flori la final de iunie

Jurnalul unei femei simple - 6

 

Pentru astazi (data/hora)... sambata 29 iunie 2013 ora 8,00

Afara ... bate vantul si e racoare

Mă gândesc ... ca acum 16 ani eram pe un pat de spital cu perspectiva unei vieti in care sa nu pot merge si ma luptam cu toti cei din jur sa nu ajung pe masa de operatie...

Din locurile de unde invatam ...  de peste tot

Sunt recunoscător pentru ... pentru ca suntem sanatosi toti ai casei

Din bucătărie ... miroase a dulceata de cirese amare care asteapta sa fie pus ain borcane

Cu ce sunt imbracata ... pijama subtire, alba cu borduri inflorate

Citesc ... ce mai scrie sau ce mai face lumea de pe bloguri

Ceea ce astept (sper) ... nimic

Ce mai mesteresc ... crosetez la o fata de masa colorata, de vara

Ascult ... Modern Talking

În casa ... e liniste, miroase a ploaie si a flori de sanzaiene

Unul dintre lucrurile mele preferate ... sa il ascult pe Matei povestind

Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii ... sa ma uit la filme cu Matei. A pregatit Shrek 3, Bambi 2 si Harry Potter 6

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:

M-am indragostit de pernute de  o bucata de vreme... 

Dupa ce termin cu dulceturile si plivitul o sa pun la treaba masina de cusut....

final de iunie in camara

articolul a fost scri pentru Ziarul de Iasi cu cosmeticizarea de rigoare.
S-a termina si luna iunie. O luna cu sfarsit de an scolar, cu multe sarbatori si zile libere. O luna cu reduceri la mare dar si la fructe si plante pentru camara. A fost o luna aglomerata pentru pus pe iarna, De la siropuri (siropul de menta, de trandafir, de cirese, de visine, capsuni, de tei sau patlagina), compoturi (compot de cirese si visine), dulceturi (dulceata de visine, cirese, cirese amare, capsuni) pana la plantele medicinale (menta, tei, iasomie, sunatoare, coada soricelului, coada calului si bineinteles sanzaienele) si aromate (marar, patrujel, leustea, loboda). Tot luna asta au inceput sa se adune in camara si conservele de mazare, de pastai si dovlecel.
Ciresele dulci, de iunie sunt de mai multe feluri: cele rosii, aproape negre, dulci si zemoase sunt mai potrivite pentru sirop si dulceata decat pentru compot (fructele se inmoaie la fierbere) si cele rozii, mai tari,  foarte bune pentru compot.
Siropurile din fructe se fac si ele in doua moduri: prin stoarcerea fructelor si amestecarea cu zahar in proportie de 1:1 sau se lasa fructele (fara samburi) cu mult zahar la frigider cca 24 h ca sa lase zeama. In ambele cazuri amestecul de suc cu zahar sa pune la foc iute pana nu mai face spuma ci bulbuci. Se pastreaza in sticle in camara sau la beci.
Pentru siropurile din plante, se fierbe planta, se lasa sa se odihneasca 12 h, se strecoara, se amesteca cu zahar in proportie de 1:1, se fierbe pana nu mai face spuma si se pastreaza in sticle la racoare si intuneric.
La trandafir se freaca petalele cu o zi inainte cu sare de lamai si se pastreaza la rece. Se fierb petalele a 100 de flori intr-un litru de apa pana se decoloreaza petalele. Este un tonic general.
Siropul de iasomie se face la fel ca cel de trandafir si cel de macies si tine la distanta depresia. Cel de macies este antitusiv recomadat in bronsite.
La menta se foloseste un manunchi de plante (cat se prinde in mana) tocate mari la un litru de apa dar nu se fierbe pentru ca isi pierde din arome. Se infuzeaza pana la racirea apei si se scurge. Pe langa faptul ca e un sirop racoritor vara se ia ca adjuvant in cazuri de diaree cate o lingurita dar sa fie rece.
La siropul de tei se folosesc doar florile, fara codita si frunzulita galbena, cat se poate lua cu doua maini la un listru de apa. tine insomnia departe daca e baut, sau luat cu lingurita seara.
La patlagina se pune la un litru de apa doua maini bune de planta la un litru de apa. Daca se foloseste patlagina lata avem un sirop expectorant iar daca  se foloseste patlagina ingusta avem un tonic pentru sistemul circulator, in special pentru vasele de sange cu peretii ingrosati.
Pentru compoturi se folosesc fructe nelovite si nu foarte coapte. Se spala fructele, se aseaza in borcane de 800 ml fara a depasi gatul borcanului. Se adauga 2 linguri zahar si apa tot pana la gatul borcanului. Se sterilizeaza fie la cuptor fie in oala cu apa (se recomanda a se pune panza intre borcane pentru a se evita spargerea) timp de 40 minute.
Dulceata de fructe se poate face fie pregatind un sirop de apa cu zahar (1:1) si se adauga fructele cand e legat (4 cani de cirese si visine sau o farfurie adanca de capsuni) sau se lasa fructele cu zaharul (aceeasi cantitate la 1 kg de zahar) cateva ore sa lase zeama si se pun la fiert pana isi schimba culoarea sau se leaga (de pe lingura ridicata pe laterala se formeaza 3 picaturi de compozitie). La dulceata de cirese dulci se poate pune o crenguta de menta la final sau una de pelin pentru aroma.
Din ciresele amare si din visine iese si un gem foarte bun. Se scot samburii, se dau prin masina de tocat (robot) si la o farfurie adanca de compozitie se pune un kg de zahar. Se fierbe pana se ingroasa. E foarte bun atat la clatite cat si la rulade sau alte prajituri.
Plantele medicinale se pun la uscat ori agatate in manunchi (menta, sanzaienele, sunatoarea, coada soricelului, coada calului) sau in strat subtire pe hartie sau prosop de bumbac (iasomia, coditele de trandafir, floarea de tei si de musetel). Bineintele ca trebuie sa fie ferite de lumina soarelui dar intr-un loc cald si bineventilat (pod de exemplu sau camara aerisita).
Tot la uscat se pun si plantele aromate incepand din aceasta luna: marar, patrunjel, leustea, loboda. Acestea se toaca marunt inainte de uscare.
Pentru conservele de pastai si mazare se trage un clocot inante de a se pune la borcane (sa nu fie foarte fierte ca se zdrobesc). Se pun in borcane tot de 800 ml, cu o lingurita de sare de muraturi (neiodata)si eventual o aspirina (netamponata), se umple cu apa fierbinte borcanul pana la guler, se capseaza si se sterilizeaza in cuptor sau oala cu apa intre 20 si 30 min. Se pot pune si crude in borcane si atunci sterilizarea dureaza 40 min.
Dovlecelul se curata de coaja, se taie cuburi mici sau se da pe razatoare, se trage la tigaie in ulei incins pana se inmoaie. Se pune la borcane de 400 ml pana la guler cu putin ulei deasupra si se sterilizeaza la cuptor sau in oala cu apa 20 min. Este foarte bun iarna in tocane si in salata de vinete.

de gandit

Articolul si fotografia sunt primite pe mail

Statia metrou L'ENFANT PLAZA d in Washington, DC, intr-o zi friguroasa, pe 12 ianuarie 2007. 

On om cu o vioara a cantat sase piese de Bach timp de 45 de minute. In timpul acesta aproximativ 2000 de oameni au trecut prin acea statie,

majoritatea in drum spre serviciu. Dupa vreo trei minute un om intre doua varste l-a observat si s-a oprit sa-l asculte pentru cateva secunde, 

apoi a grabit pasul, manat probabil de programul sau strict.

4 minute mai tarziu: 
  Violonistul a primit primul sau dolar, o femeie i l-a aruncat in palarie fara sa se opreasca.
 
 6 minute:
 Un tanar se reazema de perete ca sa-l asculte, dupa care se uita la ceas si pleaca in trap usor spre peron.

10 minute:
Un copil de 3 ani se opreste in fata muzicianului dar maica-sa il trage grabita de hainuta. Copilul se mai opreste odata sa-l priveasca pe violonist 

dar maica-sa il impinge nervoasa inainte, asa ca cei doi se misca, el intorcand capul din cand in cand. Lucrul asta se repeta cu mai multi copii 

iar parintii ii imping de la spate, grabiti sa ajunga la treburile lor.

45 minute:
  Muzicantul a cantat in continuare. Numai sase oameni s-au oprit sa-l asculte pentru cateva momente. Circa 20 au aruncat niste bani. 

Omul a colectat in total $32. 
Dupa o ora:
El a terminat de cantat si s-a lasat tacerea. Nimeni nu l-a observat, nimeni nu l-a aplaudat... 

 Nimeni n-a remarcat, dar acesta era JoshuaBell, unul dintre cei mai buni muzicieni ai lumii. El a interpretat cateva din cele mai dificile piese 

scrise vreodata, pe o vioara estimata la $3,5 milioane. Cu cateva zile inainte, umpluse o sala de concerte din Boston . 

Valoarea medie a biletelor $100.

 Povestea este adevarata. Concertul din statia de metrou, a fost organizat de catre  Washington Post ca un experiment social asupra perceptiei gustului si prioritatilor oamenilor. 

Problemele care s-au pus:  

•       Intr-un loc public, la o ora nepotrivita, suntem in stare sa percepem frumusetea?
•       Ne oprim s-o admiram? 
•       Putem, oare, sa recunoastem talentul intr-un context neasteptat?

 O concluzie posibila in urma acestui experiment, ar fi aceasta:

• Daca nu avem cateva momente sa-l ascultam pe unul dintre cei mai buni solisti ai lumii cantand cea mai buna muzica scrisa vreodata 
• pe unul din cele mai bune instrumente facute vreodata,  
  

Oare de cat de multe alte lucruri minunate ne lipsim in existenta noastra? 

Nonvaloarea stapaneste astazi lumea !

Povestioare cu tâlc: Deciziile corecte sunt balamalele destinului

O poveste frumoasa, Edwin Markham

Un soldat american, înainte de a pleca pe front, s-a dus la biblioteca si a cerut o carte. Era o carte de poezii. A citit cartea, care a avut un impact foarte mare asupra sa. Dar ce l-a impresionat mai mult decat cartea erau comentariile pe care cineva le scrisese pe marginile paginilor. Cartea fusese donata bibliotecii de catre persoana care scrisese comentariile. Asa ca numele si adresa ei erau scrise pe carte.

