Monograme

Monograme cu ursuleti si sfoara

Monograme monocrome 1

Le-am gasit demult pe net si pentru ca imi plac mult de tot m-am gandit sa le impartasesc:

primavara in gradina

Articol publicat in Ziarul de Iasi
Dupa primavara calendaristica, a venit si primavara astronomica si spre deosebire de alti ani, primavara si-a intrat in drepturi. In sate se simte miros de pamant reavan (sapat sau maruntit), de frunze arse, de curatenie de primavara. Se primenersc gradinile cu grebla, harletul sau motosapa. Se primenesc viile prin curatare, sapare si se inveselesc cu ate colorate la legare. Se primenesc livezile cu var proaspat pe tulpine, cu foarfecul sau fierastraul printre ramuri indepartand uscaturile si mladitele tinere si flamande. Se primenesc casele scotand covoarele la aerisit, stergand geamuri si spaland perdele. Lenjeriile frutura vesele pe sarme si peste tot se simte o zarva de albinute harnice. Chiar si mustele s-au trezit la viata odata cu ciripeala vesela a pasarilor. Dupa curatarea gradinilor se repun in drepturi rasadnitele care s-au odihnit mai tot anul. Cele vechi se repara sau se inbunatatesc iar celor noi li se face inaugurarea. Se pregateste stratul cald in rasadnita. Pentru asta se sapa cam o pana de harlet. Se pun paie sau cartoane pe fundul gropii si apoi un strat generos de gunoi proaspat de grajd care, prin fermentare, le va da semintelor caldura necesara germinarii. Se instaleaza rasadnita fie ea din lemn acoperita cu sticla sau folie, fie ca e toata din folie sau policarbonat pe structura metalica. In interiorul rasadnitei, deasupra stratului de gunoi se pune un strat de pamant amestecat cu o treime nisip pentru drenarea apei si inca un strat de mranita sau pamant amestecat cu gunoi de grajd vechi de 2 ani foarte bine maruntit. Se lasa acoperita rasadnita o zi doua pentru incalzire si uniformizarea caldurii si apoi se seamana. Dintre legumele care necesita rasad amintesc ardeii, rosiile, varza rosie, prazul, conopida si vinetele. Pe plicurile cu seminte cumparate de la magazinele de specialitate este indicat modul de semanare: in gradina sau in rasadnita. Se mai pot semana in rasadnita busuiocul, cimbru si daca este mai mare chiar salata si ridichea pentru o productie timpurie. Dupa semanare si marcare a randurilor cu indicatoare, se stropeste cu un pulverizator fin si se lasa acoperita rasadnita pana la rasarire. Apoi se stropesc rasadurile zilnic, cu apa la temperatura din rasadnita. Daca temperatura din rasadnita depaseste 25 grade peste zi si afara sunt in jur de 20 grade, se deschide partial rasadnita pentru o buna ventilare si echilibrare a temperaturii. Plantele se raresc si se replica in paharele sau alveole cand apar primele frunze (la al doilea set de frunze aparute). Daca plantele cresc lungi si subtiri inseamna ca temperatura este prea ridicata si se deschide rasadnita partial peste zi pentru a avea plante viguroase. Se muta in gradina cand au 20-30 cm (in functie de soi) dar nu mai tarziu de luna mai.
Tot in aceasta perioada incepe munca in gradina. Intai se planteaza ceapa in randuri sau straturi, la 5-10 cm distanta in  functie de soiul ales si de cat de mare se face la maturitate, prin infingere cu mustatile in jos la 2-3 cm de nivelul solului. Pentru gradinile mici, unde fiecare centimetru patrat de pamant conteaza, peste stratul de ceapa se seamana salata si mararul. Sunt doua verdeturi care se recolteaza devreme si care pastreaza pamantul afanat si umed in jurul cepelor si in acelasi timp nu da voie buruienilor sa se dezvolte. Mararul se recolteaza inainte de inflorire (cand ajunge la 30 cm maxim) pentru uscare si depozitare pe iarna. Salata se consuma in stare proaspata si este foarte buna in alimentatia puilor mici de gaina. Langa ceapa se planteaza morcovul deoarece se protejeaza reciproc de insectele daunatoare. Morcovul se seamana in randuri lungi, in santuri mici de 1-2 cm adancime. Pentru a usurara rarirea, se amesteca samanta de morcov cu samanta de ridichi de luna (fie ele rotunde sau lungi) si se seamana impreuna. Ridichea se recolteaza inainte de a se dezvolta radacina morcovului, pastraza pamantul afanat si este un marcator al randului usurand plivirea stratului, stiut fiind ca morcovul are o perioada de germinare lunga. Alte radacinoase care se seamana acum sunt patrunjelul radacina, pastarnacul si sfecla rosie.
Mazarea se seamana timpuriu pe randuri scurte dar la distanta de 30-40 cm intre ele. Se infing araci de sustinere, scurti si grosi, la capetee randurilor si se leaga ata sau sarma intre ei, la o distanta de maxim 10 cm. Pe plasa de ata sau sarma astfel construita se ridica mazarea timpurie ajutata din cand in cand sa se agate. Dupa ce se recoltaza mazarea se pot semana castravetii pe aceleasi randuri pentru a folosi acelasi sistem de ridicare atat pentru a-i culege usor dar si pentru a avea castraveti sanatosi, nepatati in contact cu pamantul.
Dintre soiurile de fasole, cele care se seamana timpuriu in gradina sunt soiurile de pastai fie ele oloage (pitice) cu pastaia rotunda verde sau galbena, regina pietii cu pastaia verde, plata si patata cu mov sau de arag (cataratoarele) cu pastaia lata, alba si lunga sau rotunda, lunga si mov. In cazul in care gradina e marginita de garduri de plasa sau chiar si cele de lemn se seamana fasolea cataratoare langa ele atat pentru economie de spatiu cat si pentru usurarea intretinerii la cataratoare.
Patrunjelul de frunza se seamana tot timpuriu atat in gradina cat si in ghivece pe pervazul ferestrei. Iar pentru plantele de ghiveci este o perioada propice pentru reinprospatarea pamantului (tot in amestec cu o treime nisip pentru drenare) si hranirea lor cu apa ramasa de la spalatul cartofilor, cu zat de cafea uscat si chiar scrum de tigara pentru a le proteja de viermele de sarma.
Fie ca aveti gradina sau folositi jardinierele din balcon sau pe pervazul ferestrei, cultivarea plantelor este o activitate relaxanta cu mari satisfactii atunci cand acestea poposesc in farfuria proprie sau inveselesc ferestrele.

