De primavara

S-a incheiat o saptamana plina in curte. O saptamana in care am plicit si asezat straturile de flori. O saptamana in care sotul meu a facut rasadnita si eu am semanat plantele.Si pentru ca suntem la prima experianta de genul asta cam am emotii pana le voi vedea rasarite si bune de mutat in gradina:

Apoi am "bricolat" roaba cu flori care a evoluat de la fier vechi la suport de flori:

Apoi am plantat un pui de iasomie, unul de merisor si unul de magnolie:

Si am mai "amenajat" un strat unde am pus o galeata fara fund cu gladiole pitice, cativa butuci de vie, gladiole colorate, cateva tufe de flori de toamna si butucii ramasi de peste iarna ne-crapati:

Monograme

Monograme cu ursuleti si sfoara

Monograme monocrome 1

Le-am gasit demult pe net si pentru ca imi plac mult de tot m-am gandit sa le impartasesc:

primavara in gradina

Articol publicat in Ziarul de Iasi
Dupa primavara calendaristica, a venit si primavara astronomica si spre deosebire de alti ani, primavara si-a intrat in drepturi. In sate se simte miros de pamant reavan (sapat sau maruntit), de frunze arse, de curatenie de primavara. Se primenersc gradinile cu grebla, harletul sau motosapa. Se primenesc viile prin curatare, sapare si se inveselesc cu ate colorate la legare. Se primenesc livezile cu var proaspat pe tulpine, cu foarfecul sau fierastraul printre ramuri indepartand uscaturile si mladitele tinere si flamande. Se primenesc casele scotand covoarele la aerisit, stergand geamuri si spaland perdele. Lenjeriile frutura vesele pe sarme si peste tot se simte o zarva de albinute harnice. Chiar si mustele s-au trezit la viata odata cu ciripeala vesela a pasarilor. Dupa curatarea gradinilor se repun in drepturi rasadnitele care s-au odihnit mai tot anul. Cele vechi se repara sau se inbunatatesc iar celor noi li se face inaugurarea. Se pregateste stratul cald in rasadnita. Pentru asta se sapa cam o pana de harlet. Se pun paie sau cartoane pe fundul gropii si apoi un strat generos de gunoi proaspat de grajd care, prin fermentare, le va da semintelor caldura necesara germinarii. Se instaleaza rasadnita fie ea din lemn acoperita cu sticla sau folie, fie ca e toata din folie sau policarbonat pe structura metalica. In interiorul rasadnitei, deasupra stratului de gunoi se pune un strat de pamant amestecat cu o treime nisip pentru drenarea apei si inca un strat de mranita sau pamant amestecat cu gunoi de grajd vechi de 2 ani foarte bine maruntit. Se lasa acoperita rasadnita o zi doua pentru incalzire si uniformizarea caldurii si apoi se seamana. Dintre legumele care necesita rasad amintesc ardeii, rosiile, varza rosie, prazul, conopida si vinetele. Pe plicurile cu seminte cumparate de la magazinele de specialitate este indicat modul de semanare: in gradina sau in rasadnita. Se mai pot semana in rasadnita busuiocul, cimbru si daca este mai mare chiar salata si ridichea pentru o productie timpurie. Dupa semanare si marcare a randurilor cu indicatoare, se stropeste cu un pulverizator fin si se lasa acoperita rasadnita pana la rasarire. Apoi se stropesc rasadurile zilnic, cu apa la temperatura din rasadnita. Daca temperatura din rasadnita depaseste 25 grade peste zi si afara sunt in jur de 20 grade, se deschide partial rasadnita pentru o buna ventilare si echilibrare a temperaturii. Plantele se raresc si se replica in paharele sau alveole cand apar primele frunze (la al doilea set de frunze aparute). Daca plantele cresc lungi si subtiri inseamna ca temperatura este prea ridicata si se deschide rasadnita partial peste zi pentru a avea plante viguroase. Se muta in gradina cand au 20-30 cm (in functie de soi) dar nu mai tarziu de luna mai.
