cuvantul anului 2024

 E un obicei pe care l-am adoptat după pandemie, cand aveam nevoie de „ancore” de care sa ma agat atunci cand totul parea a fi haos.
Un cuvant care sa guverneze intreg anul. Am fost sceptica la inceput. 2021 a fost sub semnul bucuriei doar că abia iesiti din nebunia lui 2020 inca mai aparea cate „un val” de teamă iar bucuria a fost cam greu de gasit si cand o gaseam era pentru o perioada scurtă. 2022 a fost sub semnul lui acasa si cumva toti ai casei si-au gasit acel sentiment de acasa in sufletele lor. 2023 a venit cu vis si ni s-au implinit multe vise vechi si altele noi. Am stat mult sa ma gandesc la cuvantul anului 2024. Nu a venit asa usor ca celelalte dar pana la urma s-a desprins ASEZARE. E un cuvant in spatele caruia se ascunde sentimentul de a le pune pe toate in matca lor, atat sentimente, activitati, stari si emotii. E un cuvant care aduce după el o oarecare stare de organizare, de confort si chiar de liniste. Functionez bine dupa liste si o oarecare rutina chiar daca imi plac si provocările, anticipările si curiozitatea de a vedea cum decurg unele idei/planuri. Cred ca ASEZARE vine un echilibru intre rutina si provocare, cu o dozare sanatoasa a fiecareia.

Voi ati ales cuvantul anului 2024?

Cum vi se pare acest obicei?

Cuvantul anului 2022

 Anul 2021 a fost guvernat de Bucurie. Acesta a fost cuvantul ales la inceputul anului. Bucuria de a fi, de a face, de a visa. Nu au fost toate asa cum ne-am imaginat la inceputul anului dar ne-am bucurat de tot ce ne-a adus 2021. Si ne-a adus mai mult decat am sperat. Ce m-a amuzat e ca bucuria i-a guvernat pe toti ai casei in aceast an. Asa ca in alegerea cuvantului pentru 2022 i-am luat in calcul pe toti ai casei. M-am gandit si la ce ar avea ei nevoie. Cateva zile mi s-au tot invartit ideile in minte si la un moment dat s-au detasat 2 cuvinte. O lumanare aprinsa, o cerere de ghidare si am inceput sa vad acel cuvant peste tot in jur: la magazine, in imaginile de pe pinterest, in postari si articole. Initial mi s-a parut a fi o "ingradire" tocmai cand eu ma gandeam la o deschidere, la o iesire din micul nostru univers. Mai ales in aceasta perioada plina de tot felul de "ingradiri" de parca m-am intors in anii '80, cand totul era conditionat sau cenzurat. Apoi gandurile s-au limperzit si am vazut esenta dincolo de forma.

Cuvantul anului va fi ACASA. Acasa ca traire si nu ca locuinta. Acasa fiind sentimentul ca esti la locul potrivit in momntul potrivit. Acasa fiind acceptare, iubire, apreciere si multumire. Cred ca toti avem nevoie de acel ACASA ca emotie. Emotie ce ne face sa inflorim in forma noastra cea mai buna, sa dam ce avem mai bun si mai frumos atat in relatiile cu ceilalti dar mai ales in relatia cu propria persoana. Si sper ca anul 2022 sa ne aduca tot ce avem nevoie pentru a ne simtit mereu ACASA in sufletele noastre prin tot ce facem, profesional sau personal, in gospodarie sau la munca, langa cei dragi sau in comunitate. 

Sa fim cu toti ACASA in 2022, sanatosi si veseli, iubiti si fericiti.

La multi ani!

2024

 Si uite ca a venit si finalul lui 2024.

Ca si anul trecut, incerc un bilant de final de an in a doua zi de craciun. E ziua in care incepe sa se simta linistea sarbatorilor si a finalulului de an. Un an destul de incarcat cu de toate. Scriam la inceputul lui, aici, cam ce imi doream de la 2024 si cu mici exceptii am cam bifat toata lista. Nu am reusit sa scriu atat de mult cat mi-am dorit dar in rest totul a fost mai mult decat imi imaginam la inceputul anului. Iar cuvantul anului s-a resimtit in toate. Cumva totul a inceput sa se aseze in prorpia matca. Inca ma gandesc la cuvantul ce ar putea sa imi guverneze 2025. Este unul ce tot apare dar voi vedea zilele viitoare daca este cel potrivit.