mancaruri de primavara

Publicat in Ziarul de Iasi
Fie ca insotesc supa sau un fel de mancare, ca le ungem cu unt dimineata sau le mancam simple la o gustare, chiflele isi gasesc locul in orice moment al zilei. Dar preparate in casa, cu diverse verdeturi de primavara sunt un excelent mic-dejun, o gustare la pachet sau ceva de rontait la un film. Pentru ca chiflele sa fie moi si pufoase mai mult timp am optat pentru un aluat cu cartof. Sunt mai satioase deci ideale pentru pauza de masa sau cea de la scoala. Si se pot face in mai multe variante.
In varianta de post, se fierb 2-3 cartofi mijlocii in coaja. Se curata dupa ce s-au racit si se zdrobesc cu furculita ca pentru piure. Se adauga drojdie cat o nuca, 2-3 linguri de ulei, o cescuta de apa calda (la temperatura mainii) si faina cat pentru un aluat de chec. Se amesteca bine toate ingredientele si se lasa cateva minute la dospit la caldura. Se presoara faina deasupra si cand stratul fin de faina incepe sa se crape se pune restul de faina (1kg) si verdeata tocata. Se framanta bine un aluat ca de paine, se lasa la dospit cam o jumatate de ora, timp in care ar trebui sa isi dubleze volumul, apoi se formeaza turtite cam cat palma si groase de un deget, se pun in tava si se dau la cuptor. Se pot unge cu ulei de masline deasupra daca vreti sa fie lucioase. Eu le prefer simple. Verdeata poate fi cate o legatura- doua de: usturoi verde, codite de ceapa verde, patrunjel verde, marar proaspat, busioc verde, oregano. Spanacul sau urzicile se pot pune in aluat dupa ce s-au spalat bine, s-au oparit si tocat. Masline fara sambure tocate marunt pot di adaugate in combinatie cu orice alta verdeata.
Daca nu tinem post la aluat punem si 2 oua mari iar in loc de apa calda folosim lapte cald sau iaurt. Putem pune ulei sau 50 gr unt pentru fragezime. Iar in compozitie, pe langa verdeturi putem adauga jumari (felii mici si subtiri de slanina rumenite in tigaie pana devin crocante dar scurse bine de untura) sau branza sarata, cuburi de cascaval, cuburi de carne sau peste rumenit pe gratar si taiat marunt. Chiflele pot fi unse cu un ou batut pe deasupra inainte de a fi bagate la cuptor.
Putem face si variante dulci daca in aluat adaugam 3-4 linguri de zahar si in loc de verdeata punem fulgi de ciocolata, fructe confiate maruntite, fructe din dulceata scurse bine sau fructe uscate.
Alaturi de chifle putem pune o salata de primavara sau o mancacare de urzici sau spanac bogate in minerale.
Uzicile cumparate sau adunate de pe camp se spala bine cu apa rece, se pun in oala, se toarna apa fiebinte peste ele si lasa sa dea un clocot. Seama, pe cat posibil neindulcita, este un excelent adjuvant in tratarea anemiei. Urzicile fierte, se toaca si se pun in tigaie peste o ceapa calita. Se lasa sa scada si cand sunt gata, se opreste focul se adauga putin hrean ras sau din conserva. In lipsa greanului se pune usturoi pisat Se pot servi simple cu mamaliguta sau ca garnitura la ciuperci, carne la gratar sau reci, pe tartina cu putin cascaval ras deasupra. Pentru un plus de gust si aspect se foloseste alaturi de urzici leurda sau "grausorul".
In unele zone i se spune grausor, in altele untisor sau salata de padure. Este o planta de padure bogata in vitamine si minerale care se culege inainte de inflorire. Dupa inflorire planta este toxica. Salata de padure se foloseste in salatele verzi, in amestec cu urzica, se poate prepara si singura ca urzica si spanacul. Salata de padure, oparita, tocata si amestecata cu un pic de unt, sare si piper iese o pasta excelenta pentru tartine sau in chifle pentru pachetel. Se poate pune si o lingutita d emustar dupa gust.
Un alt preparat in care putem folosi urzica pentru un plus de gust si savoare este borsul cu fasole. Se lasa o mana de fasole de seara pana dimineata la umflat in apa. Se scurge apa, se pun la fiert cu un praf de sare si un varf de cutit bicarbonat. Se mai schimba apa de doua ori pana sunt fierte adauganduse sare si bicarbonat dupa fiecare schimbare. Separat calim o ceapa mica in putin ulei pe care o adaugam in bors. Punem morcov ras, pastarnac ras, zarzavat de bors de la borcan fie el fiert sau cu sare (rosie, ardei, patrunjel). Dupa primul clocot adaugam o mana de orez si cand sunt fierte toate punem verdeata: urzicile oparite si tocate, patrunjelul verde, leustean verde sau uscat, cimbru si borsul (de preferat de casa si nu praf).
Orezul cu urzici imi place foarte mult. Pun o ligura de ulei si 2 de unt la topit, adaug o mana de taitei subtiri in amestecul incins si amestec continuu sa nu se prinda pana cand capata o culoare maronie, pun orezul si mai amestec cateva minute pana cand bobul de orez e fierbimte. Adag apa fierbinte in proportie de 3:1 si las la foc mic sa scada. Cand orezul s-a umflat si apa a scazut cat sa se vada orezul din vas adaug urzicile oparite si tocate (cat mai mlte), sare si piper. Amestec si mai las cateva minute sa fieba urzicile si sa scada toata apa. Poate fi servit ca o garnitura sau simplu o salata mare.
O alta planta de padure este leurda. Avand o aroma puternica de usturoi se poate folosi in salate, tocata marunt se presara peste tartine, frecata cu unt ne da o crema pentru tartine dar poate fi folosita in mancare in amestec cu urzicile si spanacul. Un preparat usor cu leurda il putem prepara din cartofi fierti in coaja cu putina sare, curatati, taiati cuburi peste care adaugam o lingura de smantana si leurda taiata marunt.
Primavara, natura este darnica. Trebuie doar sa iesim la soare, sa culegem si sa ne folosim fantenzia in a crea diverse mancaruri aromate care sa ne ajute sa depasim perioada asteniilor, anemiilor si a lipsei de energie caracteristica trecerii de la frig la cald.

