Cartile calatoare

Azi au ajuns la mine cartile calatoare. Spre marea mea suprindere au venit si cu daruri.
Multumesc, Anca pentru mormanul de bucurie pe care mi l-ai trimis. M-am bucurat enorm si pentru celelalte 2 carti pe care le vazusem la tine pe blog si care ma tentau sa mi le cumpar.

Fire sunt mult mai multe. Am pus la poza doar o parte ca sa nu eclipsez cartile :). Eram ca un copil sub bradul de craciun cand le-am desfacut si le-am planificat, cuplat, pregatit pentru lucru. Spre disperarea sotului meu care s-a saturat de fire prin casa :).
Anca, multumesc mult si vacanta frumoasa, cat a mai ramas din ea!

Noiembrie - luna multumirilor

O noua provocare vine de la Irina. O provocare pe sufletul meu. Adevarul e ca in ultimii zeci de an lumea in care traim (ma refer la pritenii, vecini, cunostinte) se plange. Mereu auzi pe cineva care se plange. Ne-am invatat sa gasim mereu motive de nemultumire, motive sa ne plangem si sa ne plangem de mila. Poate de asta nu mai vedem oameni senini, zambitori. Poate ca doar plangandu-ne nu mai vedem frumusestea si bucuria din jurul nostru, din viata noastra. Si asta e motivul pentru care astfel de provocari ne prind bine. Eu m-am invatat sa caut zilnic motive de  multumire chiar si in lectiile primite de la viata. Pentru ca un diamant neslefuit nu e decat o bucata de piatra transparenta....
Nu stiu daca voi reusi sa postez zilnic dar voi incerca sa preiau citatul despre multumire de la Irina si sa scriu cateva motive de multumire fara a le repeta de la o zi la alta. Din experienta ultimilor ani pot spune ca repetand exercitiul zilnic devine o obisnuita sa gasesti motive de multumire si nu de plans iar asta ne face viata un pic mai senina.
Chiar daca nu scrieti pe blog sau pe o pagina virtuala e bine sa incercati micutul exercitiul pentru suflet. Poate la final de luna vom astepta sarbatorile de iarna cu un pic de seninatare si multumire sufleteasca.
Multumesc Irina!