Deocamdata multumesc si sunt recunoscatoare anului ce sta sa se incheie pentru toate oportunitatile oferite. 

Am inceput ianuarie cu un minicurs gratuit pe FB care m-a scos bine din zona de confort si care a continuat cu un curs de 9 saptamani pe care l-am sustinut din dorinta de a oferi si altora acea eliberare data de concedierea impostorului din mintea noastra. Finalul lunii ianuarie a venit cu un taifun de emotii pentru ca m-am urcat pentru prima data pe o scena si am vorbit despre emotiile mele, atat cele care m-au condus la acel moment cat si cele care erau pe punctul de a ma coplesi atunci. A fost un moment greu de uitat pentru ca atunci am dus unele relatii de la zona online la cea offline. Cele doua seri petrecute la Bucuresti au fost nu doar speciale ci chiar motivatia de a face ceea ce incepusem timid la finalul lui 2023. Asa incat am inceput februarie sub semnul succesului. A fost luna in care mi-am luat masinuta si am demarat proiectul gratuit de pe whatsapp care este inca functional si imi aduce multe satisfactii. E locul in care se intalnesc virtual doamne absolut minunate fie pentru a sta la povesti din 2 in 2 saptamani fie de a comenta cartonase de dezvoltare personala dimineata la cafea, e locul unde vindecam emotii si ne straduim sa devenim, zi dupa zi, variante mai bune ale noastre, locul in care dam sens trecutului si creionam un viitor in care bucuria sa isi gaseasca locul mai des. Si tot februaria a fost luna in care am intrat ca mentor in Academia de Coaching, cursul in care m-am format ca coach. A fost provocator din multe puncte de vederea dar m-a ajutat nu doar sa vad lucrurile din alta perspectiva ci si sa ma vad din alta perspectiva. Mai ales ca inceperea cursului a fost amanata din motive medicale.

Martie a inceput cu bucurii. Pe intai martie am intampinat primavara, dimineata in comunitatea parohiei cu o sarbatorita iar apoi, seara, la o receptie eleganta cu oameni frumosi. A fost luna dedicata curtii dar si unui noi curs scurt de iertare la inceput de post si am terminat cu finalizarea cursuluid espre impostor si primele intalniri in Academie. Am ales sa nu mai demarez alte proiecte pe partea de coch si dezvoltare personal pana la finalizarea cursului din Academie. A fost un martie asezat, cu vreme amestecata care mi-a creat contextul de a ma ocupa atat de activitatile online cat si de cele din gospodarie.
Aprilie a venit cu nebunia frumoasa a primaverii, cu plantat, semanat si joaca iedutilor. Finalul lunii aprilie a venit cu pregatirea sarbatorilor Pascale si oricat m-am planificat sa le fac in tihna, tot pe ultima saptamana m-am ocupat de tot. Iar mai a continuat in acelasi ton: sarbatorile pascale si gospodaria cu plante, semanat, rasadit dar si animalute si pui. Si astea printre timp deoarece am facut parte din biroul electoral local unde am petrecut destul de mult timp. 

Iunie a inceput cu alegerile locale, a continuat cu ziua lui Matei care a fost prins intre examene si banchet iar apoi cu explozia de fructe si borcane. Cumva iunie vine cu startul borcaniadei anuale iar productia de cirese si visine de anul asta a vrut sa compensenze lipsa din anii precedenti.

Iulie a venit cu multa treaba dar si multe plimbari, cu citit mult si cu organizare. Biroul meu a inceput sa capete forma printre treburile din gospodarie si plimbari lungi de relaxare. A fost o luna cu festivaluri, concerte si locuri noi vizitate dar si cu inscrierea la facultate.

August, ca tot e ultima luna din anul bisericesc a venit ca o furtuna de bucurie si impliniri. A debutat cu sarbatorirea unui an de la revenirea sotului meu pe calea lui, a continuat cu Hramul Bisericii, cu admiterea la facultate, o petrecere frumoasa si l-am incheiat cu o iesire de o noapte la Slanic Moldova unde ne-am intalnit cu oameni frumosi, cu finalizarea cursului din academie dar si cu lansarea unui program de incredere in sine „Personaj principal sau figurant in viata ta”. 