postul pastelui si verdeturile de primavara

Articol publicat in Ziarul de Iasi

Si iata-ne intrati in Postul Pastelui. Post inceput cu sambata mosilor de primavara cand se da de pomana pentru morti. Sambata in care, conform traditiilor, se gateste ultima carne ramasa de la taiatul porcului de la craciun si se da de pomana. Asa se face ca in aceasta sambata se da si se primeste de pomana racituri si sarmalute langa placintele cu branza. Apoi a urmat lasatul secului de carne si saptamana alba in care se manaca branza si oua. Am trecut si de lasatul de sec de branza si am intrat in prima saptamana de post. De regula e cea mai stricta pe care toti crestinii o tin. Astfel ca, in sambata lui Toader sa putem merge la biserica, si pe langa pomelnicul de post sau sarindarele sa ne putem spovedi si stabili impreuna cu duhovnicul cum tinem postul. Se stabileste cu duhovnicul pentru ca acesta tine cont de starea de sanatate, de munca nostra de zi cu zi sau de evenimentele din viata fiecaruia. Tot impreuna cu duhovnicul se stabileste si canonul de rugaciune din perioada postului, astfel incat sa putem primi cu bucurie si iertare Sfatnta Impartasanie inainte de marea sarbatoare a Invierii Domnului. Poate nu cu totul intamplator Postul Mare coincide cu venirea primaverii, moment in care organismul are nevoie de eliminarea toxinelor acumulate in perioada de iarna. Perioada aceasta fiind propice curelor de detoxifiere si remineralizare. Iar aceste cure includ eliminarea proteinelor din alimentatie si inlocuirea cu verdeata bogata in vitamine si minerale. Aceasta e perioada salatelor de primavara, a spanacului, a urzicii sau a patrunjelului verde. Ce poate fi mai frumos decat o baie de soare, fie stand in gradina sau mergand la o plimbare pana in piata urmata de o salata bogata in verdeata. 

Salata verde este principalul ingredient al salatelor de primavara. Aceasta este un aliment de improspatare, de revigorare si de curatire a organismului. Este unul dintre foarte putinele alimente naturale cu gust amarui din bucataria traditionala romaneasca. Substantele cu gust usor amarui din frunzele salatei au proprietati cu totul miraculoase, mai ales atunci cind sunt consumate in cantitati mari. Ele stimuleaza si dreneaza ficatul, intensifica tranzitul intestinal, inlatura atonia (lenea) organelor interne, curata vasele de sange si regleaza activitatea anumitor glande endocrine. Sarurile de zinc din continutul salatei ajuta in combaterea stresul. Pe langa saruri de zinc si de magneziu salata verde contine si multe vitamine (A, B, C ,D, E).
 Spanacul este un alt aliment de primavara. Fie ca il folosim in stare cruda in salate, gatit in diverse preparate sau adaugat pentru gust in preparate pe baza de orez este util in prevenirea bolilor cardiovasculare. Consumul de spanac este indicat celor cu colesterol mare (hipercolesterolemie), avand proprietati activatoare asupra metabolismului. Spanacul previne si trateaza anemia, avand o cantitate moderata de fier, este deosebit de util in detoxifiere, fiind bogat in sunstante antioxidante, previne infarctul si atacurile vasculare cerebrale, prezinta proprietati anticancerigene, astfel ca se poate afirma despre spanac ca previne cancerul de colon, cancerul digestiv, dar si alte tipuri de cancere prin actiunea sa antioxidanta care protejeaza materialul genetic celular;
Un plus de aroma si gust in salate il dau ridichile care sunt nu numai un aliment gustos, ci si o sursa excelenta de fibre alimentare, minerale, precum potasiu, calciu, fier, fosfor, cupru, zinc si fluor si oligoelemente. In ridichi este prezenta si o gama variata de vitamine, precum vitamina C, cel mai bine reprezentata si care-i confera proprietatea de detoxifiant si intaritor al imunitatii, si vitaminele din grupul B.
In popor, ridichile sunt folosite pentru imbunatatirea digestiei, impotriva depresiei si a oboselii, contra tusei, in insuficienta hepatica, boli reumatice, paraziti intestinali, astm, alergii si pietre la rinichi. Acestea pot fi adaugate in salate sau mancate ca atare pe o tartina sau "rontaite" la televizor.
Considerată ca o plantă sacră, urzica vie se consumă pe toată durata Postului Mare, în mod obligatoriu în ziua Dochiei, în săptămâna Patimilor şi în Sâmbăta Paştelui. Ea este o plantă răspândită aproape pe întreg globul terestru. În scopuri alimentare se recoltează partea aeriană a plantulelor tinere, imediat după răsărire, pe cât posibil dimineaţa pe rouă, fie la începutul primăverii, fie toamna tarziu. Se pot folosi şi frunzele adunate cu mănuşa, prin strujire, până la înflorire. Valorificarea se face în stare proaspătă, în diferite mâncăruri sau în stare uscată, după ce au fost ţinute la umbră, în strat subţire, în încăperi bine aerisite şi păstrate în săculeţi de pânză. Proprietăţile terapeutice şi alimentare ale urzicilor sunt datorate bogăţiei în unele substanţe bioactive între care predomină complexul de săruri minerale, în deosebi fier, magneziu, calciu, potasiu şi siliciu. În plus, există o mare cantitate de vitamina C (de 200 de ori mai mult decât în mere), precum şi alte vitamine importante cum ar fi K (cu acţiune antihemoragică), PP, complexul B şi provitamina A (beta-caroten).