Tot in aceasta perioada incepe munca in gradina. Intai se planteaza ceapa in randuri sau straturi, la 5-10 cm distanta in  functie de soiul ales si de cat de mare se face la maturitate, prin infingere cu mustatile in jos la 2-3 cm de nivelul solului. Pentru gradinile mici, unde fiecare centimetru patrat de pamant conteaza, peste stratul de ceapa se seamana salata si mararul. Sunt doua verdeturi care se recolteaza devreme si care pastreaza pamantul afanat si umed in jurul cepelor si in acelasi timp nu da voie buruienilor sa se dezvolte. Mararul se recolteaza inainte de inflorire (cand ajunge la 30 cm maxim) pentru uscare si depozitare pe iarna. Salata se consuma in stare proaspata si este foarte buna in alimentatia puilor mici de gaina. Langa ceapa se planteaza morcovul deoarece se protejeaza reciproc de insectele daunatoare. Morcovul se seamana in randuri lungi, in santuri mici de 1-2 cm adancime. Pentru a usurara rarirea, se amesteca samanta de morcov cu samanta de ridichi de luna (fie ele rotunde sau lungi) si se seamana impreuna. Ridichea se recolteaza inainte de a se dezvolta radacina morcovului, pastraza pamantul afanat si este un marcator al randului usurand plivirea stratului, stiut fiind ca morcovul are o perioada de germinare lunga. Alte radacinoase care se seamana acum sunt patrunjelul radacina, pastarnacul si sfecla rosie.
Mazarea se seamana timpuriu pe randuri scurte dar la distanta de 30-40 cm intre ele. Se infing araci de sustinere, scurti si grosi, la capetee randurilor si se leaga ata sau sarma intre ei, la o distanta de maxim 10 cm. Pe plasa de ata sau sarma astfel construita se ridica mazarea timpurie ajutata din cand in cand sa se agate. Dupa ce se recoltaza mazarea se pot semana castravetii pe aceleasi randuri pentru a folosi acelasi sistem de ridicare atat pentru a-i culege usor dar si pentru a avea castraveti sanatosi, nepatati in contact cu pamantul.
Dintre soiurile de fasole, cele care se seamana timpuriu in gradina sunt soiurile de pastai fie ele oloage (pitice) cu pastaia rotunda verde sau galbena, regina pietii cu pastaia verde, plata si patata cu mov sau de arag (cataratoarele) cu pastaia lata, alba si lunga sau rotunda, lunga si mov. In cazul in care gradina e marginita de garduri de plasa sau chiar si cele de lemn se seamana fasolea cataratoare langa ele atat pentru economie de spatiu cat si pentru usurarea intretinerii la cataratoare.
Patrunjelul de frunza se seamana tot timpuriu atat in gradina cat si in ghivece pe pervazul ferestrei. Iar pentru plantele de ghiveci este o perioada propice pentru reinprospatarea pamantului (tot in amestec cu o treime nisip pentru drenare) si hranirea lor cu apa ramasa de la spalatul cartofilor, cu zat de cafea uscat si chiar scrum de tigara pentru a le proteja de viermele de sarma.
Fie ca aveti gradina sau folositi jardinierele din balcon sau pe pervazul ferestrei, cultivarea plantelor este o activitate relaxanta cu mari satisfactii atunci cand acestea poposesc in farfuria proprie sau inveselesc ferestrele.