Plecat pe front, a decis sa-i scrie acestei doamne. I-a spus cât de mult l-a impresionat cartea si ce impact au avut comentariile pe care ea le scrisese pe marginile cartii. Si ea i-a scris înapoi. Asa au început sa corespondeze si, cu cât îsi scriau mai mult, relatia lor devenea din ce în ce mai puternica. Într-una din scrisori, el i-a scris si a rugat-o sa-i trimita o fotografie. Ea i-a spus ca daca se simte apropiat de ea si daca dragostea lui este adevarata, nu va conta cum arata. Asa ca nu i-a trimis nici o fotografie.

S-a terminat razboiul si el s-a întors în SUA; si-au dat întalnire în New York , în Grand Central Station. Ca sa se recunoasca, ea l-a rugat sa tina cartea în mâna, iar ea va avea un trandafir. Asa ca în acea zi, într-un loc imens, un soldat venit de pe front, cu o carte în mâna cauta o femeie cu un trandafir în mâna.

Va dati seama ce asteptari avea? Era pe punctul de a-si gasi sufletul pereche, femeia pe care o iubea dar pe care nu o vazuse niciodata.

Asteptând, a vazut o fata superba, îmbracata într-o rochie verde, care-l privea atent. Ea s-a îndreptat catre el si era minunata. Era dincolo de orice imaginatie. Iar el s-a uitat si a vazut ca ea nu avea niciun trandafir. Lânga el s-a oprit o doamna în varsta. Avea un trandafir în mana. Va puteti imagina? Tânara superba si doamna care nu arata foarte bine, dar cu un trandafir în mâna. Si nu era frumoasa, chiar destul de urâta si îmbatrânita.

Voi ce ati fi ales? Persoanei cu trandafirul îi stia sufletul de care se îndragostise. Asa ca s-a îndreptat spre doamna urâta cu trandafirul, în timp ce tânara frumoasa s-a oprit la câtiva pasi de el, l-a privit si l-a intrebat:

- Vii cu mine, soldat?

Iar inima lui era sfâsiata. Decizii. Alegeri. S-a gandit un minut. În timp ce tânara se îndeparta de el, lucrurile corecte l-au determinat sa aleaga: si-a continut drumul catre persoana în vârsta care tinea trandafirul în mâna, s-a apropiat de ea si i-a zis:

- Buna ziua, si a invitat-o la cina.

Iar aceasta i-a spus:

- Fiule, nu stiu ce se întampla aici, dar tânara îmbracata în verde care tocmai a trecut pe langa tine m-a rugat sa tin în mâna acest trandafir si mi-a spus ca, daca vei veni la mine, sa-ti spun ca te asteapta la restaurant.

Jurnalul une femei simple -5

 

 

Pentru astazi (data/hora)... vineri 21 iunie 2013 ora 18

Afara ...  se racoreste

Mă gândesc ...  la ce mai e de facut prin gradina

Din locurile de unde invatam ...  de la oamenii din jurul meu

Sunt recunoscător pentru ... ca sunt sanatoasa

Din bucătărie ... miroase a tarta cu visine

Cu ce sunt imbracata ... rochie de vara lunga si larga

Citesc ...  pe net despre plante medicinale

Ceea ce astept (sper) ... nimic

Ce mai mesteresc ... mici reparatii si imbunatatiri printre lucruri

Ascult ...  ciripeala pasarilor

În casa ...  e cald

Unul dintre lucrurile mele preferate ...  seara la tara cu aromele si sunetele specifice: ciripit de pasari, vaci in drum spre casa, purcei grohaind multumiri, piuitul puilor care se cuibaresc in tarc, miros de foc si mamaliga...

Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii ...  sa termin de plivit, copilit si legat rosiile...

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:

Matei la premiere

 

Amestec de plante pentru borsuri

Anul trecut am uscat si depozitat plantele pentru bors in pungi separate. Si unele le-am folosit iar altele nu. Asa ca anul acesta voi pune plantele de bors intr-un singur saculet dar in proportii diferite:

• o portie leustean
• 3 portii loboda
• 3 portii patrunjel
• 2 portii marar
• o portie frunze de telina

In rest voi respecta procedeul de uscare din anii trecuti: cules, spalat, taiat, uscat. Doar ca amestecul ii voi face intr-un recipient mai mare si le voi mai marunti intre palme ca sa fie uniform (loboda ramane un pic mai mare).
Daca reusesc, voi incerca sa ususc si morcov, ardei, patrunjel radacina si pastarnac pentru completarea amestecului de ierburi.

Amestec de ierburi italien

La noi se mananca destul de des focacia. Fie ca rontaim seara la televizor, fie duminica la joaca sau dimineata la cafea. De regula cumpar amestecut italian la rasnita (nu stiu exact numele firmei) dar azi, hoinarin de pe net am descorit aici care ar fi plantele necesare si cantitatile:
"Condimentele continute cel mai des de mixul italian sunt: cimbru, salvie, busuioc, rozmarin si oregano. Poti adauga si coriandru si ardei iute. Traditional, mancarurile italienesti contin una sau mai multe condimente din aceasta lista, iar acest mix va da o savoare aparte tuturor mancarurilor tale.
In general, e bine sa amesteci cam doua lingurite din fiecare condiment de mai sus (eventual “sarindu-le” pe cele care nu-ti plac, daca vrei) si gata! Mixul tau de condimente italienesc e pregatit sa dea arome bune mancarurilor tale."
Cred ca merge adaugata si un pic de sare mare.
Amestecul se pastreaza intr-un borcan inchis, intr-o debara sau dulap, cu temperatura relativ constanta si mai intunecata .

si daca e iunie e ziua lui Matei

Si daca tot ploua nu pot sa nu fiu melancolica si sa privesc in urma. Chiar daca marele eveniment va fi luni, astazi printre aluaturi, framant si ganduri. Asa ca am rascolit blogul sa vad ce am notat in anii din urma:
-  2010  http://prima-zi.blogspot.ro/2010/06/ziua-copilului.html#
-  2011 http://prima-zi.blogspot.ro/2011/06/mai-trecut-un.html#
           http://prima-zi.blogspot.ro/2011/06/minipetrecerea.html#
A trecut timpul, acum vorbim despre fete, frizuri, haine si planuri de liceu.
Carnetul de note e tot vesel si cu medii foarte mari, oglinda e incantata pentru ca e bagata in seama destul de des, telefonul plin cu ultimile melodii aparute, peretii camerei sale stiu si ei versurile cantecelor si probabil nu mai lipseste mult pana vor fredona alaturi de vocea lui ingrosata deja iar minipetrecerea va fi amanata deoarece una din fete nu poate veni si nu se poate fara ea....
Iar surpriza mea a fost mare cand m-a rugat sa ii fac/cumpar un costum national cu care sa mearga duminica la biserica deoarece s-a simtim foarte bine, si in largul sau in opinci si cu bundita interpretandu-l pe Nica la concursul organizat la scoala: " Creanga si copii".

Jurnalul unei femei simple - 4

mai multe aici

Pentru astazi (data/hora)... 8 iunie 2013 ora 8.53

Afara ... ploua destul de tare

Mă gândesc ...  ca deja e prea multa apa la plantele mele

Din locurile de unde invatam ...  de pe blogurile prietenilo virtuali

Sunt recunoscător pentru ... tot ce e in jurul meu: de la baieti la, animale si pasari de pe langa casa, pana la plantutele din gradina. Mi-a inflorit un crin portocaliu care a crescut doar 20 cm din cauza secetei si are o floare mareeee...

Din bucătărie ...  miroase a paine proaspat scoasa din cuptor.

Cu ce sunt imbracata ...  pijama flausata, vesta de lana si soseste impletite

Citesc ... despre gradini si gradinarit

Ceea ce astept (sper) ...  sa se opreasca ploaia

Ce mai mesteresc ... tabloul in punct cruciulita

Ascult ...  radio Zu

În casa ...  miroase a ploaie, a paine si se fac liste pentru pregatirile de ziua lui Matei

Unul dintre lucrurile mele preferate ... sa lucrez in scaunul ce se leagana de langa fereastra; salul si ochelarii imi lipsesc...

Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii ... tort si pizza de casa pentru cei 14 ani ai lui Matei

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:

Macul de camp

 articol gasit aici

In flora spontana, macul poate fi vazut pe pajisti, parloage, fanete, in culturile de cereale, pe marginea drumurilor. In scop medicinal, se folosesc petalele de flori care se culeg in iunie, iulie, dupa deschiderea completa a florii. Petalele se usuca in strat subtire, din zece kg de petale proaspete se obtine un kg de petale uscate.
Petalele de mac de camp au proprietati vindecatoare, antibronsice si antitusive si pentruceai se folosesc in cantitati foarte mici.
Ceaiul din flori de mac se prepara dintr-o lingurita rasa de petale uscate peste care se toarna 200 ml de apa clocotita. Se lasa la infuzat zece minute, apoi se filtreaza. Se bea numai o cana de ceai pe zi in caz de bronsita acuta, gripa, laringita, angina pectorala. Ceaiul este revigorant si are actiune eficienta impotriva contractiilor si spasmelor.
Semintele de mac sunt deja recunoscute pentru puterea lor sedativa, antiinflamatoare si calmanta. Aceleasi proprietati le au si petalele numai ca intr-o mai mica masura, de asta se si cere multa precautie. Macul vindeca raguseala atat la copii, cat si la adulti si racelile cauzate, mai ales, de aerul conditionat.
Siropul din petale de flori de mac este un remediu excelent pentru raceala si impotriva anxietatii si nervozitatii, dar nu se recomanda femeilor insarcinate, celor care alapteaza si nici copiilor sub trei ani. Se poate prepara extrem de simplu in casa, numai asa stiind fiecare ce a pregatit si cu ce se trateaza, la nevoie.
Intr-un litru de apa clocotita se pun o suta de grame de petale uscate si se lasa la macerat sase ore. Dupa aceasta perioada, se filtreaza si in lichidul ramas se adauga un kg si opt sute de grame de zahar si se lasa la fiert pana se dizolva tot zaharul. Cand este rece se pune in sticle mici, de culoare inchisa, se astupa si se pastreaza la rece. La nevoie, adultii pot lua pana la zece lingurite de sirop pe zi si copiii una, trei lingurite pe zi.
Recent, un grup de cercetatori din Slovacia a descoperit, absolut intamplator, efectele benefice ale macului in combaterea osteoporozei. Cand, in urma cu cativa ani, comunitatea locala a hotarat mutarea unui cimitir vechi, din sec al XIX-lea, s-a constatat ca oasele celor decedati nu au fost atinse de osteoporoza. Explicatia consta in faptul ca locuitorii acelui sat erau mari cultivatori de mac si renumiti crescatori de albine, ca atare consumau din belsug miere si mac.
Extern, infuzia din petale de mac se foloseste impotriva ridurilor si sub forma de gargara pentru faringite si angine. De asemenea, cu ceai din petale se fac spalaturi oculare in caz de blefarita. Cu petale proaspete de mac, oparite, se pot face cataplasme calde care se pun pe abcesele dentare.