Septembrie a venit cu asezare, cu altfel de emotii, cu timp pentru mine, cu citit si acumulare informatii. Septembrie a venit cu multe culori si arome de toamna, cu bilantul anului agricol, cu inventarierea din beci, camara si hambare. Septembrie a fost, ca de obicei, cu recentrare, cu cursul nou dar si planificarea provocarii de octombrie. In timp ce octombrie a venit cu inceprea anului universitar, cu modulul doi din ”Personaj principa sau figurant in viata ta”, cu un nou proiect in care sunt mentor, cu decoruri de toamna si reorganizare. Octombrie vine si cu recoltari dar si cu pregatirea terenulurilor pentru iarna.

Noiembrie se anunta destul de linistit dar a venit cu publicarea (intai pe Amazon) si apoi fizic a agendei pe 2025, cu lansarea editiei a doua a programului despre iertare (imbunatatita) dar si cu demararea  provocarii d epe blog ”Calatoria spre Craciun”. Astea pe langa o calatorie la Iasi cu buburuza mea, prima zapada, amintiri si doruri dar si multe carti citite, terminarea biroului meu intr-o prima forma, pregatirile de iarna de prin curte si planurile de sarbatori.

Decembrie a venit cu avalansa de liste, cu decoruri si curatenie, cu bucurie atat acasa cat si la Biserica, cu daruri primite si oferite, cu colinde si colindatori. Decembrie a fost cumva incununarea intregului an. Un an in care m-am provocat si m-am bucurat deopotriva. Un an in care aparent a fost mai mult PROVOCARE decat ASEZARE dar la finalul caruia simt ca toate s-au asezat la locurile lor intr-un fel sau altul...

2024 a fost anul in care am invatat ca pot si sunt recunoscatoare pentru tot ce mi-a adus si m-a invatat.

2025  va fi anul caruia deja ii sunt recunoscatoare pentru tot ce imi va aduce.

2023

 E a doua zi de craciun. E prima zi mai linistită.

Prima zi in care imi savurez cana de capucino in fata calculatorului cu muzica de craciun in fundal. E o zi in care pot sa simt si sa ma bucur de bucuria simtită in ultima perioada. Ma gandeam sa fac retrospectiva anului putin mai incolo dar orice moment e bun.  Mai ales ca ieri mi-am pregatit organizatoarele pe 2024. Am ales să folosesc previziunile financiare din anul precedent pentru ca, cu atatea schimbari, nu am altă baza de calcul pentru previziuni.

Următoarele zile vor fi tot incărcate asa ca profit de linistea casei, de caldura, de pufosenii si de cafea ca sa privesc in urmă. Am gasit aici o lista cu ce as vrea sa fac in 2023 si m-am gandit la acea zicere ca Dumnezeu se distreaza cand noi ne facem planuri. Pana pe la jumatatea anului m-am tinut de ele. Apoi totul a luat o cu totul altă intorsatură pentru ca in viata noastră au aparut schimbări la care visam de multă vreme. Cumva, cuvantul anului 2023 a avut mai multă putere decat rezolutiile anuale. 

As putea spune ca inceputul anului 2023 a fost sub semnul unui nou inceput pentru ca in ianuarie mi-a expirat cartea de identitate si am schimbat-o. Tot in ianuarie am marcat „o juma de secol” la capitolul varsta. Cand numar ceva ce trece de 50 am obiceiul ca după ce spun 50 sa o iau de la 1 pentru ca mi se pare mai usor. Cam asa s-a intamplat si cu varsta. Am reinceput sa ma bucur de toate ca un copil, sa râd mai mult si sa fiu curioasă. Cumva parca odata ce am marcat 50 am scapat de o gramada de griji, iar responsabilitățile le-am mai impărțit. 

