O dimineata rece si ploioasa. O ploaie mocaneasca care nu se mai termina. Si din cand in cand mai bate si vantul. E vremea cand ai vrea sa stai la bloc si sa circuli doar pe asfalt si cu umbrela in loc de cizme de cauciuc si haine cu gluga. Si parca vantul si ploaia iti fac in ciuda, gasind locuri prin care sa patrunda si sa iti aminteasca un fapt stiut de toti: "iarna nu e ca vara".
Aseara a fost intrerupe de curent electric iar generatorul s-a incapatanat sa nu porneasca. Am scos focul si ne-am linistit cand a revenit curentul. Dimineata o mare balta ne astepta in salon. Dupa ce a plecat sotul meu la slujba am redevenit instalatoare. Am verificat tot ce putea sa curga si am luat in calcul si cea mai rea varianta. Am facut incarcarea si surpriza: iesise o teava din conector in spatele termosemineului:
- Matei, ce facem? Il asteptam pe tac-tu? Sau vedem ce putem face?
- Am incredere ca te descurci! Doar stii ce trebuie facut. Nu are rost sa stam in frig pana vine el....
Imi place sa fiu femeie in casa, lasand sotul sa se ocupe de treburile "barbatesti" dar sunt situatii in care nu sunt avantajata daca imi astept sotul. Asa ca am adus sculele din atelier si am remediat problema. Ma distra faptul ca nu mai stiam cum se tin in mana si la un moment dat desfaceam in loc sa strang. Dar am pus la loc si am remediat problema. Cu un mare "Doamne ajuta!" am facut din nou incarcarea, am schimbat prelungitorul ca ajunsese apa in el si am facut focul... Abia apoi am trimis sotului un mesaj in care ii explicam ce s-a intamplat.
- Repar cand vin, a fost raspunsul. Bine ca e doar atat. Am vrut sa ii raspund ca s-a rezolvat deja dar nu m-a lasat Matei.
- Hai sa ii facem o surpriza!
M-a distrat zambetul discret din coltul gurii cand a intrat si era cald in casa. L-am lasat doar sa se chinuie cu aerisirea pompei si a cazanului. Operatiune care va dura cateva zile, timp in care termosemineul ne va ofere un fundal sonor de clipocit.
De acum urmeaza parte "grea": strans si uscat tot ce s-a udat. Si de asezat cumva pentru a avea o duminica confortabila.
- Matei, ce facem? Il asteptam pe tac-tu? Sau vedem ce putem face?
- Am incredere ca te descurci! Doar stii ce trebuie facut. Nu are rost sa stam in frig pana vine el....
Imi place sa fiu femeie in casa, lasand sotul sa se ocupe de treburile "barbatesti" dar sunt situatii in care nu sunt avantajata daca imi astept sotul. Asa ca am adus sculele din atelier si am remediat problema. Ma distra faptul ca nu mai stiam cum se tin in mana si la un moment dat desfaceam in loc sa strang. Dar am pus la loc si am remediat problema. Cu un mare "Doamne ajuta!" am facut din nou incarcarea, am schimbat prelungitorul ca ajunsese apa in el si am facut focul... Abia apoi am trimis sotului un mesaj in care ii explicam ce s-a intamplat.
- Repar cand vin, a fost raspunsul. Bine ca e doar atat. Am vrut sa ii raspund ca s-a rezolvat deja dar nu m-a lasat Matei.
- Hai sa ii facem o surpriza!
M-a distrat zambetul discret din coltul gurii cand a intrat si era cald in casa. L-am lasat doar sa se chinuie cu aerisirea pompei si a cazanului. Operatiune care va dura cateva zile, timp in care termosemineul ne va ofere un fundal sonor de clipocit.
De acum urmeaza parte "grea": strans si uscat tot ce s-a udat. Si de asezat cumva pentru a avea o duminica confortabila.
Doar ca, dupa asa patanie, trebuie revizuita iar lista de cumparaturi si de mutat UPS-ul de pe lista de "ar fi nevoie" pe cea de "urgenta".
O duminica linistita!
Uneori e chiar bine sa mai stii sa faci si ”lucruri de barbat”. Si mie imi place sa fiu femeie si las destule pe seama sotului, dar unde e musai si nu am alternativa comoda, mai ne aducem aminte si cum se schimba un bec sau o priza, nu mai zic de taiat lemne sau batut cuie, mai ales cand sotul din dotare e plecat cu saptamanile.
RăspundețiȘtergere