mancaruri de primavara

Publicat in Ziarul de Iasi
Fie ca insotesc supa sau un fel de mancare, ca le ungem cu unt dimineata sau le mancam simple la o gustare, chiflele isi gasesc locul in orice moment al zilei. Dar preparate in casa, cu diverse verdeturi de primavara sunt un excelent mic-dejun, o gustare la pachet sau ceva de rontait la un film. Pentru ca chiflele sa fie moi si pufoase mai mult timp am optat pentru un aluat cu cartof. Sunt mai satioase deci ideale pentru pauza de masa sau cea de la scoala. Si se pot face in mai multe variante.
In varianta de post, se fierb 2-3 cartofi mijlocii in coaja. Se curata dupa ce s-au racit si se zdrobesc cu furculita ca pentru piure. Se adauga drojdie cat o nuca, 2-3 linguri de ulei, o cescuta de apa calda (la temperatura mainii) si faina cat pentru un aluat de chec. Se amesteca bine toate ingredientele si se lasa cateva minute la dospit la caldura. Se presoara faina deasupra si cand stratul fin de faina incepe sa se crape se pune restul de faina (1kg) si verdeata tocata. Se framanta bine un aluat ca de paine, se lasa la dospit cam o jumatate de ora, timp in care ar trebui sa isi dubleze volumul, apoi se formeaza turtite cam cat palma si groase de un deget, se pun in tava si se dau la cuptor. Se pot unge cu ulei de masline deasupra daca vreti sa fie lucioase. Eu le prefer simple. Verdeata poate fi cate o legatura- doua de: usturoi verde, codite de ceapa verde, patrunjel verde, marar proaspat, busioc verde, oregano. Spanacul sau urzicile se pot pune in aluat dupa ce s-au spalat bine, s-au oparit si tocat. Masline fara sambure tocate marunt pot di adaugate in combinatie cu orice alta verdeata.
Daca nu tinem post la aluat punem si 2 oua mari iar in loc de apa calda folosim lapte cald sau iaurt. Putem pune ulei sau 50 gr unt pentru fragezime. Iar in compozitie, pe langa verdeturi putem adauga jumari (felii mici si subtiri de slanina rumenite in tigaie pana devin crocante dar scurse bine de untura) sau branza sarata, cuburi de cascaval, cuburi de carne sau peste rumenit pe gratar si taiat marunt. Chiflele pot fi unse cu un ou batut pe deasupra inainte de a fi bagate la cuptor.
Putem face si variante dulci daca in aluat adaugam 3-4 linguri de zahar si in loc de verdeata punem fulgi de ciocolata, fructe confiate maruntite, fructe din dulceata scurse bine sau fructe uscate.
Alaturi de chifle putem pune o salata de primavara sau o mancacare de urzici sau spanac bogate in minerale.
Uzicile cumparate sau adunate de pe camp se spala bine cu apa rece, se pun in oala, se toarna apa fiebinte peste ele si lasa sa dea un clocot. Seama, pe cat posibil neindulcita, este un excelent adjuvant in tratarea anemiei. Urzicile fierte, se toaca si se pun in tigaie peste o ceapa calita. Se lasa sa scada si cand sunt gata, se opreste focul se adauga putin hrean ras sau din conserva. In lipsa greanului se pune usturoi pisat Se pot servi simple cu mamaliguta sau ca garnitura la ciuperci, carne la gratar sau reci, pe tartina cu putin cascaval ras deasupra. Pentru un plus de gust si aspect se foloseste alaturi de urzici leurda sau "grausorul".
In unele zone i se spune grausor, in altele untisor sau salata de padure. Este o planta de padure bogata in vitamine si minerale care se culege inainte de inflorire. Dupa inflorire planta este toxica. Salata de padure se foloseste in salatele verzi, in amestec cu urzica, se poate prepara si singura ca urzica si spanacul. Salata de padure, oparita, tocata si amestecata cu un pic de unt, sare si piper iese o pasta excelenta pentru tartine sau in chifle pentru pachetel. Se poate pune si o lingutita d emustar dupa gust.
Un alt preparat in care putem folosi urzica pentru un plus de gust si savoare este borsul cu fasole. Se lasa o mana de fasole de seara pana dimineata la umflat in apa. Se scurge apa, se pun la fiert cu un praf de sare si un varf de cutit bicarbonat. Se mai schimba apa de doua ori pana sunt fierte adauganduse sare si bicarbonat dupa fiecare schimbare. Separat calim o ceapa mica in putin ulei pe care o adaugam in bors. Punem morcov ras, pastarnac ras, zarzavat de bors de la borcan fie el fiert sau cu sare (rosie, ardei, patrunjel). Dupa primul clocot adaugam o mana de orez si cand sunt fierte toate punem verdeata: urzicile oparite si tocate, patrunjelul verde, leustean verde sau uscat, cimbru si borsul (de preferat de casa si nu praf).
Orezul cu urzici imi place foarte mult. Pun o ligura de ulei si 2 de unt la topit, adaug o mana de taitei subtiri in amestecul incins si amestec continuu sa nu se prinda pana cand capata o culoare maronie, pun orezul si mai amestec cateva minute pana cand bobul de orez e fierbimte. Adag apa fierbinte in proportie de 3:1 si las la foc mic sa scada. Cand orezul s-a umflat si apa a scazut cat sa se vada orezul din vas adaug urzicile oparite si tocate (cat mai mlte), sare si piper. Amestec si mai las cateva minute sa fieba urzicile si sa scada toata apa. Poate fi servit ca o garnitura sau simplu o salata mare.
O alta planta de padure este leurda. Avand o aroma puternica de usturoi se poate folosi in salate, tocata marunt se presara peste tartine, frecata cu unt ne da o crema pentru tartine dar poate fi folosita in mancare in amestec cu urzicile si spanacul. Un preparat usor cu leurda il putem prepara din cartofi fierti in coaja cu putina sare, curatati, taiati cuburi peste care adaugam o lingura de smantana si leurda taiata marunt.
Primavara, natura este darnica. Trebuie doar sa iesim la soare, sa culegem si sa ne folosim fantenzia in a crea diverse mancaruri aromate care sa ne ajute sa depasim perioada asteniilor, anemiilor si a lipsei de energie caracteristica trecerii de la frig la cald.