Ceapa verde contine multa vitamina C, potasiu, calciu, alicina, cuercitina (un antioxidant puternic, cu rol in combaterea tulburarilor circulatorii, a bolilor cardiovasculare si a cancerului), fibre alimentare. Este folosita mai ales in salata, este de ajutor intr-o gama variata de afectiuni, de la cele dermatologice, pana la prevenirea cancerului. Ceapa verde are proprietati purificatoare, stimuland, in acelasi timp, si procesele de regenerare ale organismului uman. O cura de ceapa verde prelungita pana-n vara are efect diuretic, depurativ, antialergic, regleaza activitatea endocrina a organismului. Inca din trecut, se stia ca ceapa verde este unul din cele mai puternice si mai la indemana hipoglicemiante, de aceea se recomanda diabeticilor consum in cure de lunga durata, avand efecte excelente chiar si in diabetul aflat in faze avansate. In bolile de rinichi, se recomanda consumul de ceapa verde zilnic, dimineata si seara, asociata in salata, cu tarhon verde si ridichi.
Ceapa verde are un rol deosebit in tratarea afectiunilor dermatologice, mai ales atunci cand, in salata, este combinata cu telina si marar. Se recomanda, de asemenea, o cura de ceapa verde, de cel putin 15 zile, in cazul afectiunilor dermatologice, care apar in perioada adolescentei (acneea juvenila). Consumata zilnic, ceapa verde are efect diuretitic si depurativ, ajutand la curatarea tenului.Usturoil verde, ca şi ceapa verde,este foarte căutat în acest sezon, fiind recunoscut încă din cele mai vechi timpuri ca un aliment-minune fiind utilizat ca ingredient aromatic, dar şi ca plantă medicinală. Cu o aromă specială şi un gust plăcut, dar şi mai puţin iute decât cel uscat, usturoiul verde aduce o serie de beneficii organismului. Dar cum sezonul usturoiului verde ţine doar câteva săptămâni, la începutul primăverii, este foarte important să profitaţi la maximum de această perioadă.
Usturoiul verde este recunoscut pentru proprietăţile sale curative, fiind considerat în unele bucătării drept regele condimentelor. În compoziţia acestuia se regăsesc o serie de vitamine (A1, B1, B2 şi C), substanţe minerale, precum fosfor, sulf, potasiu, siliciu, iod, calciu, aminoacizi, dar şi anumite substanţe anticancerigene. Spre deosebire de căţeii de usturoi, care au şi ei diverse proprietăţi curative, usturoiul verde este mai fraged, mai suculent şi mai puţin iute. Pentru ca organismul să beneficieze din plin de efectele terapeutice ale usturoiului verde, acesta trebuie consumat în stare proaspătă sau adăugat în preparate la sfârşit, fără a-l fierbe. Usturoiul verde este folosit la prepararea salatelor, a sandvişurilor, dar şi ca ingredient principal la tocăniţe, supe, fasole verde sau cartofi fierţi. Primăvara, foarte apreciat pentru gustul său este şi sosul de usturoi verde, iar pentru iarnă puteţi pune în cămară câteva borcane cu usturoi verde în oţet, pe care-l puteţi consuma cu succes împreună cu o friptură. Faţă de usturoiul uscat, cel verde, de primăvară, nu ne protejează numai de anumite boli, ci ajută şi la detoxificarea organismului. Fitohormonii pe care îi conţine usturoiul verde sunt substanţe cu structură chimică similară hormonilor, care se găsesc în toate plantele fragede. Aceştia acţionează asupra receptorilor din ţesuturi şi din glande, ajutând în acest fel la curăţarea organismului.

Indiferent daca tineti sau nu Postul Pastelui, consumati multa verdeata de primavara in orice forma va e la indemana pentru a fi mai sanatosi, mai energici si chiar mai frumosi!

Inceput de martie cu de toate

Articol pentru Ziarul de Iasi

Printre fulgii veniti acum, dupa cateva zile frumoase, ma gandesc la primavara. Primavara cu inceputul ei frumos, cu ghiocei si viorele, cu martisoare si flori in dar dar si cu babele si "zapapada mieilor"... Primele zile din martie sunt numite si babele, sau zilele Dochiei. Acea fata frumoasa care a plecat in cautarea fragutelor si, pacalita de soarele caldut de primavara, a mai dat cate un cojoc jos, si a tot dat pana a inghetat in aerul rece de pe varful muntelui. Si la inceput de martie privim valurile de ninsoare care cad si se topesc ca pe cojoacele Dochiei care tot cad pana pe 9 martie. Superstitiile spun unele ca trebuie sa iti alegi o zi din cele noua, altele ca ziua nasterii (se aduna daca e din 2 cifre) ar fi "baba" care iti prevesteste cum va fi anul in functie de cum e vremea in acea zi. Dar inceputul de martie vine cu martisorul, acel snur rasucit cu alb si rosu care in trecut era legat la mana copiilor cu un ban de argint, in Moldova. Firul rasucit insemnan impletirea frigului iernii - albul cu vitalitatea primaverii - rosu caruia i se alatura taria argintului pentru ca acel copil sa fie sanatos tot anul. Firul era purtat 12 zile apoi era agatat intr-un copacel inflorit pentru a implini o dorinta sau ca pomul sa dea roade multe. Astazi a ramas obiceiul firului de matase rasucit si daruit impreuna cu un simbol de noroc cum ar fi potcoava, trifoiul cu patru foi sau cosarul, sau un simbol de primavara in forma de floare sau pasare. Sau, pentru ca suntem un popor inventiv, am inlocuit firul de matase cu diverse accesorii facute de mana, in casa, care sa impleteasca cele doua culori: brose crosetatae, bratari impletite sau inodate, cercei sau coliere lucrate in diverse tehnici de lucru de mana si felicitari. Multe felicitari cusute au ca element central ghiocelul.

