Fotografii a acestui loc special, abandonat in mijlocul gunoaielor dar mai ales in mijlocul indiferentei lasa rani adanci in sufletele celor ce le privesc.
Cautand pe net informatii despre acest loc misterios dar cu rezonante in sufletele romanilor dar mai ales ale crestinilor am gasit un articol intre istorie si legenda in care se povesteste despre "constructia manastirii începuta în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782) si finalizată în timpul domnului fanariot Nicolae Mavrogheni (1786-1790). A fost construită în stil neoclasic, având dimensiuni mari pentru acea vreme: 43 metri lungime si 18 inaltime, ziduri groase de 1 si 2 metri.Urma să să fie unul dintre cele mai importante lăcasuri de cult românești ale vremii, însă nu s-a întâmplat asa. Legenda spune că biserica ar fi blestemată. Preotii nu au slujit niciodată în ea, fiind bombardată de către turci chiar înainte de sfintire. Acestia crezuseră că acolo ar fi fost mai degrabă o cetate din cauza dimensiunilor ei, si din acest motiv au încercat să o distrugă. Astfel, toate actele ei au ars în întregime. Cu toate acestea, construcția a rămas în picioare. Abia la cutremurul din 1977 s-a prăbusit turla. Mănăstirea a fost părasită pe timpul ciumei din vremea domniei lui Alexandru Ipsilanti. Alte surse susțin că mănăstirea funcționa în 1792, dar a fost părasită în vremea ciumei, cand domnitor era Mihai Șuțu. Una din legende spune că însusi mitropolitul Țării Românesti, Cozma, a murit din această cauză chiar în această biserică. Clopotul ei cel mare ar fi fost aruncat in apele Dambovitei si, după spusele localnicilor, se aude bătând în noptile cu lună plină.Câteva înregistrări ale acestui sunet au fost făcute publice, însa nu au fost niciodată luate în serios. Desi ruina a rezistat partial la bombardamentul turcilor, a rămas foarte fragilă, cupola ei căzând la cutremurul din 1977. Astăzi, la fiecare câteva minute, trec avioane exact pe deasupra bisericii, la altitudine foarte joasă. Din acest motiv, dar mai ales pentru că este amplasată la mai putin de 20 de metri de calea ferată București - Craiova, mănăstirea are de suferit enorm, căramizi picând aproape zilnic din ea.
Unii arhitecti sunt de părere că mănastirea poate fi restaurată, pentru că o biserică ridicată din temelii ar costa mult mai mult. Prin 1948 autoritațile comuniste au refuzat cererea episcopului Antim Nica de a se restaura mănăstirea."
Intr-un alt articol "Manastirea Chiajna - Un strigat impotriva nepasarii" se descrie starea manastirii din 2010 folosita ca decor pentru filme sau videoclipuri. Si totusi, oameni cu mult curaj si daruire au inceput sa faca ceva pentru a reda locului maretia si destinatia initiala. Doi calugari, cu suflete mari, au improvizat in preajma manastirii un loc cald si primitor pentru rugaciune destinat celor ce vor sa se roage aici.
Gunoaiele au disparut in cateva saptamani de cand Sfanta Liturghie se aude din nou in preajma manastirii. Chiar daca nu sub marea cupola unde acum se pot admira norii si iarba din crapaturi.
Din pacate doar cu daruirea Parintelui Staret Atanasie si a Parintelui Gavril, Chiaja nu va putea avea cupola si picturi. Pentru toti cei care isi doresc ca maretia neamului romanesc si spiritul sau sa dainuie peste timp haideti sa ii ajutam sa recladeasca caramida cu caramida si culoare langa culoare ceea ce acum e doar o rana urata pe obrazul frumos al romanilor.
Manastirea Chiajna Giulesti avand CUI: 24817347 are cont deschis la BRD Lipscani cu nr. Ro96RNCB0090106520680001
Sa speram ca in curand vom vedea cum stie acest neam sa renasca din ....ruine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Va multumesc ca ati trecut pe aici!
Imi cer scuze pentru ca mesajele vor fi moderate iar cele care includ reclame ca si cele care sfideaza bunul simt nu vor fi vizibile pe blog.
Va multumesc pentru intelegere.