Februarie a venit cu animalute, cu activitati de primavara si cu planuri, in martie am redescoperit mersul pe jos si manastirea Agapia veche. In aprilie am continuat sa căutam tot felul de locatii izolate si incarcate de istorie sau de sfintenie, dar si cu provocari aici, pe blog, cu discutii din rani trecute. Am inceput luna mai cu povestea kg mele si am continuat cu verde si frumos din curte, cu locuri faine de prin zona si un nou curs ce a venit cu provocari. Iunie a fost provocator: am terminat cursul cu banii cu multe provocari si luna cu o postare despre cum am cultivat starea de bine iar ziua de 10 iunie a fost nu doar ziua lui Matei ci si ziua in care sotul meu a primit vestea ce o astepta de vreo 14 ani si a venit, asa cum si-a dorit Matei, de ziua lui. In iulie m-am ascuns cu totul in inceputul cursului de coaching pentru ca bucuria anticipata pentru luna lui august ma coplesea cumva. Asa ca am scris despre emotii, despre recunoștință si coaching. August in schimb a venit ca un uragan ce a schimbat totul in viata noastra, Am simtit ca Dumnezeu a echilibrat balanța si am experimentat recunoștința in cea mai inaltă formă a sa. Mi-am vazut sotul râzând din nou cu tot sufletul, l-am simtit vibrand bucurie si impartasind-o cu darnicie in jurul său. A fost luna unui nou inceput pentru el si pentru Matei care a inceput sa lase jos din greutatile imaginare pe care le purta după el. Tot august a fost o luna cu diverse incercări pentru ca eram in a doua luna de curs, luna care a fost extrem de aglomerata si de intensa din punct de vedere emotional si daca in curs se conturau prietenii noi si frumoase, in jurul meu au inceput sa se rupa prietenii si sa se distanteze oameni probabil pentru ca nu mai emiteam pe aceeasi frecventă. Septembrie a venit cu provocarea de a crea un curs gratuit de recunostintă iar mai apoi cu obtinerea informatiilor pentru un alt curs gratuit pe whatsapp. Chiar daca gradina si curtea sufereau din cauza faptului ca mi-am alocat mai mult timp pentru partea asta nou descoperita a programelor de coaching,  in luna septembrie am bifat mult la increderea in mine si la descoperirea resurselor emotionale de care dispun. Finalul de an a fost un iures de activitati la biserică si programe create/lansate/sustinute dar si de bucurii si recunoștințe, oameni frumosi atat in online cat si aici, la biserică, un mic proiect de renovare in salon care s-a dovedit a fi mare pana la final si recunoasterea meritelor. Chiar daca afirmam ca nu am nevoie de validare, ca stiu cine sunt si ce pot, atunci cand a venit validarea m-a bucurat mult. Si a venit neasteptat de frumos!

Asa ca sunt extrem de recunoscătoare pentru tot ce am primit si experimentat in 2023 si astept cu nerabdare sa vad cum mă va surprinde 2024!

la cumpana dintre ani

 S-a incheiat 2020. Un an plin. Plin cu de toate. Cu realizari dar si cu greutati. Un an plin de emotii, de teama, de restrictii dar si de realizari mici si lucruri facute. Lucruri pe care le trec pe listele "de facut" de cativa ani. Si nu le voi mai trece pe listele lui 2021 pentru ca s-au facut. 
Anul 2020 a fost un an in care am incheiat niste etape si am facut primii pasi pentru urmatoarele. An in care frica de ceva m-a ajutat sa imi infrunt frica de altceva. An in care am invatat ca vechiul nu e neaparat vechi si noul poate imbraca si forme mai vechi. An in care mi-am reamintit ce pot si cum ma pot folosi de abilitatile mele. An in care
mi-am atins mai multe obiective decat as fi crezut la inceputul anului.

Si pentru prima data intru intr-un an nou fara planuri clare, fara "dorinte" de revelion si fara asteptari. As vrea ca in 2021 sa ma bucur de noi inceputuri, sa fac lucrurile sa se intample fara planificari prea amanuntite. Sa ma pot adapta la conditiile vesnic schimbatoare si sa o fac cu bucurie, fara asteptari, resentimente sau dezamagiri. Si daca tot vorbesc de bucurie as vrea sa aleg si cuvantul anului. Iar pentru 2021 cuvantul sa fie Bucurie. As vrea sa imi reamintesc bucuria de a face orice lucru si sa o pot exterioriza. As vrea ca Bucuria sa ma insoteasca mereu pentru ca tot ce faci cu bucurie iti aduce bucurie si imprastie bucurie. Pentru ca noul proiect inceput nu poate functiona fara bucurie. Si pentru ca atunci cand am ales directia lui, am mers pe gandul care mi-a adus bucurie. Niciuna din celelalte directii, ce s-au invalmasit intr-o vreme in mintea mea, nu m-a bucurat atat incat sa trec bariera dintre idee si fapte.

Asa ca in 2021 vreau sa pasesc cu bucurie in afara micului meu univers casnic si sa ma bucur de tot ce imi poate aduce.