 Firavul, gingasul si delicatul ghiocel care isi face aparitia de sub zapada la primele raze de soare. Se spune ca atunci cand Dumnezeu a facut lumea, a trimis zapada sa isi ia culoarea de la flori. Si dintre toate florile doar ghiocelul, mic si delicat i-a daruit albul sau imaculat. Atunci zapada, l-a lasat sa infloreasca primul, ocrotindu-l in timpul retragerii sale de pe pamant. Dar foarte rar se aminteste de proprietatile vindecatoare ale ghiocelului. O floare delicata care ne incanta privirile cand e verde, ne poate alina durerea cand e uscata. Se foloseste doar in stare uscata si maruntita si doar partea aeriana a ghiocelului in decocturi. Cateva maini de ghiocel aruncate in apa de baie alina durerile reumatismale. Un ghiocel strivit pe frunte, intre sprancene poate alina durerile de cap cauzate de sinuzite sau migrene. O mana buna de ghiocel uscat fiarta intr-un litru de apa 15 minute si lasata sa se infuzeze inca 15 minute si folosit la bai locale ale aparatului uro-genital la femei, tine la distanta leucoreea, candidoza si alte afectiuni locale. O  cana de ceai pe zi, preparata prin infuzarea unei lingurite de planta maruntita la o cana de apa fierbinte calmeaza crampele musculare, durerile de picioare si cele ale varicelor. Compresele calde cu infuzie de ghiocel aplicate pe varici linisteste durerea si favorizeaza circulatia. Compresele cu infuzia de ghiocel mai concentrata, la care se adauga cateva picaturi de zeama de lamaie fac sa dispara petele aparute pe piele de la batranete si unii pistrui mai mici.
Un alt rol important al ghioceilor este obtinerea culorii galbene pentru tesaturi.  De data aceasta se foloseste floarea proaspata adaugate in apa fierbinte care se lasa la fiert minim 30 min (pentru un galben pal) sau mai mult pentru un galben mai intens. Se adauga in vas piatra acra pentru fixarea culorii si tesatura naturala. Se mai fierbe 30 minute dupa care, tesatura este lasata la uscat la umbra.
Bulbul ghiocelului este toxic dar din el se extrage o substanta citostatica folosita in tratamentul unor forme de cancer.

O alta floare de primavara care ne bucura la inceputul lui martie este vioreaua. Albastra, stelata cu doar 2 frunzulite sta pitita la umbra si sub patura calda a frunzelor de padure. Planta contine substante toxice si da uneori alergii doar la simpla atingere pe o piele mai sensibila dar din ea se extrage o substanta folosita in vindecarea astmului. Am amintit-o pentru ca ea da culoarea albastra tesaturilor. Este folosita, ca si ghiocelul, pentru colorarea tesaturilor si firelor naturale in casa.
Fie ca le culegeti sau le cumparati, fie ca le folositi pentru proprietatilor lor sau doar infrumuseteaza gradina sau un colt din casa, aceste flori sunt menite sa aduca bucurii la inceput de primavara.

suport de creioane reciclat

Aveam un suport vechi de creioane, reclama la o carte de reclame care, in timp, s-a "uratit". Dar e practic si usor asa ca, dintr-un rest de fir din bumbac i-am facut o hainuta noua:

Jurnalul unei femei simple

Pentru astazi (data/hora)... 

duminica 23 februarie 2014 ora 8:00

Afara ...

e umed. zapada s-a dus, au mai ramas mici "peticute" albe pe ici pe colo, pamantul musteste de apa si din loc in loc au aparut fire viguroase de ghiocei, viorele sau grasunele zambile. Ieri am vazut o pupaza in marul vecinei care se "certa" cu toata lumea...

Mă gândesc ...

la ultimii 6 ani, la peripetiile dar mai ales la bucuriile din aceasta perioada, la cat de repede trece timpul si cum pasii marunti par uriasi in ansamblu...

Din locurile de unde invatam ...

din viata, din experiente, din bucurii dar mai ales din necazuri fie ele personale sau din jurul nostru

Sunt recunoscătoare pentru ...

familie, pentru camin si pentru satul in care ne-am stabilit. Un sat cu oameni frumosi la suflet.

Din bucătărie ...

 la ora asta a diminetii  se simte mirosuld e cafea cu lapte. urmeaza capucino pentru Matei, tot cu lapte acompaniat de felii de chec cu visine sau placinte cu branza, placinte cu gem. Mai tarziu aroma mamaligutei care v-a acompania raciturile va umple toata casa si poate o crema de zahar ars sau un tortulet cu mere va incheia ziua de duminica...

Cu ce sunt imbracata ...

un sarafan gri de lanita, colanti flausati, sosete de lana si maleta roz

Citesc ...

"Valuri de matase" de Mary Jo Putney. Daca in "Matase si secrete" am hoinarit alaturi de personaje in lumea musulmana, aici se pare ca voi pleca intr-o calatorie in India. E o carte usurica cu final previzibil dar plina de aventuri si descrieri a unor lumi mai putin cunoscute.

Ceea ce astept (sper) ...

Nimic special. Astept sa vina primavara sa imi pot scufunda mainile in pamant, sa simt semintele tari cum si sa le pun in pamantul primitor ca mai apoi sa pandesc momentul in care dau nastere la plantute verzi.... Sa stau seara printre plante sa le pandesc evolutia si sa ma bucur de parfumul fiecarei flori....

Ce mai mesteresc ...

 de martie: felicitari, martisoare, mici cadouri pentru doamne...

Ascult ...

 pisoii care se alearga prin casa, vrabiile de la geam, purceii care ma striga pentru micul dejin, cocosul care protesteaza ca nu i-am dat drumul inca afara dar astept veterinarul sa le vaccineze, cateii care se plang unul altuia din locurile unde sunt legati....

În casa ...

 e liniste, sotul a plecat, Matei doarme, pisoii se pandesc pe dupa mobila...

Unul dintre lucrurile mele preferate ...

sa citesc in leagan inconjurata de parfumul liliacului sau a iasomiei

Unele planuri ...

 azi astept musafiri de departe iar saptamana viitoare vreau sa imi pregatesc tot ce imi trebuie pentru rasaduri, fie ele in rasadnita sau pe pervaz....