Macesul

articol gasit aici

[+] Mareste fotografia

Denumire stiintifica: Rosa Canina
Familia: Rosaceae

Alte denumiri: cacadar; calcadariu; ciucuri de maracine; cocasder; glogheje; laba matei; maces; maracine; maracinele cioarei; maracinele cotofanei; masies; rasura; rug; rug salbatic; rugul vacii; ruja; scoabe; scochin; scorus nemtesc; sipica; suies; trandafir; trandafir cainesc; trandafir de camp; trandafir de padure; trandafir salbatic; tufa de rug; zgorghin, etc.
Parti intrebuintate: receptaculul (numit impropriu fruct), achenele (adevaratele fructe, carora in mod obisnuit li se spune seminte), florile, frunzele, lemnul arbustului de maces si radacina.
Macesul este un arbust lemons ce poate ajunge la o inaltime de 2-3 m, cu multe tulpini alungite, ramificate, recurbate in afara, grupate in tufa; pe ele se gasesc multi muguri mici si rosii; pe toate ramurile se gasesc multi ghimpi cu baza lata si varful curbat in jos, in forma de secera; cel mai adesea macesul este spinos.
Frunzele alterne sunt compuse, formate din mai multe foliole, de obicei 5-7, de forma ovala, dintate pe margini. La baza frunzelor se afla doua frunzisoare mai mici (stipele).
Incantator ca infatisare, inrudit cu trandafirul, macesul este acoperit primavara de flori mari (4- 5 cm), cu sepale sectate, solitare sau grupate cate 2- 3 in inflorescente, dispuse in varful ramurilor; ele sunt parfumate si au culoare roz-alba, rareori rosu- rozaliu, iar toamna, este incarcat de fructe mici, rubinii.
Fiecare floare este formata din 5 sepale, 5 petale, numeroase stamine dispuse pe un receptacul care la maturitate devine carnos si de culoare rosie. In acest receptacul, numit impropriu fruct (Fructus Cynosbati), se afla numeroase achene. Macesele reprezinta din punct de vedere botanic fructe false, adevaratele fructe fiind acele mici achene paroase, din interior, carora popular li se spun "seminte".
Infloreste in luna iunie, iar delicatetea miresmei si a florilor de maces ne farmeca toata vara. Toamna, tarziu, scena e ocupata de fructele lui, rosii ca purpura si lucioase precum rubinele. Macesele au forma sferica sau elipsoidala, verzi, la inceput, apoi, culoarea devine portocalie, in faza de parga si rosie sau rosie-portocalie la maturitatea deplina, cu gust dulce- acrisor, foarte valoroase terapeutic, la fel ca si catina.
Viguros, el creste pe orice tip de sol, exceptand turbariile si terenurile mlastinoase si are aceeasi trufie ca ruda sa mai de rang, trandafirul.
Dar adevarata maretie a macesului se afla in puterea lui de a ne sprijini sanatatea.
De la maces se recolteaza fructele in diverse stadii de coacere. Recoltarea incepe in momentul cand fructele trec de la culoarea caramizie spre rosu-portocaliu. Acest moment corespunde cu sfarsitul lunii august si tine pana in octombrie, inainte sa cada prima bruma, perioada in care macesele contin cantitatea cea mai mare de vitamina C, principiul lor activ de baza.
Fructele ajunse la maturitate, cu o coloratie rosie intensa (nu rozii sau de un rosu inchis), se culeg de pe crengi manual; recoltarea este greoaie deoarece el isi apara comorile cu crengi acoperite de ghimpi. Daca din neatentie se ajunge intre crengile unui maces, este aproape imposibil sa te extragi de acolo fara zgarieturi si haine sfasiate.
In scop medicinal, macesele trebuie recoltate cand sant in parga, cu pulpa inca tare, toamna, dar nu dupa caderea brumei; pentru ca atunci, ele, este adevarat, sunt complet coapte, dar devin moi si pierd o mare parte din vitamina C. Fructele necoapte si ciupite, dar mai ales cele cu pete negre, nu se culeg, deoarece in ele au fost depuse ouale mustei de maces. O tufa poate produce circa 300-400 g macese cu gust placut, dulce-acrisor, usor astringent, lipsite de miros.
Pentru ca fructele sa-si pastreze continutul de vitamina C, ele trebuie uscate imediat dupa recoltare. Uscarea lor se poate face pe cale artificiala, la o temperatura de 80- 85 grade C. (prin aceasta metoda, din cca 2 kg fructe proaspete se obtin 1 kg produs uscat), dar si in gospodarie (in locuri umbrite, bine aerisite, ferite de umezeala, in strat foarte subtire- pe cat posibil fructele nu trebuie sa se atinga intre ele).
In a doua varianta, procesul de uscare este destul de indelungat (1-3 saptamani) si se incheie atunci cand pulpa maceselor este total deshidratata si usor casanta, rupandu-se cand maceasa este desfacuta cu un cutit (din 1 kg fructe proaspat culese, rezulta, dupa uscare, aproximativ 400 g macese deshidratate). Uscarea fructelor se poate face cu fructe atat intregi, cat si sectionate.
Tot de la maces se pot recolta florile si frunzele, in lunile mai-iunie, in faza de inflorire deplina. Ele se usca in strat subtire, in loc umbros si bine aerisit. Din 4-5 kg flori proaspete se obtine 1 kg flori uscate, placut mirositoare.
Inmultirea macesului se poate face prin seminte, prin ramuri inradacinate ( obtinute prin despartirea tufelor existente in flora spontana sau in cultura) si prin marcotaj. Pentru obtinerea unei seminte apte de reproducere, se vor recolta fructele de maces numai in stadiul de galben-portocaliu, deci la inceput de maturizare.
Spinosul maces este capul de serie a marii familii a Rosaceelor; denumirea sa stiintifica- Rosa canina- vine de la o utilizare medicinala de demult; "canina", insemnand in latina "cainesc"- acesta pentru ca in antichitate se considera a fi un remediu eficace contra turbarii.
Macesul apartine genului Rosa, cu circa 200 de specii, existente in special in regiunile continentale si subtropicale ale emisferei nordice. Dintre acestea, in Romania cresc 51 de specii spontane sau cultivate, cea mai raspandita fiind Rosa canina.
"Campionul mondial" in ceea ce priveste maximum existent de vitamina C in natura, se gaseste in Romania, la specia Rosa pendulina L. (sinonim cu Rosa alpine L.), care creste in lantul Carpatilor nostri, la diferite altitudini, intre 600- 800 m, pana la 2000 m, in caldarea Iezarului Mare a Cindrelului din Muntii Cibinului.
Ea a fost propusa si introdusa in cultura in zonele submontane si montane ale tarii. Printr-o tehnologie simpla- uscarea, in conditii adecvate, pulverizarea si tabletarea- se obtine usor cea mai bogata sursa de bioflavonoide, cu totul diferit de vitamina C sintetica.
De altfel, macesul este intalnit si creste in fanete, pe pajisti, dar si la margini de drum, de la campie si pana la munte. Nu suporta umbrirea, prefera expozitiile insorite; are rezistenta mare la ger (la -30 grade Celsius nu sunt afectate decat ramurile de un an). Serveste ca portaltoi pentru trandafirul cu tulpina inalta.
In firea macesului exista un fel de "incapatanare" - sa nu dispara asa de usor din privelistea verii; daca trandafirul este ultima floare care rezista la sarutul de gheata al brumelor, macesul, rezista si el, pana la primele caderi de zapada, decorand mirific privelistea iernii cu fructele lui rosii si luminoase. O rezistenta aparte, care il face celebru si-i aduce consideratie.
O planta care stie sa infrunte gerurile si furtunile de zapada, trebuie sa fie, cu siguranta, daruita cu forte neobisnuite; de unde si obiceiul ca in satele noastre de munte, ramurile de maces sa fie puse la poarta casei, pavaza pentru sanatate si leac de alungat facerile si farmecele vrajitoresti. Cert este ca tufele de maces au mare insemnatate in rostul naturii pentru ca le ofera animalelor mici domiciliu, hrana si loc pentru cuibarit.
Din punct de vedere yoga, macesele, dupa gust si continutul mare de vitamina C, au tendinta yin.

Istoric
Macesul (Rosa canina) este o specie de planta nativa in Europa, nord-vestul Africii si in vestul Asiei.
O legenda aminteste despre grecii antici care sustineau ca Afrodita, zeita frumusetii, a dragostei, casatoriei si a fertilitatii, era indragostita de frumosul Adonis. Acest lucru nu a fost pe placul lui Marte, zeul razboiului, care o iubea pe Afrodita. Cand Marte a vrut sa-l omoare pe Adonis, Afrodita a fugit in ajutorul iubitului ei, dar s-a intepat intr-un maces ghimpos. Picaturile din sangele ei au cazut pe petalele alb-roze ale florilor de maces si astfel au aparut frumosii trandafiri rosii si parfumati.
Macesele sunt cunoscute ca medicamente din timpuri preistorice- culoarea lor rosie, extrem de vie, gustul dulce-acrisor, inviorator, inspira sanatate chiar de la prima vedere; cat despre efectele vindecatoare ale maceselor exista dovezi scrise in urma cu mii de ani.
Medicii din Grecia si din Roma antica, din India si din China le-au elogiat virtutile terapeutice in tratate pastrate pana in zilele noastre. Fructele macesului au fost chiar obiecte religioase, de pilda, denumirea de rozariu (siragul de matanii al calugarilor catolici) provine de la denumirea latina a maceselor, Rosa, primele rozarii fiind facute din fructe de macese puse pe o ata.
Adevarata "cariera medicala" a acestor fructe a fost relansata in timpul celui de al doilea razboi mondial, cand din cauza penuriei de medicamente, tufele spinoase care cresc la margini de drum au capatat "importanta strategica". In Marea Britanie, de exemplu, fiecare fruct era cules cu grija, macesele fiind transformate apoi, in siropuri si in ceaiuri medicinale, care le erau administrate convalescentilor din spitale, bolnavilor malnutriti ce sufereau de infectii grave, copiilor cu avitaminoza.
Nu se stie exact cate vieti au fost salvate cu ajutorul maceselor, in timpul celui de al doilea razboi mondial, dar dupa unii specialisti, este vorba de zeci de mii de oameni care au beneficiat de extraordinarul lor aport de vitamine.
Apogeul recunoasterii valorii medicinale a maceselor se petrece insa chiar in zilele noastre. "Macesele sunt mai eficiente decat calmantele din farmacie, contra durerilor produse de reumatism", este titlul unui amplu articol din prestigiosul cotidian britanic Daily Telegraph, publicat in mai 2008. Aceleasi elogii le gasim si in reviste medicale germane, daneze sau americane, in lucrari prezentate la congrese medicale, de foarte multi cercetatori, printre care si romani, toate acordand spatii ample, miraculoaselor macese.
In cele ce urmeaza, va propun sa cunoastem mai indeaproape aceste fructe salbatice, ce se cer culese la inceputul toamnei, cu mici eforturi, dar cu atat de multe beneficii.