La multi ani! Sa fie un an cu multa BUCURIE la toata lumea.

Cuvantul anului 2023

 Mai sunt cateva zile din 2022. A fost un an interesant. Un an in care ne-am redescoperit atat individual cat si ca familie. Un an in care ne-am bucurat de micul nostru univers dar ne-am si aventurat in lume. Un an in care am descoperit ce ne place fiecaruia sau poate ca ne-am centrat mai mult pe ce ne place sa facem fara sa mai amagim cu variante posibile. Un an in care fiecare a descoperit ce inseamna ACASA si cum poate obtine acel sentiment. Pentru ca ACASA e un sentiment dar a fost si cuvantul pe care l-am ales sa defineasca anul 2022. Asa cum 2021 a fost sub semnul BUCURIEI. Pentru 2023 cuvantul s-a ivit singur atunci cand l-am auzit repetat de multe ori in jurul meu. Am oscilat o vreme intre 2 cuvinte dar pana la urma VIS a invins. Vreau ca 2023 sa fie sub semnul visurilor realizate. As vrea sa re-învățăm sa visam. Ultimii 2 ani s-au tot jucat cu frica si cu panica, o frica ce s-a strecurat si in visurile noastre manifestânduse ca o frână de mână blocata. 

As vrea ca 2023 sa ne puna aripi tuturor. Sa putem zbura spre idealurile si visurile noastre. Sa putem visa mare dar și sa putem face pasi spre visurile noastre, pasi din ce in ce mai mari până cand ne trezim plutind pe aripile visurilor noastre. 

2024 - intentii si directii

Deja e a 6-a zi a anului iar eu nu am reusit sa postez mai nimic. 

Una din intentiile pentru 2024 era sa scriu mai mult. Imi doresc o rutina de blog, o disciplina pentru provocarile legate de scris si nu numai. Anul 2023, mai ales finalul sau, a fost ca o vijelie din care nu am putut iesi nici macar pentru o pauza. Incepand cu luna iulie cand am inceput cursul de coaching, totul s-a aglomerat. A urmat august cu revenirea sotului meu pe calea lui si cu multe activitati adaugate in program, dupa care totul s-a invalmasit: sesiuni, programe, cursuri, biserica, casa, curte, animale. Am mai simplificat treaba in curte astfel incat sa facem fata tuturor provocarilor dar inca nu am acea rutina in care să functionez optim. Ianurie, ma gandeam ca va fi luna de odihna, pentru a-mi incarca bateriile, pentru un 2024 bogat in evenimente, emotii si trăiri. Doar ca se pare ca e o odihna activă pentru ca, fata de anii precedenti, e mult mai aglomerat iar oportunitățile care apar si care aduc bucurie dupa bucurie imi umplu agenda. 

Revenind la intentii imi doresc un an de asezare si de crestere. Cum am spus, functionez pe un soi de rutina iar asezarea despre care vorbeam in cuvantul anului e integrarea activitatilor noi in acea rutina a mea care imi asigura functionarea optima. Pe langa deprinderi noi pe care am inceput sa le integrez in rutina mea zilnica e nevoie sa imi „calibrez” programul astfel incat sa nu mai functionez in hopuri si sa nu mai exista activitati lasate de izbeliste pentru ca exista termene limite in alta directie. Un soi de predictibilitate asa cum am in zona bugetului care sa ma ajute sa imi canalizez resursele pe activitatile importante intr-o perioada de timp, fara a le neglija total pe celelelate.

Intentiile pe 2024 sunt cam asa:

- sa creez/ofer minim 4 programe gratuite in zona de dezvoltare personala

- sa creez/ofer minim 4 programe cu plata 

- sa incep facultatea de psihologie

- sa lucrez in cateva programe alaturi de colegele mele

- sa sprijin cat mai multe persoane sa isi descopere frumusetea interioara.

- sa public 2 carti.

- sa continui amenajarea curtii casei 

- sa termin de amenajat si sa deschid magazinul

- sa imi cumpar masina 

- sa scriu mult

- sa ma bucur mult

- sa cunosc oameni 

- sa leg prietenii

- sa invat

- sa ma redescopăr

Partea frumoasa in dezvoltarea personala este ca observandu-i pe ceilalti, te observi pe tine, lucrand cu oameni mai (re)descoperi cate ceva despre tine iar fiecare zi este o nouă prima zi din restul vietii tale.

