emotie ce vine din bucurie, anticipare si mai ales din dorinta.
Dorinta de crede in magie. Magia ce se vede in ochii fericiti ai copiilor dar si a parintilor care se bucura de bucuria celor mici indiferent de varsta lor. Si bucuria vine din gesturi mici, din "tovarasie" sau comuniune. Toate pregatirile pentru craciun se fac impreuna. De la curatenia din casa la post, de la alegerea cadourilor pana la desfacerea lor dar mai ales comuniunea din bucatarie. Stiu ca nu e o sarbatoare a mancarii dar o sarbatorim cu mancare. De fapt cu bucuria adunarii in jurul mesei incarcate cu bucate pregatite cu drag.
Craciunul e bucurie. Bucuria vine din nevoia de a darui si a primi. Si nu cadouri ci atentie, pretuire, timp, apreciere, bucurie...
De Craciun, Dumnezeu ne-a facut cel mai de pret dar: pe Fiul Sau si familia. Familia indiferent de lipsuri - familia s-a intregit in staulul animalelor, pe paie dar bucuria venirii pe lume a Fiului Sau a compensat toate lipsurile. Iar drumul pana acolo a fost lung, cu respingeri si griji asa cum e drumul nostru spre craciun in fiecare an: cu griji, cu respingeri cu nerealizari sau intarzieri dar bucuria de la capatul drumului, bucuria de a fi impreuna cu familia si cu Dumnezeu, e nepretuita si unica in fiecare an.
E ideal sa fim buni, darnici si intelegatori tot anul dar greu de realizat atunci cand suntem prinsi in grijile de zi cu zi asa ca de craciun e bine sa ne reamintim aceste sentimente si bucuria pe care o aduc ele. Astfel incat, atunci cand avem impresia ca totul e pe dos si nimic nu merge cum am vrea noi sa avem ce ne reaminti. Sa ne reamintim bucuria. Cu bucurie in suflet totul e mai usor si mai frumos. Incrancenarea, invidia, mahnirea, supararea nu face decat sa ne ingreuneze fiecare pas prin viata. Ne face sa credem ca fiecare zi e o lupta si fiecare clipa e o batalie. Cand de fapt viata e un drum frumos cu mii de motive de bucurie cu clipe unice si eterne, cu bucurii mici care aduce la final sentimentul de implinire. Si la batranete, cu parul nins si privirea inteleapta sa putem afirma ca am avut o viata frumoasa si fericita.
Doar ca in ultimii ani, cu ajutorul pretios al mass-mediei, ne-am obisnuit sa vedem doar acele amanunte care ne aduc amaraciune si suparare. Nu vedem decat ce ne lipseste si motivele de suparare sau intristare. Spunem foarte des doar "Nu" indiferent ce precede acel nu: nu am, nu pot, nu imi ajunge. Cand e atat de frumos sa facem inventarul doar la ce avem, la ce putem si la ce e destul sau mai mult decat destul. Si astfel vom putea sa ne bucuram de tot ce ne da Dumnezeu: "Fa rai din ce ai" spunea un mare duhovnic si mare dreptate avea.