Beneficii / Utilizare Macesul:

Principalii ConstituentiMacesele contin: apa 49 %; zaharuri 21,0 %; proteine 3,6 %; acizi 3,5 % ( in special, acid malic); celuloza 23,0 %; substante minerale 2,8 %, etc. Uleiul semintelor de macese contine vitamina F; acizi esentiali: acidul linolic, acidul linoleic si acidul arahidonic, etc.
Fructele (Cynosbati fructus) au valoare nutritiva si terapeutica datorita continutului in vitamina C (mai mare ca al citricelor); acid ascorbic; acid dehidroascorbic; vitaminele E; K; P; PP; D; B1; B2; etc; carotenoide cu β-caroten; licopen si izomeri ai rubixantinei; zaharuri simple; pectine; acid malic; acid citric; flavonoizi; ulei gras; ulei essential; saruri minerale; pectine (fibre solubile care ajuta la prevenirea cancerului intestinal), etc.
Cunoscute si utilizate inca din antichitate, macesele detin cateva "recorduri absolute" in lumea fructelor. Vitamina C din fructele de maces este in cantitate de 0,5 – 2 %, de unde putem trage o concluzie ca: macesele contin de 4- 16 ori mai multa vitamina C decat citricele, adevarate "etaloane" in acest domeniu, iar fata de alte fructe indigene, raportul este si mai mare, intrecand de 80- 100 de ori mai mult decat in cirese, visine, de cca 120 ori piersicile si caisele si de aproape 200 de ori merele, perele, prunele si pepenii.
De remarcat este faptul ca, vitamina C continuta in fructe, este in functie de altitudine; speciile de pe dealuri si munti sunt mai bogate in vitamina C- fructele macesului de munte are un continut mult mai mare de vitamina C ( 8- 10 g %), depasind de aprox. 10 ori continutul fructelor de la ses.
Conform studiilor facute de biochimistii si de farmacistii romani, considerate de referinta la nivel mondial, cele mai bogate in vitamina C sunt macesele culese de la peste 800 m altitudine. Proprietati medicinale au insa si macesele din zonele joase (dealuri, podisuri), care contin cantitati insemnate de vitamina A si E, vitamine din complexul B, fier, magneziu, acizi organici, flavonoide.
In ceea ce priveste vitamina A, macesele, de asemenea, nu au egal, depasind de 2 ori caisele- considerate a fi cele mai bogate in acesta vitamina- de 10 ori afinele si de peste 20 de ori, merele.
Valoarea energetica a fructelor este de 135 kcal la 100 g produs proaspat. Petalele florilor contin ulei eteric, iar semintele, cantitati mari de tocoferol (vitamina E).

Intrebuintari Culinare
Fructele de pe arbustii "cu tepi" sunt o sursa bogata de vitamina C. Dintre acestea cel mai mare continut il au macesele, dar si coacazele rosii, zmeura sau agrisele.
Vitamina C ajuta la absorbtia fierului in organism si la fixarea calciului, dar in acelasi timp, ea este si solubila in apa - lucru de care trebuie sa tinem seama si anume, ca vitamina C se distruge usor prin fierbere sau congelare.
Este bine de stiut cand hotaram, daca folosim fructele doar pentru gustul lor bun, preparand din ele, de la sucuri pana la dulceturi sau, in primul rand, pentru aportul de sanatate pe care ni-l pot aduce. Nu trebuie sa uitam ca vitamina C din aceste fructe, ajuta la vindecarea diverselor rani, combate sangerarea gingiilor, sporeste rezistenta organismului impotriva bolile infectioase, ajuta in starile de surmenaj fizic si intelectual, etc- iata cateva argumente, inafara de cele alimentare- de care trebuie sa tinem seama si sa nu ignoram plantele care cresc aproape de noi, pe care le stim si care au fructe numai bune de mancat- crude sau preparand din ele, gemuri, marmelade, siropuri, sucuri, vinuri, etc.
Macesele nu sunt doar medicamente, ci si alimente, avantaje nepretuite pentru noi, planta alimentara, pe care gospodinele pricepute stiu s-o preschimbe in minuni.
Fructele de maces sunt adevarate "bombe de sanatate", prin bogatia de vitamine si minerale pe care le contin. Ceaiul de macese trece drept un medicament ideal contra racelilor toamnei, pasta de macese stimuleaza apetitul si ne energizeaza in anotimpul rece, in vreme ce semintele, curatate de perisori si uscate, inlocuiesc cu succes aroma vaniliei.
Dupa indepartarea semintelor si a perilor (exista dispozitive speciale), din fructele bine coapte se poate face chiar si compot. Ele se pot prepara sub forma de bauturi racoritoare, siropuri, vinuri, marmalade, etc.
In Ardeal este renumit magiunul (pasta) de macese ce este un preparat traditional ce nu lipseste din nici o gospodarie, pe timp de iarna. Din acesta pasta se poate face un sos bun si aromat, dulce-acrisor, la rasolul de vita sau pasare.
Pentru a beneficia de efectele terapeutice ale tuturor preparatelor din macese, trebuie retinut ca acestea sunt eficiente numai pe o durata de maximum 6 luni dupa preparare, intrucat , in timp, isi pierd o mare parte din vitamine.
De asemena, la prelucrarea maceselor nu se vor folosi obiecte din metal nesmaltuite deoarece metalele descompun usor vitamina C.
Preparate pentru alimentatie cu efecte terapeutice
- Consumul in stare proaspata foloseste macese bine spalate de la care s-au indepartat semintele si perisorii, pentru a evita mancarimile pielii sau ale mucoaselor. Conservarea fructelor se face sub forma uscata sau ca pasta si sirop, obtinut din 2 parti macese si 3 parti zahar, care se incalzeste pe baia de apa cateva secunde si se pastreaza in borcane bine inchise.
- Bautura racoritoare din macese se prepara din 100 g fructe zdrobite care se tin 12 ore scufundate intr-un litru de apa rece; se strecoara prin panza deasa, se adauga 100 g zahar si se consuma cate 2-3 cani / zi, ca bautura vitaminizanta rece, eventual cu adaus de lamaie, miere de albine, frunze si flori de tei, pentru a mari efectele benefice.
- Infuzia fara fierbere este indicata pentru a nu distruge vitaminele; se prepara din 10-15 g fructe zdrobite sau 2 lingurite fructe uscate la 200 ml apa clocotita, care se infuzeaza acoperita timp de 10-15 minute; se paseaza prin tifon; se adauga miere de albine si zeama de lamaie, dupa gust si se consuma cate 2-3 ceaiuri / zi, mai ales dimineata, impotriva racelii, in anotimpul iernii si la inceputul primaverii.
- Decoct din fructe zdrobite sau curatate de seminte si perisori: 2 linguri fructe se fierb in 500 ml apa, la foc moale, timp de 10 min; se strecoara; se indulceste cu miere sau zahar si se bea caldut sau rece in cursul zilei. Fructele se introduc in apa numai dupa primul clocot, pentru mentinerea vitaminei C. Ceaiul este foarte gustos si reconfortant, are culoarea rosie, gust acrisor si miros placut de vanilie, ceea ce il face indicat sa fie folosit in locul ceaiului chinezesc (verde sau negru). Asigura necesarul de vitamine ale organismului pentru 1 zi.

- Suc din macese: din 3 kg de macese se obtine 1 l de suc,cu ajutorul masinii de stors rosii.
- Siropul din pulpa de macese se prepara din 250 g fructe uscate peste care se adauga 1 ½ l apa clocotita; se lasa la macerat timp de 12 ore, se strecoara si se adauga 500 g zahar sau sirop de pere; se fierbe pana se obtine consistenta specifica siropului. Se pastreaza in sticle, la frigider si se consuma cate 3 linguri / zi, cu efecte deosebite in boli infecto-contagioase, diaree, viroze, precum si la aromatizarea salatelor si a inghetatei. Daca se adauga sampanie, devine un aperitiv foarte placut, usor acidulat si vitaminizant, fiind indicat pentru bolnavi convalescenti si copii, mai ales in anotimpul rece.
Siropul de macese se mai poate prepara si din suc de macese si zahar, in parti egale, care se fierb la foc slab, intr-un vas de inox, timp de 10-15 minute, avand grija sa se inlature spuma formata. Dupa ce vasul se ia de pe foc, se adauga 6 lingurite cu zeama de lamaie; se amesteca bine si se toarna in sticle curate, uscate si fierbinti. Sticlele se astupa ermetic si se pasteurizeaza.