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:

Remedii pentru dureri articulare

Articol publicat in Ziarul de Iasi
Odata cu frigul, pe langa raceli si gripe, odata cu varsta isi fac simtite prezenta si durerile articulare. Si daca durerea in articulati se instaleaza seara cand ajungem franti de oboseala acasa e si mai rau. Dar oare avem ceva la indemana pemtru calmarea lor? In primul rand caldura. Articulatia dureroasa are nevoie de caldura. Iar cel mai la indemana este un manson din lana. Fie soseta daca e vorba de glezna, fie un manson tricotat din lana puse peste un material din bumbac ca sa nu intepe dar este important ca materialele sa fie naturale si sa nu aiba in compozitie acril sau poliester. Apoi punem apa pentru ceai la fiert. Printre plantele cu efect antiinflamator cel mai uzual este socul (se pune o floare sau 1-2 linguri de planta maruntita la o cana de apa fierbinte si se infuzeaza 15-25 minute) apoi scoarta de salcie, florile de galbenele, urzica, mugurii de plop, cretusca, roinita, frunzele de mesteacan, frunzele de frasin sau boabele de ienupar. Se pot folosi combinatii din aceste plante dar sa nu depaseasca o lingura de plante maruntite la o cana de apa. Se adauga plantele cand apa fierbe, se mai lasa un minut, se opreste flacara si se lasa 15 min la infuzat. Se poate indulci cu miere sau sirop de plante. Se beau 3 cani pe zi de infuzie.
O alta solutie ar fi cataplasmele cu plante maruntite. Fie ca este hrean dat pe razatoarea mica, usturoi pisat sau ceapa maruntita se pun intr-un prosop de bumbac se acopera  si se aplica pe incheietura dureroasa. Nu se pune planta direct pe piele pentru ca poate da iritatii.
Compresele sunt usor de facut si sunt eficiente in dureri acute insotite de inflamatii (articulatiile sunt usor umflate). Acestea pot fi cu biter suedez sau cu otet (de mere sau balsamic) diluat. Solutia de otet se prepara punand o lingura de otet intr-o cana cu apa calduta. Pentru a preveni iritatiile se foloseste o crema de galbenele inainte de a pune compresa. Crema de galbenele e usor de preparat in casa folosind un pachet de unt, margarina sau 250 gr untura. Se topeste untul, se pune o mana de flori de galbenele, se lasa 2-3 min pe foc si apoi se lasa pana a doua zi cand se reincalzeste, se strecoara si se pastreaza in borcan acoperit, la frigider pana la 6 luni. In crema se mai poate pune musetel (dezinfectant), cimbrisor (antimicotic) si menta pentru un efect racoritor.
Compresele calde sunt calmante dar mai usor de aplicat seara, pentru ca incheietura trebuia sa stea la caldura cat mai mult timp. Acestea pot fi pernute din bumbac sau in (dreptunghiulare cat sa infasoare ingheietura) umplute cu seminte de in, sare grunjoasa (de mare sau de muraturi) sau nisip. Se incalzesc in cuptor, pe calorifer sua pe soba si se aplica pe incheietura. In loc de pernuta putem folosi un prosop din bumbac sau in imbibat in ceara si reincalzit in apropierea unei surse de caldura. Prosopul din bumbac de pune intr-un vasa sa stea intins si se toarna ceara topita peste el. Cea mai buna ceara este cea de la ramele vechi din stup, inegrite, pentru are in compozitie si propolis. Aceasta se incalzeste langa o sursa de caldura, amestecand-o cu mainile (ca pe plastilina) pana devine moale dar sa nu curga. Se modeleaza astfel incat sa infasoare articulatia, se pune un prosop de bumbac sau in peste ceara iar apoi un manson de lana pentru a pastra caldura cat mai mult timp. Ceara veche este un excelent remediu pentru durerile de spate in cazul durerilor menstruale sau de rinichi si pentru frunte cand sunt probleme cu sinusurile. Si daca am amintit de sinusuri, cel mai rapid remediu pentru desfundarea lor este hreanul ras.
Baile fierbinti la picioare amelioreaza durerile reumatice dar nu se recomanda in cazul persoanelor cu hipertensiune sau probleme cardiace. Baile fierbinti la picioare poat fi doar cu apa fierbinte, se poate adauga o mana buna de sare grunjoasa (de mare sau de muraturi) sau un ceai concentrat din frunze de nuc si urzica.
Masarea articulatiilor dureroase cu tinctura sau cu ulei de masline in care s-au adaugat cateva picaturi de ulei esential poate diminua durerea. Tincturile pot fi de tataneasa, de muguri de plop sau boabe de ienupar. Acestea se pot face in casa prin adaugarea unui alcool (medicinal sau tuica de casa din fructe) intr-o sticla de sticla in care au fost puse plantele (cam 10 gr plante la 100 ml alcool). Sticla va sta la soare timp de 10 zile dupa care se filtreaza alcoolul si se pastreaza intr-un recipient inchis la culoare, la intuneric. Daca preferam masajul cu ulei de masline, la 100 ml ulei se adauga 10 picaturi ulei de menta sau de ienupar si se maseaza usor, cu miscari circulare pana uleiul este absorbit de piele. In ambele cazuri urmeaza impachetarea incheieturii intr-un prosop de bumbac apoi in manson de lana pentru a sta la caldura.
Si baia generala ajuta la calmarea incheieturilor dureroase daca la umplerea ei s-a folosit un saculet cu fan, flori de fan, trifoi, frunze de frasin sau mesteacan.
Indiferent ce remedii se folosesc pentru calmarea durerilor articulare, e bine sa se evite frigul si umezeala prin folosirea materialelor naturale si calduroase.

Dar de blog la Simona

Nu cred ca pot spune ca am suficiente seminte. Mai ales cand e vorba de verdeata sau de soiuri de rosii. Asa ca hop si eu la concursul organizat de Simona.

Am ales o poza cu flori de rosii, facuta in vara trecuta. Sincer mi-a fost cam greu sa aleg dintre pozele pe care le-am postat pe blog de-a lungul timpului dar sper sa placa celor care voteaza.