Cuvantul anului 2026

 Am stat mult sa aleg cuvantul pentru 2026. Au fost multe care se invarteau prin mintea mea, multe care as fi vrut sa imi ghideze anul. Am ales un sinonim al cuvantului ales de sotul meu... Si nu se refera doar la partea financeara ci la stare. O stare data de sentimentul ca suntem pe drumul nostru, ca merge inainte, ca tot ceea ce suntem si am facut pana acum se oglindeste in jurul nostru: in oamenii  in primul rand. Oamenii frumosi care ne sunt in preajma sau in sufletele noastre sunt oglinzi a ceea ce suntem. Frumosul din jurul nostru e o oglinda a ceea ce e in sufletele noastre. Ce vrem sa facem sau sa realizam sunt proiectii a ceea ce suntem, ce simtim si cum am ajuns aici. Asa ca anul acesta as vrea sa stea sub semnul PROSPERITATII:

Cuvantul anului 2025

 Am vrut sa aleg un cuvant frumos dar cred ca cuvantul pentru 2025 s-a ales singur.
E vorba despre capitalizare. Vine din sfera economica dar se poate aplica tuturor ariilor din viata noastra. Dupa ani in care am experimentat diverse domenii imi doresc ca 2025 sa fie anul in care facem inventarul a tuturor calitatilor, deprinderilor, cunostintelor pentru a putea nu doar dezvolta toate ariile din viata noastra ci si de a le integra intr-un tot complet si complex. Si da, as vrea ca si in sfera economica sa putem consolida directiile in care ne-am dezvoltat in ultimii ani.

Jurnal saptamanal nr. 2/mai

 Hristos a inviat! 

A trecut si a doua saptamana din mai. A inceput cu idei si planuri dar se pare ca am avut nevoie de odihna.O vizita la stomatolog mi-a schimbat toate planurile. O plomba si-a facut de cap si s-a ajuns la doua extractii. De obicei sunt rezistenta la durere dar probabil starea de oboseala si-a spus cuvantul si m-am simtit un pic doborata. M-am bucurat si de o sedinta de masaj iar spatele meu este mai putin incordat si parca am o libertate mai mare de miscare in ciuda febrei musculare.

Am reusit sa ma ocupt de cateva straturi de flori, neglijate inainte de sarbatori si invadate de buruini din cauza vremii cu ploi noaptea si soare ziua. Iar sotului meu i-a ajuns noua jucarie de tuns iarba la timp pentru ca in curte, iarba deja crescuse.

In gradina din camp au iesit si cartofii, dar si fasolea semanata in saptamana mare. E nevoie sa fie un pic alintate cu sapa pentru ca nu au iesit doar ele ci si ceva buruieni. Iar in gradina de rasaduri am pus instalatia de udat cu picatura si probabil de maine voi incepe sa plantez. Abia astept sa vad plantutele frumos aliniate pe folia neagra. 

Prima closca a coborat din pod cu un singur pui dupa ea, pui care nu a rezistat primei nopti in coteț. Am descoperit o altă closca care si-a adunat singura ouă si sta lipita de ele. In schimb mi-am cumparat pui mai maruti si de carne si rasa mixta (si de carne si de ouă), dar si 5 bibilici. E nevoie sa imi completez si numarul de gaini, numar care, din diverse motive e la cel mai scazut nivel din ultimii 15 ani.

Iedutii cresc si se fac din ce in ce mai obraznici. Sunt in faza in care sunt separati de mamicile lor in timpul nopții si se obisnuiesc cu curelusele de la gat. Urmeaza sa fie separati de tot de mamici si sa fie scosi la pascut fiecare cu funiuta lui. 

Chiar daca primavara a venit foarte repede anul acesta si toate treburile au fost cumva aglomerate, sunt multumita de evolutia gospodariei. Sunt cumva in grafic. 

Si daca suntem in grafic cu gradina si curte, de saptamana viitoare as vrea ne ocupam de amenajarea biroului meu. Sunt multe lucruri pe care le-am facut din inertie adaptandu-ma, dar e nevoie sa am un loc in care sa imi desfasor activitatea atat cea din online cat si offline.

Directia lunii mai ar fi sa reusim sa terminam unele treburi amanate de multă vreme si sa ne pastram in grafic cu cele ce tin de timp si de perioada anului.