postul pastelui si verdeturile de primavara

Articol publicat in Ziarul de Iasi

Si iata-ne intrati in Postul Pastelui. Post inceput cu sambata mosilor de primavara cand se da de pomana pentru morti. Sambata in care, conform traditiilor, se gateste ultima carne ramasa de la taiatul porcului de la craciun si se da de pomana. Asa se face ca in aceasta sambata se da si se primeste de pomana racituri si sarmalute langa placintele cu branza. Apoi a urmat lasatul secului de carne si saptamana alba in care se manaca branza si oua. Am trecut si de lasatul de sec de branza si am intrat in prima saptamana de post. De regula e cea mai stricta pe care toti crestinii o tin. Astfel ca, in sambata lui Toader sa putem merge la biserica, si pe langa pomelnicul de post sau sarindarele sa ne putem spovedi si stabili impreuna cu duhovnicul cum tinem postul. Se stabileste cu duhovnicul pentru ca acesta tine cont de starea de sanatate, de munca nostra de zi cu zi sau de evenimentele din viata fiecaruia. Tot impreuna cu duhovnicul se stabileste si canonul de rugaciune din perioada postului, astfel incat sa putem primi cu bucurie si iertare Sfatnta Impartasanie inainte de marea sarbatoare a Invierii Domnului. Poate nu cu totul intamplator Postul Mare coincide cu venirea primaverii, moment in care organismul are nevoie de eliminarea toxinelor acumulate in perioada de iarna. Perioada aceasta fiind propice curelor de detoxifiere si remineralizare. Iar aceste cure includ eliminarea proteinelor din alimentatie si inlocuirea cu verdeata bogata in vitamine si minerale. Aceasta e perioada salatelor de primavara, a spanacului, a urzicii sau a patrunjelului verde. Ce poate fi mai frumos decat o baie de soare, fie stand in gradina sau mergand la o plimbare pana in piata urmata de o salata bogata in verdeata. 

Salata verde este principalul ingredient al salatelor de primavara. Aceasta este un aliment de improspatare, de revigorare si de curatire a organismului. Este unul dintre foarte putinele alimente naturale cu gust amarui din bucataria traditionala romaneasca. Substantele cu gust usor amarui din frunzele salatei au proprietati cu totul miraculoase, mai ales atunci cind sunt consumate in cantitati mari. Ele stimuleaza si dreneaza ficatul, intensifica tranzitul intestinal, inlatura atonia (lenea) organelor interne, curata vasele de sange si regleaza activitatea anumitor glande endocrine. Sarurile de zinc din continutul salatei ajuta in combaterea stresul. Pe langa saruri de zinc si de magneziu salata verde contine si multe vitamine (A, B, C ,D, E).
 Spanacul este un alt aliment de primavara. Fie ca il folosim in stare cruda in salate, gatit in diverse preparate sau adaugat pentru gust in preparate pe baza de orez este util in prevenirea bolilor cardiovasculare. Consumul de spanac este indicat celor cu colesterol mare (hipercolesterolemie), avand proprietati activatoare asupra metabolismului. Spanacul previne si trateaza anemia, avand o cantitate moderata de fier, este deosebit de util in detoxifiere, fiind bogat in sunstante antioxidante, previne infarctul si atacurile vasculare cerebrale, prezinta proprietati anticancerigene, astfel ca se poate afirma despre spanac ca previne cancerul de colon, cancerul digestiv, dar si alte tipuri de cancere prin actiunea sa antioxidanta care protejeaza materialul genetic celular;
Un plus de aroma si gust in salate il dau ridichile care sunt nu numai un aliment gustos, ci si o sursa excelenta de fibre alimentare, minerale, precum potasiu, calciu, fier, fosfor, cupru, zinc si fluor si oligoelemente. In ridichi este prezenta si o gama variata de vitamine, precum vitamina C, cel mai bine reprezentata si care-i confera proprietatea de detoxifiant si intaritor al imunitatii, si vitaminele din grupul B.
In popor, ridichile sunt folosite pentru imbunatatirea digestiei, impotriva depresiei si a oboselii, contra tusei, in insuficienta hepatica, boli reumatice, paraziti intestinali, astm, alergii si pietre la rinichi. Acestea pot fi adaugate in salate sau mancate ca atare pe o tartina sau "rontaite" la televizor.
Considerată ca o plantă sacră, urzica vie se consumă pe toată durata Postului Mare, în mod obligatoriu în ziua Dochiei, în săptămâna Patimilor şi în Sâmbăta Paştelui. Ea este o plantă răspândită aproape pe întreg globul terestru. În scopuri alimentare se recoltează partea aeriană a plantulelor tinere, imediat după răsărire, pe cât posibil dimineaţa pe rouă, fie la începutul primăverii, fie toamna tarziu. Se pot folosi şi frunzele adunate cu mănuşa, prin strujire, până la înflorire. Valorificarea se face în stare proaspătă, în diferite mâncăruri sau în stare uscată, după ce au fost ţinute la umbră, în strat subţire, în încăperi bine aerisite şi păstrate în săculeţi de pânză. Proprietăţile terapeutice şi alimentare ale urzicilor sunt datorate bogăţiei în unele substanţe bioactive între care predomină complexul de săruri minerale, în deosebi fier, magneziu, calciu, potasiu şi siliciu. În plus, există o mare cantitate de vitamina C (de 200 de ori mai mult decât în mere), precum şi alte vitamine importante cum ar fi K (cu acţiune antihemoragică), PP, complexul B şi provitamina A (beta-caroten).

