tristeti si bucurii la final de noiembrie

Bucuria "mosilor" care se apropie mi-a fost putin umbrita. Eram asa incantata ca am reusit si anul asta sa gasesc persoane cu suflete mari care sa daruie din toata inima lor micutilor de la gradinita incat am uitat ca pe lume mai exista si mici invidii, mici rautati, mici orgolii care se simt ranite usor. Sunt constienta ca toate acestea vin din micime sufleteasca, din neincredere in propria persoana si in Divinitate, din acea parte din noi, care a crescut odata cu noi si care impiedica bucuria si iubirea sa se manifeste in toata splendoarea lor.
Ii privesc pe cei mici de la gradinita si ma intreb cat din suflete curate vor putea pastra cand deja se simte amprenta mediului inconjurator. De la lipsuri, de la lipsa intelegerii si a iubirii in forma sa cea mai pura pana la obiceiuri prost intelese si invatate.
Acum cateva zile am dus la gradinita un sac de jucarii. O prietena draga a facut ordine in jucariile fetitei ei si ce nu mai folosea, sau era stricat sau nu mai corespundea cu varsta ei mi le-a trimis pentru gradinita. Atata bucurie, atata entuziasm ce am putut vedea la acele ghemotoace de om, ascunse in mormanul de jucarii si care se ridicau din cand in cand strigand: "uite doamna ce jucarie, si e nou-nouta". Ma uitam fascinata cum lucruri marunte pot provoca atata bucurie si entuziasm. Ma uit zilnic la ei de cata fantezie si inventivitate dau dovada reusind sa creeze mici povesti in jurul acelor obiecte marunte si aparent fara utilitate. Cum le combina, cum le dau viata si cum creeaza. Si ma gandesc la cat de putin au nevoie acei copiii pentru a fi fericiti. Si pentri unii dintre ei fiecare zi e plina de lipsuri dar vin la gradinita curati, cu o gogoasa sau o turta pe plita in gentuta pentru ca gradinita e un loc cald unde se pot bucura.
Ieri, una dintre fetite statea suparata pe hol, jos langa cosul de gunoi. Era rece si curent dar nu vroia sa mearga in clasa. Am luat-o in brate si s-a lipit de mine, alintandu-se cu nasul in bluza mea. Motivul pentru care se suparase era banal: un alt copil nu i-a dat o jucarie. Dupa ce am impacat-o am vrut sa o dau jos dar nu se desprindea asa ca am intrebat-o:
- Nu cumva tu te-ai bosumflat ca sa te iau in brate:
- Ba da....
- De ce?
- Bunica nu are timp sa ma ia in brate... (mama e plecata din tara, a fost cateva saptamani in vara si nu se stie cand mai vine)
- Si de ce sa racesti stand pe jos in hol cand imi poti spune ca vrei alintata si eu te iau in brate?
Mai pe finalul programului ma trage de fusta si imi face semn sa merg pe hol spre cancelarie iar cand am iesit din clasa ma intreaba privindu-ma cu ochii mari si albastri: "Acum ai un pic de timp sa ma iei in brate?"

Bucura-te de viata, femeie frumoasa!

sursa: e-mail

Daca mi-as putea trai din nou viata, 
M-as fi culcat sa ma odihnesc atunci cind ma simteam rau, in loc sa pretind ca pamintul se va opri daca eu nu voi fi la serviciu pentru o zi... 
As fi ars luminarea roz sculptata ca un trandafir, in loc sa o las sa se topeasca in camara.. As fi vorbit mai putin si as fi ascultat mai mult... 
As fi invitat prieteni la masa chiar daca e o pata pe covor si canapeaua trebuie curatata. 
As fi mincat pop-corn in camera "buna" si nu mi-as mai fi facut atitea griji din cauza prafului cand cineva vroia sa aprinda focul in semineu.
Mi-as fi facut timp sa-l ascult pe bunicul povestind din tineretile lui. 
N-as fi insistat niciodata sa mergem cu geamurile masinii inchise intr-o zi frumoasa de vara, doar pentru ca parul meu a fost proaspat coafat si fixat. 
As fi stat intinsa pe pajiste cu capul pe iarba. 
As fi plans si ras mai putin privind televizorul si mai mult privind viata. 
Dar, cel mai mult, sa am o a doua sansa la viata, as pretui fiecare moment, l-as privi cu adevarat...l-as trai... 
Nu m-as mai agita atit de mult pentru lucruri meschine si marunte... 
Nu va faceti griji din cauza celor care nu va simpatizeaza, sau mai mult, n-ar trebui sa va intereseze cine ce face...
In schimb, sa pretuim prietenii pe care ii avem si oamenii care ne iubesc 
Sa ne gandim la lucrurile cu care Dumnezeu ne-a binecuvantat... 
Si la ceea ce facem in fiecare zi sa ne imbunatatim mintea, trupul, sufletul, emotiile...