Oricum succes tuturor participantilor la concurs si spor la gradinarit in anul ce abia incepe!

Jurnalul unei femei simple

Pentru astazi (data/hora)... luni 17 februarie 2014 ora 8:16

Afara ... s-a ridicat soarele dar bate un vant rece care "mananca" din zapada. Pe marginea straturilor de flori si-au facut aparitia frunze verzi ale ghioceilor si zambilelor timpurii. vrabiile ciripesc vesele, cocosul face concert sau poate concurs ca ii mai raspund cativa cocosi de prin vecini iar pisoii se zbenguie prin copaci....

Mă gândesc ... ca suntem mereu nemultumiti. citesc, ascult, privesc si mereu ne dorim altceva, mereu am vrea ceva ce nu avem. Nu stiu daca e vorba de obisnuinta, daca sunt reminescente din epoca trecuta sau e impactul mass-mediei care prezinta o lume sclipitoare, o lume cu preturi uriase, cu bunuri exagerate a caror scop e doar de a crea o imagine de opulenta. Probabil prin comparatie cu acea lume ne-reala de la tv avem motive de plans. Dar daca am privi in jur si daca in loc sa ne plangem am gasi solutii si daca in loc sa asteptam de la "stat" am face ceva cred ca am putea face pasi mici catre fericire. Am vazut o emisiune cu o familie de moti din Apuseni care descria natura si solul deloc propice agriculturii dar care traiau frumos pentru ca au gasit solutia: au facut o pensiune (folosind materialele din munti) si vindeau produse traditionale de la branza (animalel cresc frumos pe pasunile alpine) si pana la gemuri din fructe de padure...  La cat de frumoasa e Romania am putea trai cu totii frumos si multumiti doar din turism. Dar pentru asta ar trebui sa fim mandri de noi, de originile noastre, de traditiile noastre, de neamul si tara noastra ca sa putem vinde imaginea noastra.

Din locurile de unde invatam ... uneori si de la televizor

Sunt recunoscător pentru ... viata putin mai simpla de la tara, unde trocul functioneaza si unde poti trai bine chiar si cu putini bani. Sper sa putem ajunge la un necesar si mai mic...

Din bucătărie ... miroase a cafea cu lapte. Pe masa sunt cornuri cu gem asortat (mere, pere si gutui) iar in frigider pe langa produse din lapte am o oala de ciorba de os de purcel cu taitei de casa.

Cu ce sunt imbracata ... inca in pijamale albe cu borduri inflorate, sosete si vesta de lana.

Citesc ... "Secretele noptii" de Amanda Quick

Ceea ce astept (sper) ... sa treaca Matei cu bine simularile de saptamana asta

Ce mai mesteresc ... nu am terminat nimic din ce am enumerat saptamana trecuta. Dar m-au prins felicitarile si bratarile crosetata pentru colegele lui Matei de 8 Martie

Ascult ... linistea 

În casa ...  Matei lucreaza ceva la romana, noi ne bem cafeaua, e ordine si miroase a proaspat pentru ca pe finalul saptamanii trecute am spalat perdelele, am scuturat covoarele, am schimbat lenjeriile si am sters geamurile. De la geamuri a inceput totul pentru ca mi se parea ca sunt prafuite si nu intra lumina soarelui de primavara cum as vrea eu.

Unul dintre lucrurile mele preferate ... ciripitul pasarilor la fereastra primavara

Unele planuri pentru săptămâna asta ...  o sa fie un nou drum in oras, sa termin martisorul pentru schimb si sa pregatesc martisoarele pentru cei dragi (vreau sa pun bulbi de zambile in cescutele ciobite sau ramase fara coada pentru a le oferi ca martisoare).

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:

