O zi minunata!
un loc in care gandurile isi fac cuib, in care speranta ridica iubirea la rangul cuvenit.......
14 septembrie, 2022
Fila de jurnal 14/3
E soare afara si o lumina calda. Sper sa se mai incalzeasca. Aseara am facut focul chiar daca incalzirea din pardoseala din hol nu e cuplata inca. Focul din semineu a mers cu ciocolata calda si picioare obosite. Evenimentul de ieri se numeste ”Drumul Crucii” si e un traseu pe un deal destul de abrupt, cu opriri la cele 14 troite din lemn de pe traseu. Au participat foarte multi preoti iar sus, la schit, a fost oficiata vecernia si litia cu participarea ierarhului. A fost inaltator tot evenimentul dedicat sarbatorii de astazi. Schitul e in constructie dar mi-a placut mult biserica din lemn si locul de joaca din curtea schitului aflat langa gradina. Nu am facut poze dar mi-ar fi placut sa prind un pustiulica de vreo 2 anisori care, coborat de pe topogan, a trecut pe sub bara de lemn ce delimita gradina si a luat un gogosar copt. Expresia de pe chipul lui cand a muscat din gogosar era de o bucurie fara margini. Cred ca acolo sus, privind chipul acelui copil, ascultand glasul ierarhului ce vorbea despre iubire am inteles (a cata oara?) ca Dumnezeu in dragostea lui ne vrea fericiti. Acea fericire pura a copilului muscand din gogosarul cules de el. Cat de greu putem regasi acea fericire? Suntem prinsi in tot felul de reguli si norme si am uitat sa fim fericiti. Am uitat sa ne bucuram de lucruri simple. Iar procesul de scuturare a prafului adunat pe suflet e destul de anevoios. Dar sunt dispusa sa il fac daca la capatul lui ma asteapta macat o farama din bucuria acelui copil.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Ce frumos ati petrecut. Multa dreptate ai cand spui ca am uitat sa fim fericiti. Am uitat sa ne bucuram de cel mai frumos dar dat de Dumnezeu-viata. Dumnezeu sa iti implineasca dorinta de a te bucura la fel ca acel copilas, pentru ca nu stiu cat praf ai tu pe suflet, insa postarile tale mie imi aduc bucurie (abia astept sa le citesc, asa cum asteptam si altadata) si imi fac ziua mai frumoasa. Faci un lucru minunat-DARUIESTI BUCURIE.
RăspundețiȘtergereMultumesc, Ioana. Uneori imi e dor de sfaturile tale blande, care mai erau ascunse si prin povestioare. Am trecut usor prin unele etape ale adolescentei amintindu-mi de povestile cu ”serpisorul”...
ȘtergereMa bucur ca esti din nou pe aici...
Si pentru mine este o bucurie. In tot acest timp, ai fost in gandul meu, imi era dor de modul tau de a povesti. Ieri i-am trimis si sotului postarea ta. I-a placut tare mult si mi-a spus ca, pentru anul viitor a trecut la plimbari acest eveniment.
ȘtergereDoamne ajuta! Poate ne vedem ...
ȘtergereCât de frumos! Se simte din rândurile tale acea bucurie, pace interioară pe care cred că ai găsit-o tu în această procesiune. Mulțumim că o împărtășești cu noi!
RăspundețiȘtergere