 Cum ne privim pe noi insine la diferite varste? 
"Fetita de 3 ani : Se priveste si se vede regina .. 
Fetita de 8 ani : Se priveste si se vede Cenusareasa. 
Adolescenta de 15 ani : Se priveste si vede Sora cea Urita (Mama, nu pot merge la scoala aratind in halul asta!!) 
Tanara de 20 de ani : Se priveste si se vede"prea grasa/ prea slaba, prea inalta/ prea scunda, prea cu parul lins / prea creata"- dar decide sa iasa oricum.
Femeia de 30 de ani: : Se priveste si vede"prea grasa / prea slaba, prea inalta / prea scunda, prea cu parul lins / prea creata"- dar decide ca nu are timp sa se aranjeze, asa ca iese oricum. 
La 40 de ani: Se priveste si vede "curata" si iese oricum.
La 50 de ani : Se priveste si vede "Sunt eu" si merge oriunde isi doreste. 
La 60 de ani: Se priveste si isi reaminteste de toti oamenii care nu se mai pot privi in oglinda. Iese si cucereste lumea.
La 70 de ani : Se priveste si vede intelepciune, rasete si abilitate, iese si se bucura de viata. 
La 80 de ani : Nu mai pierde vremea sa se priveasca. Isi pune palaria violet si iese sa se bucure de lume.
Poate ar trebui, toate, sa ne insfacam mai devreme palaria violet!

Balada fetelor de altadata

Sursa: e-mail
Multe s-au schimbat cu timpul. Unele doar “in mai prost”,

Chiar şi fetele sunt altfel, nu mai sunt deloc ce-au fost.

Inainte erau tandre, mai cuminţi, mergeau la şcoală

Acum au ca singur scop, să bage bărbaţii-n boală.

In trecut te-ar fi iubit de veneai c-o floare-n dar,

Astăzi nu au timp de flori, stau prin mall sau la solar.

Dădeai gata orice fată c-o cutie de bomboane,

Acum unele iţi cer să le pui chiar silicoane.

In trecut ieşeau prin parcuri, la plimbare, dar acu’,

Ele nu mai vor pe bancă, ci pe boxe in Bamboo.

Te rugai intens de vre-una ca s-o plimbi prin parc in noapte

Acum vin şi câte zece, dacă au ai tăi Q7.

In trecut de te plăcea, iţi scria destul de des

Bileţele de amor, nu-ţi lăsa “offline” pe mess.

Nu aveai poze cu ea, o puteai vedea doar “live”.

Acum poţi s-o studiezi şi pe “Facebook” şi “Hi5″

Atunci de-o scoteai la film, aşteptaţi la braţ troleul

Azi stă la telenovele dacă n-o scoţi cu BMW-ul.

Seara, la prima-ntalnire, i-arătai ceru-nstelat

Acum ii arăţi tavanul, că deja ai dus-o-n pat.

Pe-atunci nu ştia ce-i “shopping”, nu işi lua haine din mall

N-avea firme preferate… se ducea la croitor.

Atunci nu aveam mobile, aşteptai in frig o fată.

Acum ii dai SMS :”Am ajuns.Cobori odată?!?”

Ce frumos era-n trecut, când vorbeam de viitor

La un suc la o terasă, nu direct in dormitor.

Ne doream c-acele vremuri să nu treacă niciodată,

Unde sunt?, unde s-au dus?… fetele de altădată.