Minciuna

Simt nevoia sa exprim cumva sentimentele legate de ultimile zile dar nu as vrea sa ranesc pe nimeni. Citeam zilele trecute aici ca furia este un sentiment normal, o supapa de suprapresiune, un mod de a elibera durerea. Dar din pacate furia mea ar rani persoanele care m-au ranit si nu cred ca as rezolva altceva decat un cerc continuu de raniri. Ceva in genul unui meci de ping-pong. Si pentru ca am nevoie de o supapa se presiune voi scrie despre .... MINCIUNA. Pentru ca nu o persoana m-a ranit ci actiunile acelei persoane, actiuni traduse prin minciuna. Minciuni spuse cu intentie avand ca scop razbunarea. Nu am fost ranita direct pentru ca diversele apelative folosite la adresa mea nu ma mai ating de multa vreme. Au fost mult prea "uzate" de catre barbati refuzati, de catre barbati care se simteau amenintati in masculinitatea lor pentru ca aveau un concurent sau un "colaborator" femeie intr-un domeniu mult prea masculin, de catre femei care s-au simtit amenintate de prezenta mea, sau de catre diverse persoane pe care atitudinea mea directa si transanta i-au incomodat chiar si de mama mea cand vroia sa ma raneasca. Asa ca am devenit imuna.
De data asta minciunile au fost cu intentia de a-i rani pe cei foarte dragi mie. Partea cea mai dureroasa e ca minciunile au ranit destul de rau mica mea mogaldeata. Mogaldeata are deja 10 ani si e capabil sa deosebeasca adevarul de minciuna dar asta nu inseamna ca nu il doare. Chiar foarte tare pentru ca au venit de la mamica lui biologica. E dureros sa vezi zbuciumul copilului prins intre dragostea fata de cea care i-a dat nastere si lipsa ei de interes, impanata cu acuze la adresa tatalui. Incercarea lui de a fi matur si de a-i intelege alegerile, deciziile dar mai ales de a-i gasi scuze pentru faptul ca nu l-a sunat din prima saptamana a lunii octombrie. Au fost sarbaturile de iarna cand a pazit telefonul lui personal sperand ca ea va suna, cand isi lua telefonul chiar si la baie de teama sa nu rateze acel apel. Apoi apare intr-o zi la scoala, il scoate din ora si se justifica ca a fost plecata din tara. Din nefericire a fost vazuta in perioada asta atat de el cat si de alte persoane apropiate noua care sunau sa ne spuna ca au vazut-o in oras. Pacat!
Pacat ca nu a stiut si nici nu stie sa aprecieze ceea ce are: acest copil minunat care o iubeste mult de tot chiar daca nu e langa el.
Imi doresc sa treaca peste toate acele momente pe care le considera ca fiind nedreptati, sa isi invete lectiile si sa invete sa precieze momentele frumoase din viata si mai ales puterea ADEVARULUI.