primavara in gradina

Articol publicat in Ziarul de Iasi
Dupa primavara calendaristica, a venit si primavara astronomica si spre deosebire de alti ani, primavara si-a intrat in drepturi. In sate se simte miros de pamant reavan (sapat sau maruntit), de frunze arse, de curatenie de primavara. Se primenersc gradinile cu grebla, harletul sau motosapa. Se primenesc viile prin curatare, sapare si se inveselesc cu ate colorate la legare. Se primenesc livezile cu var proaspat pe tulpine, cu foarfecul sau fierastraul printre ramuri indepartand uscaturile si mladitele tinere si flamande. Se primenesc casele scotand covoarele la aerisit, stergand geamuri si spaland perdele. Lenjeriile frutura vesele pe sarme si peste tot se simte o zarva de albinute harnice. Chiar si mustele s-au trezit la viata odata cu ciripeala vesela a pasarilor. Dupa curatarea gradinilor se repun in drepturi rasadnitele care s-au odihnit mai tot anul. Cele vechi se repara sau se inbunatatesc iar celor noi li se face inaugurarea. Se pregateste stratul cald in rasadnita. Pentru asta se sapa cam o pana de harlet. Se pun paie sau cartoane pe fundul gropii si apoi un strat generos de gunoi proaspat de grajd care, prin fermentare, le va da semintelor caldura necesara germinarii. Se instaleaza rasadnita fie ea din lemn acoperita cu sticla sau folie, fie ca e toata din folie sau policarbonat pe structura metalica. In interiorul rasadnitei, deasupra stratului de gunoi se pune un strat de pamant amestecat cu o treime nisip pentru drenarea apei si inca un strat de mranita sau pamant amestecat cu gunoi de grajd vechi de 2 ani foarte bine maruntit. Se lasa acoperita rasadnita o zi doua pentru incalzire si uniformizarea caldurii si apoi se seamana. Dintre legumele care necesita rasad amintesc ardeii, rosiile, varza rosie, prazul, conopida si vinetele. Pe plicurile cu seminte cumparate de la magazinele de specialitate este indicat modul de semanare: in gradina sau in rasadnita. Se mai pot semana in rasadnita busuiocul, cimbru si daca este mai mare chiar salata si ridichea pentru o productie timpurie. Dupa semanare si marcare a randurilor cu indicatoare, se stropeste cu un pulverizator fin si se lasa acoperita rasadnita pana la rasarire. Apoi se stropesc rasadurile zilnic, cu apa la temperatura din rasadnita. Daca temperatura din rasadnita depaseste 25 grade peste zi si afara sunt in jur de 20 grade, se deschide partial rasadnita pentru o buna ventilare si echilibrare a temperaturii. Plantele se raresc si se replica in paharele sau alveole cand apar primele frunze (la al doilea set de frunze aparute). Daca plantele cresc lungi si subtiri inseamna ca temperatura este prea ridicata si se deschide rasadnita partial peste zi pentru a avea plante viguroase. Se muta in gradina cand au 20-30 cm (in functie de soi) dar nu mai tarziu de luna mai.
Tot in aceasta perioada incepe munca in gradina. Intai se planteaza ceapa in randuri sau straturi, la 5-10 cm distanta in  functie de soiul ales si de cat de mare se face la maturitate, prin infingere cu mustatile in jos la 2-3 cm de nivelul solului. Pentru gradinile mici, unde fiecare centimetru patrat de pamant conteaza, peste stratul de ceapa se seamana salata si mararul. Sunt doua verdeturi care se recolteaza devreme si care pastreaza pamantul afanat si umed in jurul cepelor si in acelasi timp nu da voie buruienilor sa se dezvolte. Mararul se recolteaza inainte de inflorire (cand ajunge la 30 cm maxim) pentru uscare si depozitare pe iarna. Salata se consuma in stare proaspata si este foarte buna in alimentatia puilor mici de gaina. Langa ceapa se planteaza morcovul deoarece se protejeaza reciproc de insectele daunatoare. Morcovul se seamana in randuri lungi, in santuri mici de 1-2 cm adancime. Pentru a usurara rarirea, se amesteca samanta de morcov cu samanta de ridichi de luna (fie ele rotunde sau lungi) si se seamana impreuna. Ridichea se recolteaza inainte de a se dezvolta radacina morcovului, pastraza pamantul afanat si este un marcator al randului usurand plivirea stratului, stiut fiind ca morcovul are o perioada de germinare lunga. Alte radacinoase care se seamana acum sunt patrunjelul radacina, pastarnacul si sfecla rosie.
Mazarea se seamana timpuriu pe randuri scurte dar la distanta de 30-40 cm intre ele. Se infing araci de sustinere, scurti si grosi, la capetee randurilor si se leaga ata sau sarma intre ei, la o distanta de maxim 10 cm. Pe plasa de ata sau sarma astfel construita se ridica mazarea timpurie ajutata din cand in cand sa se agate. Dupa ce se recoltaza mazarea se pot semana castravetii pe aceleasi randuri pentru a folosi acelasi sistem de ridicare atat pentru a-i culege usor dar si pentru a avea castraveti sanatosi, nepatati in contact cu pamantul.
Dintre soiurile de fasole, cele care se seamana timpuriu in gradina sunt soiurile de pastai fie ele oloage (pitice) cu pastaia rotunda verde sau galbena, regina pietii cu pastaia verde, plata si patata cu mov sau de arag (cataratoarele) cu pastaia lata, alba si lunga sau rotunda, lunga si mov. In cazul in care gradina e marginita de garduri de plasa sau chiar si cele de lemn se seamana fasolea cataratoare langa ele atat pentru economie de spatiu cat si pentru usurarea intretinerii la cataratoare.
Patrunjelul de frunza se seamana tot timpuriu atat in gradina cat si in ghivece pe pervazul ferestrei. Iar pentru plantele de ghiveci este o perioada propice pentru reinprospatarea pamantului (tot in amestec cu o treime nisip pentru drenare) si hranirea lor cu apa ramasa de la spalatul cartofilor, cu zat de cafea uscat si chiar scrum de tigara pentru a le proteja de viermele de sarma.
Fie ca aveti gradina sau folositi jardinierele din balcon sau pe pervazul ferestrei, cultivarea plantelor este o activitate relaxanta cu mari satisfactii atunci cand acestea poposesc in farfuria proprie sau inveselesc ferestrele.