o prima zi

Nici o secunda nu m-am gandit, cu ani in urma cand mi-am denumit blogul, ca o sa fie un titlu mereu valabil. A fost o vreme cand imi doream sa nu mai fie nici o "prima-zi" ci doar o urmatoare zi. A fost o vreme cand imi doream sa renunt la blog, dar din fericire nu m-a lasat sotul meu. Asa ca "prima-zi" a ramas o marturie a multor zile si a multor particele din sufletul meu. Eterna "prima-zi" a devenit mai mult decat "file de jurnal" cum l-a caracterizat cineva la inceput. A devenit o oglinda a sufletului, a preocuparilor si a evenimentelor din viata mea. Privind in urma, la ce a fost si citind acum ce si cum scriu, ii multumesc lui Dumnezeu ca mi-a lasat acest "instrument" pentru a vedea "evolutia" gandurilor si sentimentelor mele.... Si ma bucur ca am ajuns la stadiul in care sa astept cu nerabdare o noua "prima-zi" din viata mea. Ca pot privi fiecare zi ca o prima zi si pot sa ma bucur de fiecare. Pentru ca in definitiv fiecare zi e o prima zi a noii noastre vieti....