Jurnal de advent - 5

 E o dimineata de duminica rece. Nu e zapada dar iarba e inghetata si scartie sub picioare. Si mainile au strigat dupa manusi. Cateii sunt  linistiti iar pisicuta a vrut afara. Doar purcicuta mica parea zgribulita dimineata dar a fost foarte fericita cand i-am suplimentat asternutul cu un balot de paie intreg. Dupa ce si l-a asezat m-a speriat ca nu o mai vedeam.  Se ascunsese in paie.

Maratonul boabelor de porumb a lasat urme. Am racit un pic motiv pentru care am fost moale ieri si nici azi nu sunt prea energica. As dormi mai mult ca de obicei. Ma ajuta si vremea mohorata si rece. Cele doua zile de sarbatoare (azi si maine) ma vor ajuta sa ma repun pe picioare. Sau poate ca avalansa de ganduri si amintiri declansata de discutiile recente m-au cam dat peste cap. Unii oameni nu stiu sa se bucure de ce le-a dat Dumnezeu si probabil nu pot vedea oameni care se bucura asa ca incearca sa ii aduca pe toti la starea lor. Am cam obosit de asta.  
Si cum zilele astea ma tot uit la filme de craciun, am vazut acel preparat frantuzesc de craciun - buturuga de ciocolata. Asa ca am cautat reteta. Pare destul de simpla din punctul meu de vedere. Probabil o voi incerca. Asa ca mi-am pregatit separatorul de smantana sa imi pregatesc smanatana dulce (denumire comerciala - frisca lichida) pentru prajiturile de sarbatori. 

In dormitor renovarea merge incet dar sigur. Inca mai sunt multe de facut in paralel si nu imi pot clona sotul. Nici pe mine. Dar ma bucur ca suntem bine si bucuria isi face loc constant la noi in casa.