Ceapa verde contine multa vitamina C, potasiu, calciu, alicina, cuercitina (un antioxidant puternic, cu rol in combaterea tulburarilor circulatorii, a bolilor cardiovasculare si a cancerului), fibre alimentare. Este folosita mai ales in salata, este de ajutor intr-o gama variata de afectiuni, de la cele dermatologice, pana la prevenirea cancerului. Ceapa verde are proprietati purificatoare, stimuland, in acelasi timp, si procesele de regenerare ale organismului uman. O cura de ceapa verde prelungita pana-n vara are efect diuretic, depurativ, antialergic, regleaza activitatea endocrina a organismului. Inca din trecut, se stia ca ceapa verde este unul din cele mai puternice si mai la indemana hipoglicemiante, de aceea se recomanda diabeticilor consum in cure de lunga durata, avand efecte excelente chiar si in diabetul aflat in faze avansate. In bolile de rinichi, se recomanda consumul de ceapa verde zilnic, dimineata si seara, asociata in salata, cu tarhon verde si ridichi.
Ceapa verde are un rol deosebit in tratarea afectiunilor dermatologice, mai ales atunci cand, in salata, este combinata cu telina si marar. Se recomanda, de asemenea, o cura de ceapa verde, de cel putin 15 zile, in cazul afectiunilor dermatologice, care apar in perioada adolescentei (acneea juvenila). Consumata zilnic, ceapa verde are efect diuretitic si depurativ, ajutand la curatarea tenului.Usturoil verde, ca şi ceapa verde,este foarte căutat în acest sezon, fiind recunoscut încă din cele mai vechi timpuri ca un aliment-minune fiind utilizat ca ingredient aromatic, dar şi ca plantă medicinală. Cu o aromă specială şi un gust plăcut, dar şi mai puţin iute decât cel uscat, usturoiul verde aduce o serie de beneficii organismului. Dar cum sezonul usturoiului verde ţine doar câteva săptămâni, la începutul primăverii, este foarte important să profitaţi la maximum de această perioadă.
Usturoiul verde este recunoscut pentru proprietăţile sale curative, fiind considerat în unele bucătării drept regele condimentelor. În compoziţia acestuia se regăsesc o serie de vitamine (A1, B1, B2 şi C), substanţe minerale, precum fosfor, sulf, potasiu, siliciu, iod, calciu, aminoacizi, dar şi anumite substanţe anticancerigene. Spre deosebire de căţeii de usturoi, care au şi ei diverse proprietăţi curative, usturoiul verde este mai fraged, mai suculent şi mai puţin iute. Pentru ca organismul să beneficieze din plin de efectele terapeutice ale usturoiului verde, acesta trebuie consumat în stare proaspătă sau adăugat în preparate la sfârşit, fără a-l fierbe. Usturoiul verde este folosit la prepararea salatelor, a sandvişurilor, dar şi ca ingredient principal la tocăniţe, supe, fasole verde sau cartofi fierţi. Primăvara, foarte apreciat pentru gustul său este şi sosul de usturoi verde, iar pentru iarnă puteţi pune în cămară câteva borcane cu usturoi verde în oţet, pe care-l puteţi consuma cu succes împreună cu o friptură. Faţă de usturoiul uscat, cel verde, de primăvară, nu ne protejează numai de anumite boli, ci ajută şi la detoxificarea organismului. Fitohormonii pe care îi conţine usturoiul verde sunt substanţe cu structură chimică similară hormonilor, care se găsesc în toate plantele fragede. Aceştia acţionează asupra receptorilor din ţesuturi şi din glande, ajutând în acest fel la curăţarea organismului.

Indiferent daca tineti sau nu Postul Pastelui, consumati multa verdeata de primavara in orice forma va e la indemana pentru a fi mai sanatosi, mai energici si chiar mai frumosi!