final de iunie in camara

articolul a fost scri pentru Ziarul de Iasi cu cosmeticizarea de rigoare.
S-a termina si luna iunie. O luna cu sfarsit de an scolar, cu multe sarbatori si zile libere. O luna cu reduceri la mare dar si la fructe si plante pentru camara. A fost o luna aglomerata pentru pus pe iarna, De la siropuri (siropul de menta, de trandafir, de cirese, de visine, capsuni, de tei sau patlagina), compoturi (compot de cirese si visine), dulceturi (dulceata de visine, cirese, cirese amare, capsuni) pana la plantele medicinale (menta, tei, iasomie, sunatoare, coada soricelului, coada calului si bineinteles sanzaienele) si aromate (marar, patrujel, leustea, loboda). Tot luna asta au inceput sa se adune in camara si conservele de mazare, de pastai si dovlecel.
Ciresele dulci, de iunie sunt de mai multe feluri: cele rosii, aproape negre, dulci si zemoase sunt mai potrivite pentru sirop si dulceata decat pentru compot (fructele se inmoaie la fierbere) si cele rozii, mai tari,  foarte bune pentru compot.
Siropurile din fructe se fac si ele in doua moduri: prin stoarcerea fructelor si amestecarea cu zahar in proportie de 1:1 sau se lasa fructele (fara samburi) cu mult zahar la frigider cca 24 h ca sa lase zeama. In ambele cazuri amestecul de suc cu zahar sa pune la foc iute pana nu mai face spuma ci bulbuci. Se pastreaza in sticle in camara sau la beci.
Pentru siropurile din plante, se fierbe planta, se lasa sa se odihneasca 12 h, se strecoara, se amesteca cu zahar in proportie de 1:1, se fierbe pana nu mai face spuma si se pastreaza in sticle la racoare si intuneric.
La trandafir se freaca petalele cu o zi inainte cu sare de lamai si se pastreaza la rece. Se fierb petalele a 100 de flori intr-un litru de apa pana se decoloreaza petalele. Este un tonic general.
Siropul de iasomie se face la fel ca cel de trandafir si cel de macies si tine la distanta depresia. Cel de macies este antitusiv recomadat in bronsite.
La menta se foloseste un manunchi de plante (cat se prinde in mana) tocate mari la un litru de apa dar nu se fierbe pentru ca isi pierde din arome. Se infuzeaza pana la racirea apei si se scurge. Pe langa faptul ca e un sirop racoritor vara se ia ca adjuvant in cazuri de diaree cate o lingurita dar sa fie rece.
La siropul de tei se folosesc doar florile, fara codita si frunzulita galbena, cat se poate lua cu doua maini la un listru de apa. tine insomnia departe daca e baut, sau luat cu lingurita seara.
La patlagina se pune la un litru de apa doua maini bune de planta la un litru de apa. Daca se foloseste patlagina lata avem un sirop expectorant iar daca  se foloseste patlagina ingusta avem un tonic pentru sistemul circulator, in special pentru vasele de sange cu peretii ingrosati.
Pentru compoturi se folosesc fructe nelovite si nu foarte coapte. Se spala fructele, se aseaza in borcane de 800 ml fara a depasi gatul borcanului. Se adauga 2 linguri zahar si apa tot pana la gatul borcanului. Se sterilizeaza fie la cuptor fie in oala cu apa (se recomanda a se pune panza intre borcane pentru a se evita spargerea) timp de 40 minute.
Dulceata de fructe se poate face fie pregatind un sirop de apa cu zahar (1:1) si se adauga fructele cand e legat (4 cani de cirese si visine sau o farfurie adanca de capsuni) sau se lasa fructele cu zaharul (aceeasi cantitate la 1 kg de zahar) cateva ore sa lase zeama si se pun la fiert pana isi schimba culoarea sau se leaga (de pe lingura ridicata pe laterala se formeaza 3 picaturi de compozitie). La dulceata de cirese dulci se poate pune o crenguta de menta la final sau una de pelin pentru aroma.
Din ciresele amare si din visine iese si un gem foarte bun. Se scot samburii, se dau prin masina de tocat (robot) si la o farfurie adanca de compozitie se pune un kg de zahar. Se fierbe pana se ingroasa. E foarte bun atat la clatite cat si la rulade sau alte prajituri.
Plantele medicinale se pun la uscat ori agatate in manunchi (menta, sanzaienele, sunatoarea, coada soricelului, coada calului) sau in strat subtire pe hartie sau prosop de bumbac (iasomia, coditele de trandafir, floarea de tei si de musetel). Bineintele ca trebuie sa fie ferite de lumina soarelui dar intr-un loc cald si bineventilat (pod de exemplu sau camara aerisita).
Tot la uscat se pun si plantele aromate incepand din aceasta luna: marar, patrunjel, leustea, loboda. Acestea se toaca marunt inainte de uscare.
Pentru conservele de pastai si mazare se trage un clocot inante de a se pune la borcane (sa nu fie foarte fierte ca se zdrobesc). Se pun in borcane tot de 800 ml, cu o lingurita de sare de muraturi (neiodata)si eventual o aspirina (netamponata), se umple cu apa fierbinte borcanul pana la guler, se capseaza si se sterilizeaza in cuptor sau oala cu apa intre 20 si 30 min. Se pot pune si crude in borcane si atunci sterilizarea dureaza 40 min.
Dovlecelul se curata de coaja, se taie cuburi mici sau se da pe razatoare, se trage la tigaie in ulei incins pana se inmoaie. Se pune la borcane de 400 ml pana la guler cu putin ulei deasupra si se sterilizeaza la cuptor sau in oala cu apa 20 min. Este foarte bun iarna in tocane si in salata de vinete.