-Vinul de macese este o bautura excelenta, plin de vitamine, cu proprietati tonice si antiinfectioase. Se prepara din 2 kg fructe coapte, bine spalate si trecute prin masina de tocat; pasta se pune intr-o damigeana de 20 l cu 7 l apa rece. Separat se dizolva, la cald, 2 kg zahar intr-un litru de apa si zeama unei lamai, se toarna peste macese; se adauga in damigeana putina drojdie de bere si se astupa cu dop de fermentatie. Aici se mentine timp de minim 6-8 saptamani la temperatura de 18-20 grade C, cu agitare zilnica (in caz contrar, trecandu-se la fermentatia acetica- "otetirea").
Dupa limpezire se strecoara prin tifon si se toarna in sticle bine inchise, pastrate la loc racoros.
Vinul de macese poate fi facut si dupa o alta reteta simpla, la indemana tuturor, din urmatoarele ingrediente: macese, apa, drojdie de bere proaspata si zahar, pentru doritori.
Se umple pe jumate un recipient de 5 l cu fructe de macese spalate, peste care se toarna apa calduta pana se umple. La sfarsit se adauga o bobita ( de marimea ciresei) de drojdie de bere proaspata, dizolvata in apa. La prepararea vinului de macese multi recomanda zaharul pentru o mai buna pastrare a vinului. Dar trebuie avut in vedere ca sunt persoane care nu au voie sa consume zahar, dar care cu siguranta au nevoie de vitamina C in forma naturala.
Pentru cei care nu au restrictie la zahara, acesta se poate adauga, dupa gust. De mentionat faptul ca daca se opteaza pentru zahar in vinul de macese nu mai este necesara drojdia de bere, deoarece drojdiile salbatice care se gasesc pe macese sunt inmultite in prezenta zaharului.
Pentru ca vinul fermenteaza, la recipientul in care este preparat, se pune un dop de fermentatie si se lasa in asteptatre cam 4-5 saptamani. La final se filtreaza si apoi, se poate consuma. Se pastreaza la intuneric si la temperatura de frigider 5-6 grade.
Pentru cine nu doreste sa folosesca drojdia de bere, vinul se poate prepara si dupa urmatoarea reteta; pentru o damigeana de 50 litri: 10 kg macese, 12 kg zahar, zeama de la 1- 2 lamai sau 2 linguri de otet de 9 grade si 35 l apa. Macesele coapte se spala de praf, se zdrobesc bine (sau se dau prin masina de tocat) si se pun in damigeana. Zaharul se dizolva pe foc, in 10 l apa, impreuna cu zeama de la lamai sau otet; se fierbe 10 min, se lasa la racit. Se adauga restul de apa, lasand un spatiu liber de cativa centimetri pana la gatul damigenei. Se astupa cu dop de fermentatie si se lasa sa "lucreze" 6 saptamani. Se agita zilnic, se trage in damigene mai mici sau sticle.
Vinul din macese constitue un "medicament" natural al familiei pentru iarna. El are un continut foarte mare de vitamina C deoarece este obtinut pe cale naturala, iar aceasta nu este distrusa prin fierbere sau congelare. Consumat cate 1 paharel zilnic, dimineata pe stomacul gol, constituie un remediu deosebit de eficace in normalizarea circulatiei sangelui, in mentinerea tonicitatii vaselor capilare, in combaterea litiazei, infectiilor urinare si in tratarea diferitelor afectiuni renale si hepatice, iar extern este un minunat balsam pentru rani.
Actioneaza in pastrarea si cresterea imunitatii organismului, in combaterea mult mai rapida a racelilor, in sinteza colagenului natural al pielii. Preparandu-l fara zahar este o sursa activa de sanatate pentru bolnavii de diabet care au probleme cu circulatia sangelui si ranile deschise.

-Lichiorul de macese se obtine din 500 g fructe coapte, bine maruntite in mixer, peste care se toarna 150 g zahar si 1 litru alcool de minim 60 grade; se lasa la macerat timp de 4-6 saptamani; se filtreaza prin filtru fin, in sticle care se inchid bine si se lasa pentru maturare alte 4 luni. Se consuma cu rol stimulator si intaritor pentru varstnici.
Sau se mai poate prepara din: 500 g boabe de macese, 1 ¼ kg zahar candel, 1 sticla de tuica de pere, mere sau cirese. Se spala macesele, se lasa sa se zvante, se taie in doua si se zdrobesc cu un ciocan din lemn, pentru snitele. Se pun intr-un vas de sticla pana la gura lui, deasupra se toarna tuica in care a fost dizolvat zaharul. Amestecul se lasa 2-3 saptamani la temperatura camerei. Se strecoara lichidul printr-un filtru de cafea si se pune in sticle ce se inchid ermetic. Se lasa in camera, cel putin 4 saptamani, inainte de a fi consumat, pentru a castiga in intensitate si gust. Ca decor, se pot pune cateva macese proaspete in sticla ( arata frumos si mai aduc putina aroma). Este un bun reconfortant pentru persoanele varstnice.

- Tinctura de macese se prepara din 1 parte macese si 5 parti alcool, minim 60 grade; se macereaza 8 zile si se consuma cate 40-50 picaturi / zi, avand efecte sedative, contra nevrozei anxioase. Se mai poate prepara din 500 g pulpa de macese (fara samburi) amestecate cu 500 g zahar sau miere; se lasa la macerat 5-6 zile pana la obtinerea unui suc rosu; se adauga 500 ml alcool 60 grade, se mai macereaza inca 2-3 zile dupa care se strecoara si se trage in sticle inchise la culoare; se folosesc cateva picaturi inainte de culcare. Este bun tonic si sedativ.
 

- Supa de macese se prepara din 40 g fructe coapte care se fierb in 250 ml apa cu putina scortisoara; se trece prin sita si se adauga 15 g miere si 10 g amidon umectat. Totul se fierbe pana se ingroasa, dupa care se adauga 1 lingurita de stafide si putina coaja de lamaie pentru o aroma placuta; se serveste cu crutoane sau fulgi de cereale.

- Jeleul de macese se prepara din fructe taiate in jumatate si curatate de seminte si perisori; se lasa sa se umfle peste noapte in suc de mere, se adauga suc de catina, zeama unei lamai, zahar (1 ½ fata de cantitatea de fructe) si se da in clocot. Dupa ce se strecoara, se trece in borcane si se pastreaza la rece. Se consuma zilnic, fie pe paine, fie amestecat in iaurt, avand rol de a preveni raceala si de a mari puterea de aparare a organismului.

- Pelteaua din macese bine maturate, se fierbe sucul din macese, timp de 30 min, se centrifugheaza, se fierbe din nou timp de alte 30 min, dupa ce s-a adaugat o cantitate egala de zahar si sucul unei lamai. Se recomanda persoanelor astenice si copiilor bolnavi de diaree.

- Pasta si dulceata din macese se obtine din fructe coapte (fara seminte si perisori), zahar (in cantitate egala) si coaja unei lamai. Dupa ce se amesteca cu grija, se pastreaza fara conservanti chimici. Sunt preferate la consum pentru gustul placut, dulce-acrisor si vitaminizant.

- Marmelada de macese se pregateste din: 5 kg macese, 5 kg zahar, 5 l apa.

Macesele se culeg toamna, cat mai tarziu, ca sa fie moi sau se lasa intinse pe hartie, 10 zile dupa ce se culeg, sa li se inmoaie coaja. Se spala bine in apa multa si apoi se pun la fiert, intr-un vas smaltuit cu apa cat sa le cuprinda bine, acoperite, 3 ore, la foc mic, pana devin o pasta. Se pot fierbe mai repede intr-o oala sub presiune.
Macesele fierte, scurse de zeama (care se pastreaza), se pun intr-un lighean, se preseaza bine cu strivitorul pentru cartofi piure sau presa pentru piure, pana cand se transforma intr-o pasta care se dilueaza cu zeama in care au fiert. Daca este nevoie se adauga si apa fierbinte. Continutul trebuie sa aiba consistenta unei smantani groase care curge.
Pasta obtinuta se trece prin masina speciala care separa samburii si tepii.In lipsa acesteia, pasta se poate trece prin sita de sarma inoxidabila. Semintele ramase mai au inca multa pulpa pe ele; acestea se pun intr-o oala, se amesteca cu circa 2 l apa fierbinte si se trec din nou prin sita. Pasta este strecurata apoi printr-un saculet de tifon dublu sau de panza, udat inainte cu apa si stors si se preseaza bine cu mana, pana cand trece toata pulpa. Se cantareste si se socoteste ca la fiecare 1 kg pasta se va adauga1 kg zahar.
Pasta simpla se fierbe, intr-o cratita smaltuita de 8-10 l asezata pe foc, cu o tabla sub ea, amestecand din cand in cand, pana scade circa 40 % din cantitate si este suficient de ingrosata. In aceasta stare marmelada fierbe cu stropi mari, care se ridica din loc in loc. In acest moment se pune zaharul, care va subtia pasta, de aceea se mai fierbe inca 40 min din momentul cand a inceput sa dea in clocot. Nu trebuie oprita fierberea pentru ca marmelada se va inchide la culoare.
Se pune fierbinte in borcane si se lasa sa se raceasca pana a doua zi, ca sa prinda crusta. Borcanele nelegate se introduc in cuptorul bine incalzit, cu focul stins si usa cuptorului inchis si se lasa pana a doua zi pentru ca marmelada sa se usuce bine deasupra. Dupa racire, borcanele se leaga cu celofan sau se capseaza.
Se apreciaza ca 1 lingurita de pasta sau marmelada de macese, consumata zilnic, acopera necesarul de vitamina C pentru un adult. In caz de boala, cantitatea se va mari de 4-5 ori, diluandu-se cu apa sau amestecandu-se in piureuri. Cateva kilograme de pasta de macese, de catina alba si de coacaze negre pot asigura toate cerintele de vitamine din cursul iernii.

- Pasta moale cu vin se prepara din 1 ½ kg macese, 750 g mere, 200 ml vin rosu sec, 1,2 kg zahar (gelier zucker, leaga mai repede).
Se scot semintele si perisorii, cu un ac de par, din boabele de macese, bine spalate si taiate in doua. Se dau pe razatoarea mare merele curatate de coaja. Macesele impreuna cu vinul rosu si merele se fierb mai bine de 30 min. Se strecoara si se pune sucul inca o data la fiert. Pasta fierbinte se toarna in borcane cu filet, sterilizate. Se insurubeaza capacul si se rastoarna borcanele cu gura in jos, timp de 2 minute. Pasta se ingroasa cu vremea in borcan.
 

- Desertul vitaminizat se obtine din 20 g pasta de macese, care se freaca cu 75 g branza de vaci dietetica si cu 2-3 linguri de lapte sau smantana, dupa care se presara 15 g nuci macinate sau germeni de grau incoltit. Se serveste dimineata, pe stomacul gol.

Intrebuintari medicaleMacesele vitaminizeaza organismul cum aproape nici un alt fruct nu o poate face; compozitia chimica a acestora explica convingator utilizarea principala a lor si anume, un excelent tonic- vitaminizant.

Prin continutul ridicat in vitamine naturale, macesele dau rezultate uimitoare si sunt recomandate in avitaminoze, hipovitaminoze, ca energizant general, mai ales la copii, varstnici, persoane debile, anemice, bolnave de tuberculoza sau aflate in convalescenta. Eficienta este mai mare in perioada rece a anului, cand organismul are nevoie de mai multe vitamine pentru indeplinirea functiilor sale normale.

Necesarul zilnic in vitamina C este de 100-125 mg si ceva mai mare in cazul unor maladii infectioase, stari febrile, eforturi fizice si intelectuale facute la temperaturi scazute, precum si la femeile dupa nastere. Pentru intarirea si cresterea rezistentei la factori nefavorabili, biotici sau abiotici, sunt eficiente preparatele sub forma de ceaiuri, siropuri, vinuri, marmelade, inclusiv macesele intregi, uscate si macinate (cu sau fara seminte). Acestea se consuma in scopuri curative sau profilactice, in timpul sezoanelor mai reci, mai ales atunci cand apar raceli, gripe sau afectiuni respiratorii infectioase.

Necesarul de vitamina C se poate realiza si prin mestecarea, in cursul zilei, a 30-50 g de pulpa de macese, curatata de seminte si perisori sau minim 3 macese / zi..

Macesele s-au facut remarcate si prin proprietatile antiscorbutice; ele stimuleaza metabolismul intermediar, biosinteza colagenului, a hormonilor steroizi, regleaza nivelul de catecholamina, activeaza sistemul imunitar, reduc aterogeneza si edemele, au actiune vasodilatatoare, diuretica si calmanta asupra mucoaselor tractului urinar, actiune de stabilizare moderata a glicemiei, cresc capacitatea de rezistenta a organismului la efort.

Prin continutul in flavonoide, carotenoizi, vitaminele C, E, catechine care actioneaza ca antioxidanti, au rol in prevenirea cancerului, a bolilor cardiovasculare (hipertensiune, ateroscleroza), etc.
Macesul grabeste vindecarea in cazul celor care au suferit interventii chirurgicale si cei care au avut boli infectioase grave.In artrita reumatoida ajuta la diminuarea durerilor si deci, la diminuarea consumului cronic de antiinflamatoare, care au multe efecte adverse.

Datorita continutului in galactolipida, care are efect antiiflamator, se poate folosi cu rezultate bune in spondilita anchilozanta.

Pentru ca stimuleaza sistemul imunitar se poate folosi pentru a preveni infectiile respiratorii (1 lingurita de pulbere de 4 ori / zi, timp de 3-4 saptamani); in raceala si gripa grabeste vindecarea. Stimuleaza secretia biliara si se utilizeaza in toate afectiunile hepatice.

Pentru eliminarea viermilor intestinali se consuma pulpa fructelor amestecata cu miere.

Macesul prin continutul in bioflavonoide poate da rezultate bune in fragilitate capilara (se folosesc 2 lingurite de pulbere de 3 ori / zi); scad permeabilitatea si fragilitatea vaselor capilare; pentru aceasta se face un tratament de lunga durata cu macese si paducel: 1 lingura de pulbere din celor doua fructe (fara samburi), pusa la inmuiat 12 ore in ½ l apa; se bea maceratul nefiltrat, pe stomacul gol, dimineata, indulcit cu 2 lingurite de miere.

Semintele (achenele), curatate de perisori, pot fi utile in eliminarea calculilor renali de dimensiuni mici.

Macesul face parte din categoria plantelor-panaceu. Poate fi folosit cu succes si in combaterea alcoolismului si tabagismului. Infuzia, in acest caz, se prepara din 2 linguri de macese pudra, care se adauga in clipa cand apa (500 ml) este calda. Se lasa la sedimentat timp de 15 minute. Aceasta cantitatea se consuma in timpul zilei, indulcita sau neindulcita, dupa preferinta. Cura trebuie sa dureze 4-5 saptamani.

Uleiul extras din macese se foloseste extern datorita proprietatilor de regenerare tisulara in arsuri solare, acnee, pentru a reduce cicatricele, ridurile- cu actiune de prevenire a acestora, o actiune hidratanta si de reintinerire a tenului. Datorita continutului in acizi linoleic si linolenic reducere depigmentarea pielii.

In ceea ce priveste interactiunile cu medicamentele poate creste nivelele sangvine, crescand astfel efectele adverse ale estrogenilor si contraceptivelor, poate creste absorbtia preparatelor cu fier, etc. Doze mari de maces pot da rezultate fals negative la determinarea glucozei din urina si a sangerarilor oculte din scaun.

Daca doriti sa folositi macesele ca sursa de vitamina C trebuie sa aveti in vedere ca o mare cantitate din aceasta se distruge prin prelucrare si ca este nevoie de mai mult de 100 g macese pentru a obtine 1200 mg vitamina C.

Mod de intrebuintare / Preparate din macesePseudofructele de maces se pot folosi sub diferite forme, incepand cu pulberea din fructe uscate de la care s-au indepartat semintele (in general se administreaza 2-3 lingurite dimineata, pe stomacul gol, in cure de 10 zile), infuzia, decoctul si ajungand la sirop, cidru, vin de macese, etc.

In lumea vegetala, macesele (mai exact, pulpa maceselor) sunt campioane absolute de vitamina C, de unde si nenumaratele lor utilizari medicinale. Pe de alta parte, preparata incorect, aceasta vitamina se degradeaza si isi pierde foarte usor efectul, deci si puterea terapeutica. Mai jos veti gasi unele din cele mai bune variante de preparare a acestor fructe medicinale, asa incat sa fie conservate la maximum toate substantele active din componenta lor.

Macesele amestecate cu miere 
Doua parti pulpa de macese, curatate de perisori si o parte de miere; se utilizeaza contra limbricilor (ascaridoza), consumandu-se zilnic cate 2-3 lingurite din acest amestec; sau pulpa maruntita si amestecata cu miere, in parti egale; se iau 2- 3 lingurite, dimineata pe stomacul gol, in cure de 8- 10 zile, ca vermifug.

Pulberea de macese
Pulberea de fruct, fara samburi (samburii de maces ingerati sunt destul de toxici) va fi folosita pentru administrare interna. Se va proceda astfel: se macina foarte fin fructele uscate de maces cu rasnita electrica de cafea. Dupa macinare, semintele, care sunt foarte dure, vor ramane intregi, in timp ce pulpa se va transforma intr-o pulbere fina. Pentru a le separa, se face o cernere printr-o sita deasa, iar pulberea fina se depoziteaza in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de maximum 15 zile ( deoarece substantele active se oxideaza relativ rapid). De regula, se administreaza de 4 ori / zi, cate 1 lingurita rasa, pe stomacul gol. Semintele rezultate in urma cernerii se pastreaza, avand si ele proprietati medicinale foarte importante.

Maceratul la rece
Se prepara din 100 g macese / 1 l apa ( preferabil distilata); se lasa sa stea 12 ore; se consuma dimineata, pe stomacul gol. Valoarea lui creste daca se adauga si fructe de catina.

Bautura racoritoare
O bautura racoritoare cu proprietati vitaminizante poate fi pregatita acasa, astfel: se amesteca 100 g pulpa de macese cu 1 l apa rece, se lasa la macerat 12 ore; se strecoara; se adauga 100 g zahar si se completeaza cu apa pana la 1 litru. Se pastreaza la rece si se beau 3 cani / zi.

Ceaiul de macese
Se obtine prin oparirea fructelor cu apa clocotita; 1 lingurita fructe zdrobite / 1 cana apa; se fierbe maxim 5 min (unii terapeuti recomanda chiar fierberea vreme de 10-15 minute, dar acesta metoda distruge multe principii active).

Infuzia din fructe de maces
Infuzia sau decoctie scurta se prepara din 2 linguri de fructe ( pulpa maruntita) la ½ l apa clocotita; se bea in cursul unei zile. Este bogata in vitaminele C si P. Ea se foloseste la tratarea arteritei, aterosclerozei, hipertensiunii arteriale si trombangeitei obliterante, deoarece mentine elasticitatea si permeabilitatea vaselor capilare.

Pentru un tratament de lunga durata se va proceda in felul urmator: peste 7 linguri de macese zdrobite se pun 7 pahare de apa clocotita; se acopera vasul cu un capac si se inveleste intr-un material care retine caldura, lasand fructele sa macereze 24 ore; se strecoara, storcand bine macesele si se tine la frigider; se beau 3 pahare / zi, la mesele principale. Se evita fumatul, ceaiul negru, cafeaua, dulciurile si alimentele bogate in amidon.

Infuzia de macese si fructe de catina alba 
Se prepara din parti egale macese si catina; peste 1-2 lingurite de amestec se toarna 1 cana apa fierbinte ( 200 ml); se lasa la infuzat 5 min, acoperit; se poate folosi ca ceai alimentar in tot cursul anului; se beau 2-3 cani / zi.

Infuzia combinata de macese
In ¼ l apa se pun la macerat, vreme de 8-10 ore, 3-6 linguri de pulbere de macese (fara seminte), dupa care se filtreaza. Lichidul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe cu inca ¼ l apa, timp de 2 min apoi, se lasa sa se raceasca. In final, se amesteca cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ ½ l infuzie combinata, care se administreaza pe parcursul zilei. Pe cat posibil, in timpul prepararii este bine ca extractele sa nu intre in contact direct cu metalul din strecuratoare (sunt preferate strecuratorile de plastic sau tifonul), din vase (cele mai bune sunt cele de sticla) sau din oale (vor fi preferate cele emailate sau teflonate), metal care va cataliza oxidarea vitaminelor.

Decoctul combinat de samburi de macese In ¼ l apa se pun la macerat 2 linguri rase de seminte de macese (rezultate in urma cernerii pulberii) vreme de 8-10 ore; se filtreaza cu multa atentie, asa incat sa nu se strecoare si perisorii de pe samburii maceselor (cu efect foarte iritant asupra aparatului respirator si digestiv). Lichidul rezultat se pune deoparte, iar semintele ramase dupa filtrare se fierb in alt ¼ l apa, timp de 10 minute; se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se amesteca cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ ½ l decoct combinat, care se administreaza pe parcursul zilei, in cure de maximum 14 zile, urmate de alte 14 zile de pauza.

Siropul de macese
Peste 200 g pulbere din pulpa de macese, fara samburi, se pun 800 ml apa clocotita; se lasa la macerat 12 ore. Se adauga 500 g zahar brun, se amesteca pana la dizolvare pe foc foarte mic (preparatul nu trebuie sa clocoteasca!), dupa care se toarna in borcane mici cu filet; se sterilizeaza in cuptor (de preferinta la 80 grade, nu mai mult) vreme de 40 min, dupa care se lasa sa se raceasca gradat. Se administreaza zilnic, cate 4-6 linguri.

Siropul de macese intareste si apara organismul de infectii si factori patogeni, ajuta la fixarea calciului in oase, contribuie la inlaturarea starilor hemoragice.

Este bine sa se consume sirop de macese in sezonul rece, atunci cand aportul de vitamina C este mai mic, iar virozele sunt mult mai frecvente. In astenie reuseste sa tonifice organismul, iar atunci cand anemia este instalata, siropul de macese este remediul cel mai eficient, accelerand producerea de globule rosii.

Cidrul de macese
Se prepara ca si vinul cu drojdie de bere. Doza considerata medicinala este de maxim 2 paharele de 100 ml / zi; depasirea ei avand desigur, efecte adverse, tinand seama ca totusi este o bautura hidroalcoolica.

Uleiul antirid
Se prepara dupa urmatoarea reteta: 30 g coaja de macese; 100 ml ulei de grau incoltit. Se pune coaja de macese la macerat in ulei timp de 10 zile, agitandu-se zilnic; se strecoara si se pastreaza in sticlute bine astupate, de culoare inchisa. Se aplica in fiecare seara, pe pielea umeda. Se lasa sa actioneze 30 min apoi, se sterge surplusul.

Afectiuni / Tratamente cu maceseTratamente prevenive
- Boli de inima - Vitamina C, bioflavonoidele, vitaminele din complexul B continute de pulpa maceselor previn ateroscleroza, ajuta la adaptarea aparatului cardiovascular la conditiile de stres, previn puseele de hipertensiune. Fiind bogate in acizi organici ( pectici), macesele regleaza si nivelul colesterolului. Astfel, alaturi de fructele paducelului, macesele sunt adevarate campioane in prevenirea crizelor de anghina pectorala si infarct. Toamna si primavara se face un tratament de 1 luna cu pulbere de macese, din care se consuma 4-6 lingurite / zi, pe stomacul gol.

- Hipertensiune arteriala - Studii recente arata ca o cura cu macese ajuta organismul sa se adapteze mai bine la stresul psihic, la suprasolicitare si la emotii negative, de tipul furiei, frustrarii, enervarii. Stresul asociat acestor emotii negative este chiar principala cauza pentru puseele de hipertensiune arteriala si pentru tensiunea arteriala oscilanta.
Se recomanda ca minim de 2 ori / an sa se faca o cura cu pulbere de macese, din care se ia cate 1 lingura / zi, timp de 28 zile.

- Colecistita, litiaza si colici biliare - Infuzia combinata de macese are efect antiinflamator biliar, impiedica precipitarea colesterolului in colecist si formarea de calculi biliari, previne colicile. Ea se administreaza, cate 1 pahar, cu 30 min inaintea fiecarei mese, in cure de 30 de zile, urmate de cate 10 zile de pauza.
Studiile arata ca aceasta cura cu infuzie combinata de macese are ca efect diminuarea in volum a calculilor biliari de mari dimensiuni.

- Reumatism - Macesele sunt o adevarata colectie de substante antioxiante si antiinflamatoare, care impiedica degradarea finelor cartilagii din articulatii, ajuta la mentinerea elasticitatii membrelor si a coloanei vertebrale, cresc rezistenta organismului la frig, impiedicand aparitia crizelor reumatice.

La schimbarea anotimpurilor, cu precadere, la inceputul toamnei si al iernii, se recomanda o cura de 1 luna, timp in care se administreaza cate ½ l infuzie combinata de macese / zi.

- Cistita, nefrita - Semintele de maces contin substante cu un puternic efect diuretic si care protejeaza rinichii si vezica urinara de infectii. Pulpa maceselor administrata intern mareste imunitatea organismului pe segmentul urinar. Pentru afectiunile renale exista rezultate remarcabile in tratamentele contra urmatoarelor boli: inflamatiile cailor urinare si ale rinichilor, formarea calculilor la nivelul rinichilor si a vezicii urinare, insuficienta renala, edeme renale si enurezis (pierderea involuntara a urinei). Pentru aceste afectiuni sunt eficiente decocturi, infuzii si vin de macese, in cure de lunga durata, care intervin in reglarea cantitatii de urina eliminata zilnic.

Decoctul combinat de seminte de maces se administreaza dimineata, pana la ora 12, cate ½ l / zi, in cura de 2 saptamani, urmate de alte 2 saptamani de pauza. Din infuzia combinata obtinuta din pulpa maceselor se administreaza cate 1 pahar ( 200 ml), cu 15 minute inaintea mesei de pranz si a cinei, in cure de 30 de zile.

- Alergie - In prevenirea alergiilor, o cura timp de 45 zile, face minuni; se consuma ½ l infuzie combinata de macese / zi. Cel mai bun moment pentru inceperea ei este la sfarsitul iernii -inceputul primaverii, asa incat efectul sa fie maxim in luna aprilie, cand incepe polenizarea si cei cu sensibilitate alergica sunt cel mai greu incercati.

- Infectii respiratorii – Macesele imbunatatesc activitatea sistemului imunitar si intaresc epiteliile respiratorii, ajutandu-le sa-si exercite rolul de bariera in fata microorganismelor infectioase. Un tratament de 3-4 saptamani cu macese previne infectiile respiratorii cum ar fi bronsita virala si bacteriana, pneumonia, viroza pulmonara, sinuzita, rinita etc.
Se administreaza pulberea de macese, cate 1 lingurita, de 4 ori / zi.

- Debilitate si anemie la copiii mici – Siropul de macese, cu tot cu pulpa, este foarte bogat in vitamina C si in vitamine din complexul B, in fier si in magneziu; imbunatateste pofta de mancare, favorizeaza dezvoltarea normala a sistemului nervos, previne bolile infectioase si complicatiile acestora. Se administreaza, cate 3-4 lingurite / zi, in cure de 60 zile, urmate de alte 20 zile de pauza. La sugari, se administreaza infuzia combinata de macese, cate 100-200 ml / zi, cu minimum 30 min inainte de alaptare.

- Scorbut, avitaminoza – Macesele nu doar ca au continut ridicat de vitamina C si de alte vitamine (in special vitaminele A si din complexul B), dar chiar ajuta organismul sa asimileze vitaminele si mineralele din alte surse. Tratamenteul se face pe parcursul a 60 de zile, timp in care se administreaza cate 6 lingurite de pulbere de macese / zi.

Tratamente interne- In afectiunile aparatului digestiv - Este binecunoscut faptul ca mecesele stimuleaza secretiile gastrice. In afectiunile aparatului digestiv, preparatele din macese au efecte in steatoza hepatica, hepatita cronica virala (A, B, C), litiaza biliara, dischinezia biliara, colecistite, gastrite (prin stimularea secretiilor), inflamatii intestinale, crampe si senzatie de voma. Prin stimularea digestiei (datorita continutului in pectine) se evita enterocolitele, inflamatiile mucoaselor, hemoragiile la stomac, diareea, dizenteria si intoxicatiile stomacale. Se prepara si administreaza infuzii concentrate, decocturi, macerate la rece, vinuri tonice si pulberi.

- In eliminarea viermilor intestinali - Un efect remarcabil se constata in eliminarea viermilor intestinali (oxiuri, ascaroizi, giardia si tenia). Se utilizeaza fructele crude sau uscate si macinate, amestecate cu miere de albine (2 parti fructe si 1 parte miere), care se consuma inainte de mese, pe stomacul gol, cate 2-3 lingurite / zi.

- Artrita reumatoida - Fructele macesului devin treptat o optiune de tratament tot mai serioasa pentru reumatologi; acestia ajungand chiar sa recomande macesele in locul clasicelor antiinflamatoare de sinteza, cu nenumaratele lor efecte adverse.

S-a dovedit clinic ca la persoanele bolnave cu artrita reumatoida si osteoartrita, carora li s-au administrat oral, cate 5 g macese / zi, vreme de 90 zile, durerile reumatice s-au diminuat considerabil sau chiar au disparut. De asemenea, in urma tratamentului cu macese s-a observat si o imbunatatire a mobilitatii articulatiilor afectate de reumatism.

- Circulatie periferica deficitara si boli de inima – Bioflavonoidele din pulpa maceselor intaresc peretii vaselor de sange, fiind eficiente contra fragilitatii capilare. Prin aceasta, macesele faciliteaza circulatia periferica normala a sangelui, picioarele si mainile nu mai sunt reci si cianurate si previne aparitia de hemoragii la nivelul arterelor sau vaselor, cu pericol de arterite si tromboflebite, mai ales la persoanele in varsta. In plus, intervine in insuficienta cardiaca, cu edeme la glezne. In bolile inimii, preparatele din macese au rol sedativ in caz de hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica, angina pectorala si ateroscleroza coronariana (pentru aceste boli sunt eficiente infuzii si decocturi).

La venirea sezonului rece se face o cura de 60 zile cu sirop de macese, din care se iau cate 3-4 linguri / zi. O varianta mai puternica a acestui tratament este cel cu pulbere de macese, din care se iau de 3 ori / zi cate 2 lingurite. Aceste tratamente imbunatatesc circulatia la nivelul vaselor de sange de mici dimensiuni, precum si circulatia de la nivelul finei retele de vase capilare.

- Constipatie - Acizii pectici din compozitia maceselor ajuta la normalizarea florei intestinale si imbunatatesc tranzitul intestinal, avand un efect laxativ de intensitate medie. Se administreaza infuzia combinata de macese indulcita cu miere de mana, cate ½ l, bauta dimineata, la trezire, pe stomacul gol.

Interesant este ca decoctul combinat de seminte de macese, cate ½ l, administrat zilnic, are efect opus, tratand constipatia si fiind chiar un adjuvant valoros contra dizenteriei.

- Convalescenta - Se administreaza cate ½ pahar de infuzie combinata de macese, cu 10 min inaintea fiecarei mese. Este un tratament care reface rapid capacitatea naturala de aparare si de efort a organismului, stimuleaza apetitul alimentar si imbunatateste asimilatia substantelor nutritive. Acest tratament accelereaza procesele de vindecare in cazul celor care au suferit interventii chirurgicale, dar si al celor cu boli infectioase grave.

- Febra - Se bea zilnic ½ - 1 l infuzie combinata de macese. Acest tratament nu are ca efect eliminarea febrei (care este un foarte important mecanism de aparare a organismului), insa ajuta corpul (in special sistemul cardiovascular si cel nervos) sa reziste cu succes acceselor de febra si, mai mult, ajuta la accelerarea procesului de vindecare.

- Gripa, guturai - Se administreaza pulberea de macese, cate 6 lingurite / zi. S-a demonstrate ca pacientii care iau pulbere de macese, inca de la declansarea acestor afectiuni, au un timp de vindecare mai scurt, organismul rezista mai bine la accesele de febra, efectele secundare ale bolii (dureri de cap, musculare, vertij) sunt mult diminuate.

In afectiunile respiratorii, macesele au efecte remarcabile si in tratarea altor boli ale aparatului respirator ca: raceala, raguseala, rinosinuzita, faringita, astmul bronsic, pneumonia, tuberculoza si in cresterea rezistentei la infectii pulmonare. Sunt eficiente infuziile, decocturile si tincturile, de asemenea, pulberea de macese (1 lingurita la intervale de 1-2 ore) mareste capacitatea de a suporta febra, asigurand totodata eliminarea unor toxine si inhibarea bacteriilor din corp.

- Hemoragie menstruala - Se consuma cate 6 linguri de pulbere de macese / zi. Acest tratament previne crampele menstruale, are un rol de regularizare a activitatii hormonale, dar si de compensare a pierderilor de sange, care pot provoca anemie, vertij, slabiciune.

Pentru afectiunile genitale exista rezultate remarcabile in tratamentele contra urmatoarelor boli: oprirea hemoragiilor uterine, leucoree, gonoree, cistite, nefrite, dismenoree pentru care se utilizeaza infuzie sau tinctura de macese cu proprietati antiseptice.

- Obezitate, supraponderabilitate - Macesele sunt de un real ajutor contra obezitatii. S-a demonstrate clinic ca, dupa 2 saptamani de administrare a extractului apos de macese a avut loc o reducere a colesterolului si a zaharului din sange, precum si o inhibare a procesului de depunere de rezerve de energie in corp, sub forma tesutului adipos in exces.

De asemenea, s-a constatat ca administrarea extractului apos de macese imbunatateste eliminarea unor substante toxice din organism, cum ar fi acidul uric. Nu in ultimul rand, tratamentul cu macese mareste tonusul psihic si fizic, fiind de un important ajutor in exercitiile fizice, care sunt principalul mijloc de pierdere a kilogramelor in plus. Se recomanda o cura de 45 zile cu infuzie combinata de macese, din care se bea cate 1 l / zi.

- Spondiloza anchilozanta - Cercetatorii danezi au descoperit in macese o substanta activa (galactolipida), cu un extraordinar efect antiinflamator asupra finelor cartilagii dintre discurile coloanei vertebrale. Administrata suficient de mult timp, aceasta substanta nu doar reduce inflamatia si durerea, dar chiar imbunatateste flexibilitatea coloanei vertebrale afectate de aceasta boala.

Mai mult, flavonoidele, vitaminele si alte substante antioxidante din macese impiedica procesele degenerative de la nivelul tesuturilor articulare. Se recomanda o cura de 3- 4 luni cu infuzie combinata de macese, care se administreaza cu tot cu pulpa, pe stomacul gol, cate ½ l / zi.

- Sistemul nervos - Macesele ajuta si intervin impotriva stresului, a somnolentei, a insomniilor, asigurand nopti linistite. Mai au efecte in migrene, astenii, amnezii, pierderea memoriei, confuzii mentale, nevroze anxioase, anxietate, oboseala si chiar in scleroza multipla in placi (leuconevraxita). Pentru aceste afectiuni se utilizeaza decoctul, pulberea si tinctura cu actiune sedativa.

- Tratamentul cu antibiotice - In timpul administrarii antibioticelor de sinteza si inca o perioada de 10 zile dupa terminarea acestui tratament, este foarte utila o cura cu infuzie combinata de macese. Se bea cate ½ l / zi de infuzie combinata, terapie care are ca efect imbunatatirea imunitatii (care este destul de serios afectata de curele, mai ales repetate, cu antibiotice), prevenirea reactiilor alergice la aceste medicamente, refacerea florei intestinale normale. In acest context, tratamentul cu macese, corelat cu cel cu antibiotice, ajuta la eliminarea mult mai rapida a infectiilor bacteriene.

Tratamente externeTratamentele externe constau in aplicarea de comprese sau masaje locale, cu decoct de macese, pentru dureri reumatice, imbunatatirea mobilitatii articulare, psoriazis, contuzii, intepaturi de insecte, micoze bucale, cuperoza (vinisoare subtiri pe obraji), dureri de urechi si diferite dermatoze alergice.

Efect bun are si consumul de pulberi din pulpa fructelor uscate, luat 4-6 lingurite / zi. Macesele au avantajul de a combate ridurile; in acest scop se fac aplicatii externe, locale cu ulei antirid, de regula, seara, la culcare.

Utilizari terapeutice ale florilor, frunzelor, a radacinii, lemnului si semintelor de macesIntern

- Florile si frunzele sunt folosite intern in boli de ficat, constipatie, dizenterie, hemoptizie, litiaza renala, astenie si cuperoza, etc. Se prepara o infuzie din 2 lingurite de flori si / sau frunze, la 200 ml apa clocotita; se infuzeaza acoperit timp de 10 minute; se beau 3 ceaiuri / zi. Sunt foarte placute la gust, mai ales daca se amesteca cu frunze de zmeur, fragi si mure.

Siropul din flori si / sau frunze este consumat pentru efectele sale tonice, intaritoare si depurative la copii, persoane anemice, in convalescenta si fara pofta de mancare. In acest scop, siropul se prepa din 250 g flori si / sau frunze si 1 ½ l apa clocotita; se lasa la macerat timp de 12 ore; se strecoara si se adauga 500 g zahar sau miere de albine, apoi siropul se fierbe din nou pana la consistenta optima.

Infuzia din frunze are rol cicatrizant- se fac spalaturi pe ulcere, rani, ulceratii, etc.
Florile proaspete de maces constitue un excelent laxativ pentru copii. Se prepara o infuzie din 10 g flori la 250 ml apa clocotita. Ceaiul se poate indulci cu 1 lingurita de miere.
 - Radacina macesului - Taiata in bucatele mici, se prepara sub forma de decoct. Se fierb, timp de 15 minute, 2 lingurite de radacina in 500 ml apa. Sub aceasta forma, macesul are efect asupra pietrelor la vezica biliara si la rinichi.

- Lemnul de maces - Decoctul din lemn de maces se foloseste pentru bai contra bataturilor.

- Samburii de maces - Sunt eficienti in caz de palpitatii, hemoragii, hemoroizi, menstre neregulate si colite cronice; se poate folosi decoctul din 1- 2 lingurite seminte zdrobite la 200 ml apa; se fierbe 5-6 minute si se beau cate 2- 3 ceaiuri / zi.

In instabilitate nervoasa, neliniste, teama permanenta si agitatii nocturne se recomanda tinctura din seminte, din care se iau cate 30 picaturi de 3 ori / zi.

Extern
In tratamente externe, florile si frunzele au efecte in rani, ulceratii, arsuri, dureri de ochi, pentru care se prepara o infuzie cicatrizanta folosita la spalarea ranilor, precum si tinctura pentru comprese pe rani si ochi. In caz de raceala este indicat otetul din flori pentru frectii locale.

ALTE INTREBUINTARI
* In unele zone, frunzele si florile proaspete sunt asezate intre rufe si haine pentru a da un miros placut.

* Lemnul arbustului de maces, taiat marunt si fiert in apa de baie, actioneaza in combaterea ciocurilor din talpa. 

* In aromoterapie: uleiul esential de maces se utilizeaza in anxietate, depresie, probleme circulatorii, probleme de menopauza, ca tonic si antiseptic, in tulburarile menstruale, stres, tensiune, ca sedativ, etc. 

* Principiile active din macese au fost fructificate si in cosmetica, datorita insusirilor astringente, vitaminizante, ce potenteaza actiunea antivirala a pielii. Macesele sunt folosite mai ales in cazul tenurilor cu pori deschisi. 

Decoctul din fructe are efect astringent, mai ales pentru tenurile grase ( lotionari ale fetei, dimineata si seara).
Infuzia sau decoctul din seminte si frunze: se bea cate 1 l / zi, in afectiuni vasculare, capilaritice, vizibile pe corp, mai ales pe fata si member. 

* In apicultura, macesul este o specie melifera relativ buna, asigurand o productie de miere de 10- 20 kg / ha. 

* In medicina veterinara, se dau frunze verzi la vaci, cand apare pericolul de avort, sau planta intreaga pentru sporirea productiei de lapte. La bovinele cu indigestie si balonari se dau ramuri proaspete de maces. 

La caini cu viermi intestinali se dau 2-3 macese tocate, amestecate cu hrana, iar la oi si capre se dau contra sterilitatii si in timpul fatarilor. 

* In scopuri ornamentale, macesul este utilizat in parcuri, gradini si marginea drumurilor, pentru infrumusetarea peisajului. El se planteaza si pentru fixarea solului pe pante mari, in scopuri antierozionale. Mai frecvent este utilizat macesul de munte ( Rosa pendulina) cu flori mari, frumoase si frunzis bogat, care se planteaza in grupuri decorative pe fundalul parcurilor sau sub forma de garduri vii, paralele cu curbele de nivel.

Precautii si contraindicatii
Pulpa de macese nu are nici un fel de contraindicatie in administrare, fiind printre cele mai nenocive remedii cunoscute. In schimb, semintele de macese, mai ales perisorii de pe aceste seminte, au un efect iritant foarte puternic asupra aparatului respirator si a celui digestiv.

De aceea, la pregatirea diferitelor preparate, ei vor fi indepartati; un consum de peste 10 g / zi seminte poate duce la intoxicatii datorita cianidelor din compozitia acestor samburi. De asemenea, acesti perisori pot declansa reactii alergice severe, cu prurit, catar respirator, disconfort gastro-intestinal.