bratari crosetate

Remedii pentru durerile articulare

Articol publicat in Ziarul de Iasi
Odata cu frigul, pe langa raceli si gripe, odata cu varsta isi fac simtite prezenta si durerile articulare. Si daca durerea in articulati se instaleaza seara cand ajungem franti de oboseala acasa e si mai rau. Dar oare avem ceva la indemana pemtru calmarea lor? In primul rand caldura. Articulatia dureroasa are nevoie de caldura. Iar cel mai la indemana este un manson din lana. Fie soseta daca e vorba de glezna, fie un manson tricotat din lana puse peste un material din bumbac ca sa nu intepe dar este important ca materialele sa fie naturale si sa nu aiba in compozitie acril sau poliester. Apoi punem apa pentru ceai la fiert. Printre plantele cu efect antiinflamator cel mai uzual este socul (se pune o floare sau 1-2 linguri de planta maruntita la o cana de apa fierbinte si se infuzeaza 15-25 minute) apoi scoarta de salcie, florile de galbenele, urzica, mugurii de plop, cretusca, roinita, frunzele de mesteacan, frunzele de frasin sau boabele de ienupar. Se pot folosi combinatii din aceste plante dar sa nu depaseasca o lingura de plante maruntite la o cana de apa. Se adauga plantele cand apa fierbe, se mai lasa un minut, se opreste flacara si se lasa 15 min la infuzat. Se poate indulci cu miere sau sirop de plante. Se beau 3 cani pe zi de infuzie.
O alta solutie ar fi cataplasmele cu plante maruntite. Fie ca este hrean dat pe razatoarea mica, usturoi pisat sau ceapa maruntita se pun intr-un prosop de bumbac se acopera  si se aplica pe incheietura dureroasa. Nu se pune planta direct pe piele pentru ca poate da iritatii.
Compresele sunt usor de facut si sunt eficiente in dureri acute insotite de inflamatii (articulatiile sunt usor umflate). Acestea pot fi cu biter suedez sau cu otet (de mere sau balsamic) diluat. Solutia de otet se prepara punand o lingura de otet intr-o cana cu apa calduta. Pentru a preveni iritatiile se foloseste o crema de galbenele inainte de a pune compresa. Crema de galbenele e usor de preparat in casa folosind un pachet de unt, margarina sau 250 gr untura. Se topeste untul, se pune o mana de flori de galbenele, se lasa 2-3 min pe foc si apoi se lasa pana a doua zi cand se reincalzeste, se strecoara si se pastreaza in borcan acoperit, la frigider pana la 6 luni. In crema se mai poate pune musetel (dezinfectant), cimbrisor (antimicotic) si menta pentru un efect racoritor.
Compresele calde sunt calmante dar mai usor de aplicat seara, pentru ca incheietura trebuia sa stea la caldura cat mai mult timp. Acestea pot fi pernute din bumbac sau in (dreptunghiulare cat sa infasoare ingheietura) umplute cu seminte de in, sare grunjoasa (de mare sau de muraturi) sau nisip. Se incalzesc in cuptor, pe calorifer sua pe soba si se aplica pe incheietura. In loc de pernuta putem folosi un prosop din bumbac sau in imbibat in ceara si reincalzit in apropierea unei surse de caldura. Prosopul din bumbac de pune intr-un vasa sa stea intins si se toarna ceara topita peste el. Cea mai buna ceara este cea de la ramele vechi din stup, inegrite, pentru are in compozitie si propolis. Aceasta se incalzeste langa o sursa de caldura, amestecand-o cu mainile (ca pe plastilina) pana devine moale dar sa nu curga. Se modeleaza astfel incat sa infasoare articulatia, se pune un prosop de bumbac sau in peste ceara iar apoi un manson de lana pentru a pastra caldura cat mai mult timp. Ceara veche este un excelent remediu pentru durerile de spate in cazul durerilor menstruale sau de rinichi si pentru frunte cand sunt probleme cu sinusurile. Si daca am amintit de sinusuri, cel mai rapid remediu pentru desfundarea lor este hreanul ras.
Baile fierbinti la picioare amelioreaza durerile reumatice dar nu se recomanda in cazul persoanelor cu hipertensiune sau probleme cardiace. Baile fierbinti la picioare poat fi doar cu apa fierbinte, se poate adauga o mana buna de sare grunjoasa (de mare sau de muraturi) sau un ceai concentrat din frunze de nuc si urzica.
Masarea articulatiilor dureroase cu tinctura sau cu ulei de masline in care s-au adaugat cateva picaturi de ulei esential poate diminua durerea. Tincturile pot fi de tataneasa, de muguri de plop sau boabe de ienupar. Acestea se pot face in casa prin adaugarea unui alcool (medicinal sau tuica de casa din fructe) intr-o sticla de sticla in care au fost puse plantele (cam 10 gr plante la 100 ml alcool). Sticla va sta la soare timp de 10 zile dupa care se filtreaza alcoolul si se pastreaza intr-un recipient inchis la culoare, la intuneric. Daca preferam masajul cu ulei de masline, la 100 ml ulei se adauga 10 picaturi ulei de menta sau de ienupar si se maseaza usor, cu miscari circulare pana uleiul este absorbit de piele. In ambele cazuri urmeaza impachetarea incheieturii intr-un prosop de bumbac apoi in manson de lana pentru a sta la caldura.
Si baia generala ajuta la calmarea incheieturilor dureroase daca la umplerea ei s-a folosit un saculet cu fan, flori de fan, trifoi, frunze de frasin sau mesteacan.
Indiferent ce remedii se folosesc pentru calmarea durerilor articulare, e bine sa se evite frigul si umezeala prin folosirea materialelor naturale si calduroase.

Jurnalul unei femei simple

Pentru astazi (data/hora)... duminica 9 februarie 2014 ora 18:00

Afara ... e cald, curg stresinile si zapada se topeste. E un aer de primavara timpurie, cu vrabii care ciripesc la ferestre dar pitigoii nu si-au facut inca aparitia deci primavara nu vine asa cum spun prognozele...

Mă gândesc ... la cate as vrea sa fac si nu stiu daca voi reusi. Ma gandesc la faptul ca nu reusesc sa ma ordonez asa cum as vrea si ca abia astept primavara sa pot iesi pe afara... Ma gandesc ca mai e nevoie de ceva ani pana vor fi toate asa cum visez si mi se pare ca pierdem timp pretios....

Din locurile de unde invatam ... zilele astea din cartile de gradinarit si din reviste. citesc despre plantele de ghiveci dar si despre amenajarea gradinii.

Sunt recunoscător pentru ...  tot ce mi-a dat Dumnezeu: ca nu am fost raciti serios iarna asta adica suntem sanatosi, ca s-a incalzit si nu mai scade cu viteza stiva de lemne, ca purceii au trecut cu bine de zilele geroase (acoperisul cotetului e improvizat pentru ca se terminase bugetul), pentru oamenii deosebiti din jurul nostru si pentru ca linistea si intelegerea domneste in casa noastra. Matei a fost bulversat de intalnirea avuta in vara si abia acum a depasit starea de furie si a intrat intr-un ritm normal de pregatire a examenului din vara...

Din bucătărie ...  miroase a vin fiert si a placine cu branza

Cu ce sunt imbracata ... fusta tricotata, bluza de lana, ciorap si sotete groase.

Citesc ... "Gradina de legume ecologice" de Agnes Gedda

Ceea ce astept (sper) ... sa vina primavara

Ce mai mesteresc ... o gramada de chestii am in lucru sau incepute: un goblen in lucru, o icoana in punct cruciulita, o fusta tricotata de lana si crosetez marginea unei cuverturi pentru camera lui Matei pentru care am "reciclat" un sarafan de blugi in care nu ma mai simteam confortabila... A! Si am pregatit materialele pentru martisoare. Chiar daca nu sunt chiar mici si simbolice si practice...

Ascult ...  ceva lent si linistitor la pian

În casa ...  e liniste, e ordine, e cald si placut. Matei citeste, sotul deseneaza schite pentru utilaje mici agricole iar pisoii se joaca.

Unul dintre lucrurile mele preferate ... linistea de dimineata cu mirosul de cafea proaspata si listele cu planificari pe ziua in curs...

Unele planuri pentru săptămâna viitoare ...  un drum in oras la platit facturi si ceva cumparaturi, sa pregatesc martisorul pentru schimbul de pe forum si sa fac un drum la posta sa expediez cateva colete si probabil sa incep sa bifez listele cu martisoare....

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc: