Jurnal de craciun 7/24

Iar am lipsit cateva zile. 

As zice ca motivat.
Miercuri si joi au fost doua zile aglomerate cu multe cursuri la facultate dar si cu multe intalniti in online. Joi seara, inainte de intalnirea de celebrare a cursului de iertare m-am „accidentat” sufland intr-o lumanare. O aprinsesem pentru parfum si atmosfera. O lumanare in vas de sticla groasa cu 3 fitile. Din pacate unul s-a stins asa ca a ars cumva stramb si vasul s-a crapat in 2. M-am aplecat sa o sting sufland in flacara ce inca era aprinsa in timp ce am prins cu mana jumatate din vasul de sticla. S-a auzit un „poc” si am simtit ca o arsura in coltul interior al ochiului drept si o durere ascutita in coltul exterior al celui stang. Se pare ca la cel stang am fost intepata d eo aschie de sticla care a lasat un semn de intepatura. La ochiul drept in schimb in acea seara am simtit doar nevoia de a pune rece. Am sustinut cursul, ne-am lungit si la povesti mult timp iar apoi acasa parea ca totul e ok. Maxim un strop de ceara pe coltul interior a ochiului drept. Vineri trebuia sa ajung la oconferinta la Tg Neamt la ora 9,30. A sunat ceasul la 7. In primele minute nu parea nimic suspect. Apoi fiecare clipire venea cu o senzatie de zgaraietura pe globul ocular. In loc de cafea si apoi rochie, am sarit in blugi si in masina si am mers la urgente. Din pacate abia dupa ora 9 am reusit sa stau fata in fata cu un medic, care mi-a recomandat internare pentru ca aveam globul ocular „ras” pe jumatate. Expresia doamnei doctor a fost ca jumatate din chiul meu arata ca o portocala decojita. Am semnat ca vreau tratament acasa, mi-am luat tratamentul si acasa la caldura. Am suplimentat cu ceva de la doterra si pana seara usturimea s-a estompat. Sambata dimineata m-am trezit cu ochiul lipit dar dupa curatat si pus tratamentul parea totul bine. Am participat la final de slujba la biserica pentru a nu sta prea mult in frig dar cat sa pot imparti cadourile copiilor cu ocazia Mosului Nicolae. Restul zilei am stat in casa. Am evitat frigul iar pe seara totul era bine. Ziua de duminica in schimb a venit cu ameteala de la fortat ochiul stang, cu diferente de luminozitate intre ochi (pare ca cu unul vad in lumina calda si cu celalat in lumina rece :)), Cu nerabdarea de a ajunge maine dimineata la control sa vad care sunt pasii urmatori. Din pacate nu am putut citi asa ca m-am intretinul cu televizorul si din cand in cand cu ecranul calculatorului... 
Au fost si bucurii zilele astea: o veste buna pe care o asteptam de vreo 2 ani, clienti noi pe sesiuni individuale, agende, caiete de lucru si cartea mea impachetate de expediere, mici atentii de mos Nicolae si mici activitati prin casa pentru sarbatori: un sertar ordonat, rearanjarea unui colt de pe blatul din bucatarie.... In plus m-am bucurat de realizarile clientelor mele. Bucuria lor e molipsitoare. Si e motivul pentru care fac ceea ce fac. 

Clatorie spre craciun - saptamana 8-14 decembrie

 

Saptamana asta finalizam curatenia. Daca mai aveti spatii suplimentare, daca sunt zone in care nu ati intrat si totusi credeti ca au nevoie de atentie sau de atentie suplimentara. Apoi e saptamna in care facem listele de meniu, de cadouri, de cumparaturi. E saptamana in care va invit sa va bucurati de magazinele decorate de craciun si sa bifati listele de cumparaturi. Dar e si saptamana in care va invit sa va incarcati bateriile, sa aveti grija de voi. Puteti sa mergeti la coafor, la masaj, la unghii, la spa sau sa faceti orice activitate care va incarca bateriile pentru urmatoarele 2 saptamani. Tot pentru asta, pe langa serile in familie, cautati o seara pe care sa o petreceti alaturi de cel drag de langa voi. O seara doar pentru voi doi. Daca nu sunteti intr-o relatie, ascultati-va sufletul. Faceti ce va cere sufletul, stati la o discutie cu voi: vedeti ce va place, ce va bucura, ce va face sa va simtiti implinite. Ca sa putem pune intentii din bucurie pentru anul viitor e nevoie sa stim ce ne bucura. Saptamana asta e despre fiecare din noi, despre liniste sufleteasca. Iar asta poate fi si despre spovedanie si impartasanie. 

Jurnal de Craciun 2/24

 E a doua zi de decembrie. 

Am dat amanat la ceas si nu am auzit notificarea ca am o intalnire online cu o doamna speciala. Cand m-a sunat eram inca in pijamale. Noroc ca a fost intelegatoare si a avut rabdare sa ajung la birou. Ne-am pierdut in povesti de demult. Apoi am plecat in oras: alta doamna minunata. De data asta s-a lasat cu o schimbare de imagine a mea: mi-a ascuns firele albe si mi-a scos in evidenta zulufii.
Dupa-amiaza a avenit cu o sesiune interesanta si cursul din platforma care s-a lungit mai mult deact ma asteptam. Tema a fost „Bucuria Craciunului in sufletul tau” si am incercat sa readuc bucuria craciunului din copilarie in sfuletele doamnelor care au fost prezente. Am incercat sa recreez magia craciunului pierduta printre sarcini si responsabilitati.

Sunt recunoscatoare pentru tot ce e in viata mea

Jurnal de Craciun

E prima zi de decembrie! 
E ziua României!
De azi incepe numaratoarea inversa spre craciun.
Si pentru ca in noiembrie am inceput acea provocare cu o postare pe zi, provocare pe care nu am reusit sa o tin tot timpul, vreau sa continui cu o postare pe zi pana la Craciun.
Mi-am zi sa fie un „Jurnal de Craciun”
Am deschis acest jurnal cu zi de curatenie la Biserica, cu poadoabe si brad inpodobit. Avem un brad donat cu tot dragul de un domn din parohie. De fapt e un varf de brad. Bradul era inalt si am primit doar varful. E un brad de craciun cu multa personalitate. A vrut sa fie impodobit cu scara in 3 parti si tot nu au ajuns pana sus sa puna globuri. Matura i-a ajutat pe temerari sa agate firul cu beculete si ghirlandele in varful lui.

Apoi am descoperit pe FB amintirea zilei in care am primit diploma de coach. Amintirile mi-au dat navala: rezistenta de a lucra cu mine pe parcursul cursului, doamnele din curs care nu m-au lasat sa renunt atunci cand am crezut ca nu mai pot si care mi-au devenit foarte bune prietene. Sustinerea celor dragi in acel proces provocator, bucuria „recunoasterei” cand mi s-a propus sa fiu mentor in urmatorul curs si „teama” ca e doar un vis frumos, femeile minunate cunoscute de atunci incoace, rezultatele frumoase obtinute atat in cursuri cat si in sesiunile individuale, dar mai ales modul in care mi s-a schimbat viata de atunci incoace. Si ce e mai frumos urmeaza. Mi-am amintit neincrederea cu care am raspuns la intrebarea „unde te vezi peste 5 ani? dar peste 10?” si cum acum, dupa 2 ani fac planuri pentru ceea ce credeam ca va fi peste 10 ani.

E o zi cu recunostinta si ma bucur ca simt asta. Pentru ca din recunostinta pot construi. 

Calatoria spre craciun - saptamana 1-7 decembrie

 E saptamana destinata baii si bucatariei. E momentul ideal de a face inventarul in camara si dulapuri: condimente, arome, alimente. Odata cu curatenia e usor de facut si listele cu ce aveam si ce mai e nevoie pentru a avea totul la indemana cand ne apucam de gatit. Nu ma refer la alimentele proaspete pe care le cumparam mai aproape de craciun ci la cele neperisabile: otez, otet, unei, zahar, faina, esente etc.
E saptamana cand ne ocupam si de baie si putem repeta instructiunile d ela bucatarie: verificat termenele de valabilitate si inlocuit sau completat stocurile. Oricum vom mai trece odata prin aceste spatii mai aproape de craciund dar atunci sa fie doar „finisje” si detalii. Sa nu mai fie nevoie de sters rafturi si aruncat produse expirate.
Nu uitati de decorat spatiile acestea: un borcan de sezon, o cana de ciocolata calda, o solnita rosie sau un suport de craciun in nuante de craciun vor schimba atmosfera.

Noiembrie - ziua 29

 Inca cateva zile in care nu am reusit sa scriu. 
Fie au fost zile umede cu ploaie sau cu ceata, fie zile pline cu cursuri si sesiuni individuale. E o perioada ciudata, aglomerata dar plina de bucurii in  (hai sa ii zic...) planul carierei. Incepe sa se contureze o cariera si imi place. Imi place si faptul ca nu e nevoie sa renunta ca ce fac acum. Ci doar completeaza. Cumva leaga tot ce iubesc. Cumva toate se imbina. 
Mi-a placut ideea de a preda, de a sta intre copii, dar faptul ca jumatate din zi eram plecata, acea jumatate de zi in care de regula ma ocupam de celelalte aspecte ale vietii mele care imi plac mult: gradina, curtea, animalele, cei dragi ma lasa cu impresia ca pierd ceva din mine in schimbul a ceva ce ma bucura. Acum aduc bucurie atat mie cat si celor cu care lucrez. Ma incarc in micul meu colt de rai ca sa pot imprastia bucuria. Putin cate putin cu fiecare persoana cu care lucrez.
Zilele astea mi-am schimbat un pic tonalitatea si vocabularul in cateva intalniri de grup. Nu am facut-o cu intentie si chiar ma intrebam ce mi s-a intamplat. Cumva m-am intors in timp intr-o perioada la care am evitat sa ma mai gandesc. Azi am inteles ca am facut-o instinctiv. Aveam o doamna intr-un curs, cu care lucrez si individual, cu niste ziduri invizibile foarte groase ridicate in zeci de ani de suferinta. A fost nevoie sa fiu un pic mai „bruta” in limbaj pentru a crea o bresa in acele ziduri. Expresia din ochii ei dupa ce am patruns dincolo de protectia care o coplesea deja a fost momentul cand am inteles cum s-a desfasurat intreg procesul. Cuvintele ei de dupa sesiune au fost balsam pentru sufletul meu. Pentru aceste momente Ii multumesc lui Dumnezeu. 

Astazi i-am spus unei doamne sa nu mai repete ca nu are timp deoarece „are tot timpul din lume”. Tocmai s-a terminat filmul de pe pro cu 007 iar ultima lui replica a fost „ai tot timpul din lume”

Se spune ca nu exista coincidente ci doar modul prin care Doamne Doamne iti arata ca esti acolo unde trebuie. Sau poate acolo unde vrea EL sa fii.

Noiembrie - ziua 26

 E o perioada aglomerata iar cuvintele nu vor deloc sa se aseze pe pagina blogului. 
Sunt entuziasmata de multe lucruri: cartea, agenda si caietul de lucru pentru postul craciunului vor fi gata luni de expediere din tipografie, comenzile de pe amazon m-au luat prin surprindere, ziua de astazi a fost mai calda decat ma asteptam si dupa-amiaza a venti cu 3 sesiuni individuale cu niste doamne speciale. A doua persoana  in ultima luna care imi spune ca cel mai mare beneficiu al faptului ca lucreaza cu mine a fost faptul ca am facut-o sa il simta pe Doamne Doamne mai aproape si mai prezent in viata ei. Ca l-a redescoperit pe Doamne Doamne intr-o alta lumina decat il cunostea. Iar asta ma face sa Ii multumesc Lui Doamne Doamne ca m-a calauzit in acest demers.

Maine am doua sesiuni individuale si intalnirea din cursul de iertare.
O alta zi fabuloasa.
Cum poate fi mai minunat de atat?

Noiembrie - ziua 25

 O zi calduta.
Soarele ne-a mangaiat la pranz.
Am reusit sa spal iar rufele de ieri s-au uscat. A fost o zi cu oameni frumosi atat in realitate cat si in virtual. M-am bucurat de zambete, de schimb de informatii, de carti frumoase, de tehnici noi. E fascinant cand doi oameni care fac chestii asemanatoare se intalnesc si impartasesc din ceea ce stiu.

Si orele de la facultate au capatat noi forme. Nu mai sunt doar cunostinte ci si informatii practice, organizatorice si uneori sutinere.

Noiembrie - 24 noiembrie

 Chiar daca termin postarea dimineata, e despre ziua de 24.
O zi cu profunde implicatii pentru mine. E ziua cand am incheiat cursul de 3 luni „Personaj principal sau figurant in viata ta”. Nici nu stiu cand au trecut. Imi va fi dor de doamnele din curs pe care m-am obisnuita sa le vad in fiecare luni dar ma bucur de evolutia fiecareia in aceasta calatorie. Fiecare a invatat sa puna limite sanatoase, a invatat cum se simte viata cu limite sanatoase, au invatat sa se vada pe ele si nu prin ceialalti, sa isi asculte sufletul si nevoile corpului. A fost o calatorie cu transformari blande dar consolidate. O calatorie care ne-a pregatit pentru a simti mai intens bucuria sarbatorilor de iarna. 
In alta ordine de idei sunt in urma cu sarcinile din programul de craciun dar mai aproape de pregatirile gospodariei pentru iarna. Ploaia din ultima perioada m-a tinut pe loc in timp ce ziua de luni a fost mai calda si mi-a oferti cadrul de a mai face cativa pasi spre organizarea curtii.

Calatoria spre craciun - saptamana 24-30 noiembrie

 

Practic e a doua saptamana. Nu stiu voi cat ati reusit sa faceti din dormitor dar eu mai am 2 sertare de organizat si apoi incep sa pun decoratiuni. Cu putin ajutor de Sus, maine pun prima decoratiune de craciun... Si ca in fiecare an incepu cu o ghirlanda mica si luminoasa deasupra patului din dormitor. Apoi urmaza ghirlanda mare de la grinda din salon. O sa pun poze la postarile zilnice (cat de zilnice vor iesi...).
Tot saptamana asta organizez si jurnalul de advent. Nu am nici o idee ce tema va avea. Ma gandesc la filme de pe Netflix. Cate unul pe zi. Pe Diva le-am cam vazut pe toate. Nu am prins nimic nou dar nici nu prea am avut timp. Varianta cu ceaiuri aromate pentru calendarul de advent nu a functionat acum 2 ani... Voi ce idei aveti pentru calendarul de advent?

Noiembrie - ziua 23

 De ce suna ceasul?
E duminica si suna foarte de dimineata!
Sotul meu se ridica, dar pentru mine e prea dimineata...

Iar suna ceasul! De data asta e al meu... Mai pot sta 5 min. La 9 am o intalnire online cu o doamna foarte draguta si cu o poveste cat un roman motivational. Oricum e timp. Aproape 2 ore. Mai stau 5 min...
Apoi s-a auzit sunetul...
In visul meu ninge si eu merg pe zapada inalta la munte, dar oare ce e sunetul asta?
A disparut zapada dar sunetul se aude in continuare, monoton si constant.
De ce nu se aude nici un caine?

Si inteleg:
Ploua!
Iar ploua!
Si ploua mult, ca vara...

Mai stau putin...

Oare cat o fi ceasul?
De ce e rece la picioare? 

Ma dau jos din pat si aprind focul in drum spre baie. Apoi ma opresc sa pornesc aparatul de cafea. Incep sa ma trezesc odata cu aroma din ceasca. Focul s-a aprins. Pisicul-cosar are chef de joaca si imi ataca degetele de la picioare. Apoi imi sare pe genunchi cand merg prin casa. Deschid calculatorul si iau prima gura de cafea. Parca sunetul ploii e mai vesel. Si mai incet. Pisicul s-a cuibarit la spatele meu.

Buna dimineata, duminica!

E zi de relax si de povesti. Si de munca la calculator. 
- Ai facut cafea? intreaba Matei, La cat setam contul ala?
- Da! Care cont? si imi amintesc: Patreon. Platforma pe care am gasit-o saptamana trecuta. 
- Dupa-amiaza....

Ziua a trecut cu sesiunea amintita, o cafea virtuala cu fetele, masa de pranz si apoi munca la calculator. Setat cont, incarcat materiale, verificat publicarea pe Amazon si iar materiale.... 

Dar de azi ma gasiti si pe Patreon:

 https://patreon.com/CorinaBenescu?utm_medium=unknown&utm_source=join_link&utm_campaign=creatorshare_creator&utm_content=copyLink

Acolo am incarcat caietele de lucru in format digital. Si cartea mea de craciun.
Dar daca le vreti in varianta fizica oparte sunt disponibile pe Amazon deocamdata.
Am trimis si la editura dar mai dureaza.
O sa va anunt cand ajung pentru cine le vrea in Romania.

https://www.amazon.com/dp/B0G35FSZZT

https://www.amazon.com/dp/B0G1M7KDHF

Noiembrie - ziua 22

 O zi de sambata linistita. 
O noapte lunga in care somnul a fost ca firimiturile ce le dai la porumbei. Abia pe la 5 dimineata a venit mai profund si adanc. Un somn fara vise din care m-a trezit alarma la ora 7... Dupa rutina diminetei care a inclus si o cafea mare si tare, am avut o sesiune cu o doamna simpatica la mine la birou. Daca mai era o urma de somn a fugit cand ne-am asezat la povesti. In urma doamnei a ramas un ghiveci ren de portelan cu o craciunita mica cu flori delicate si rosii. A urmat un drum in oras unde m-am bucurat de decoratiuni, de cumparaturi, de aglomeratie si o portie de cartofi prajiti. Aliment teoretic interzis dar „pofticios”. 

Restul zilei a fost intre mici sarcini prin curte si prin casa. Seara a venit linistita cu o capsula de Nesquik si un film de craciun.

Sunt recunoscatoare pentru toata linistea zilei de astazi. 

Noiembrie - ziua 19

 Dimineata a venit cu alb. 
Natura toata era acoperita de un strat subtire de zapada. Intai mi-a atras atentia lumina „rece” care intra pe fereastra. Apoi au intrat blanosii buluc in casa. E semn de frig afara si de lipsa soarelui. O privire mai atenta pe geam si am zarit ramurile nucului poleite, imbracate cu un strat subtire de zapada. Am privit Ceahaul la apus. Ma asteptam ca umezeala din atmosfera sa ma impiedice sa vad in departare. Dar era acolo: inalt, alb si maiestuos. Acelasi munte pe care il priveam cuibarita intre perne cu bunicul in spatele meu. E perioada in care a plecat Bunica. Azi m-am gandit toata ziua la ea. Poate ca a vrut sa imi reamintesc... Poate ca ....

A fost o zi cu melancolie. Un pic la cumparaturi, gatit, cursuri si o sesiune cu o doamna minunata. Mi-a bucurat sufletul la finalul sesiunii cand a „recapitulat” ce a schimbat de cand ma cunoaste. Dar cel mai frumos e ca a renuntat la criticul interior, e blanda cu ea si are curaj sa puna limite sanatoase. 

Am incheiat seara cu finalizarea materialelor pentru Amazon. „Agenda sufletului tau 2026” e deja disponibila, si daca dati cautare dupa numele meu veti vedea si alte materiale incarcate. O sa las link pentru agenda in caz ca va intereseaza. Astept si raspunsul tipografiei pentru livrarea agendelor. Voi posta aici si momentul in care ajung...

Inchei ziua cu recunostinta pentru tot ce se intampla in viata mea.

Noiembrie - ziua 18

 Azi a fost o zi incarcata.
A fost o zi cu multe recunostinte pe partea de consiliere. Multe rezultate frumoase pentru doamnele cu care am lucrat in sesiunile 1:1. Ceea ce m-a facut sa ma uit la numarul de sesiuni facute in acest an. Cu mare suprindere am descoperit ca am depasit 500 in acest an, la care se adauga cele de grup (in jur de 100)  si cele cu cei apropiati sufletului meu pe care nu le-am notat. Asta pentru ca la intalnirea din aceasta seara de la GCD am vorbit de rezolutii si ca avem obiceiul sa ne uitam la cele de la inceputul anului si sa ne „plangem” pentru cele nerealizate dar uitam sa le notam pe cele facute neplanificate. Imi fixasem ca rezolutie „o sesiune pe zi, 4 zile pe saptamana” si am depasit dublu acestor sesiuni. Uneori Doamne Doamne ne da mai mult decat indraznim noi sa cerem. Si pentru asta sunt recunoscatoare.
In seara asta, o doamna care si-a pierdut sotul acum 5 luni, si era trista, si plangea mereu, mi-a spus ca dupa intalnirea cu mine s-a schimbat situatia. A devenit sigura pe ea, nu mai explica sau justifica ce face sau ce vrea sa face si nu mai plange din orice, dimpotriva e vesela si face planuri de viitor. A fost una din sesiunile cele mai provocatoare pentru a intrat in sesiune plangand si repetand „nu mai pot” si a iesit zambind si facand planuri. Cumva, in asemenea momente simt ca fac ceea ce imi e menit si ca merita fiecare minut de invatat, de citit, din formari, din cursuri si examene...
Multumesc!

Noiembrie - ziua 17

 Fac postarea de ieri, acum dimineata. 

A fost o zi cu provocari tehnice si nu numai la cursurile de la facultate. Printre ele am reusit sa eliberam si gradina de radacinoase si s ao pregatim de arat. Am primit si 2 vesti bune: vom avea un brad inalt la biserica pentru craciun si un spatiu verde uimitor la biserica de la anul viitor.
In plus am prins reduceri pe alte doua cursuri de formare coach pe care mi le doream si urmeaza sa le fac.
E un pic coplesitor tot ce mi se intampla dar ma bucura toate.

Noiembrie - ziua 16

 O zi linistita de duminica. 

Am inceput ziua cu o sesiune 1:1 cu o doamna care imi e tare draga. Apoi cu o cafea cu o prietena de la mare distanta dar cu ajutorul tehnologiei ne puteam vedea la o cafea destul de des. Dupa activitatile din gospodarie am iesit la plimbare. Am ales astazi, dintre cele doua orase apropiate pe cel aflat un pic mai departe. Fiind intre munti l-am gasit scufundat in ceata dar drumul pana acolo mi-a incarcat bateriile ca de fiecare data. Dupa ce ne-am plimbat n pic prin oras am intrat in mall unde atmosfera era de sarbatoare. De la aglomeratia care ne-a dat batai de cap in a gasi un loc de parcare pana la colindele ce ne-au invaluit cat am stat acolo. De vitrine nu mai amintesc: decoruri de craciun, reduceri de pret, brazi si globuri peste tot. Am intrat in atmosfera de sarbatoare necesara programelor mele, atmosfera pe care inca nu o simteam acasa. Aici e cu planuri de recoltat porumbul si de incheiat „micul” nostru proiect de constructii. Speram sa tina vremea sa se poata turna betonul final. 

Ne-am bucurat de toata atmosfera si ne-am intors odata cu amurgul acasa. Am planificat inca o iesire sambata sau duminica viitoare pentru niste poze. Seara a fost linistita impartita intre un film si o carte (de psihologie bineinteles).

Calatoria spre Craciun - saptamana 17-23 noiembrie

 

Incepem pregatirile de craciun. Zona in care se pastreaza curatenia mai mult timp e zona de dormit si zona de haine din casa. E saptamana in care organizam sertare, eliberam ce nu mai folosim sau ne nu mai e potrivit pentru aceasta etapa din viata noastra. Ii implicam pe toti ai casei. Copiii pot face curat in camerele lor, daca sunt mai mici facem impreuna cu ei. Inclusiv sotul isi poate face curat pe noptiera lui, in zona lui din dormitor (sosete, lenjerie, haine). Puteti face liste cu ce e de facut ca sa nu se aglomereze mai tarziu. Le puteti imparti pe zile ca sa puteti aloca doar un timp scurt zilnic acestor operatiuni. Puneti lista la vedere (la mine e pe frigider) ca fiecare sa isi bifeze sarcinile facute si sa aveti o imagine de ansamblu. 

Puteti pregati un calendar de advent care sa va inspire, eventual combinat pentru toata familia: poate fi cu sarcini hazlii, cu indemnuri, cu poze zilnice, filme pe care sa le vedeti impreuna, jocuri sau ce credeti ca va motiveaza sa petreceti timp impreuna.
Impartasiti in comentarii ideile voastre pentru inspiratie.

Noiembrie - ziua 15

 A fost o zi cu o oarecare revenire la rutina. 

 Am trebaluit prin curte si gradina: frunze, foc, curatat gradina si pregatit de arat. Anul asta va fi o mica modificare si gradina de rasaduri va fi latita un pic ca sa pun si radacinoasele acasa. Asa ca a fost cu scos gard si pregatit de extindere. 

Una din scroafe a evadat si a facut o mica excursie prin vecini. A fost nemultumita de cantitatea de frunze de varza primite asa ca si-a luat singura cateva verze...

A fost cu spalat rufe si intins la soare. A fost caldut astazi asa ca s-au uscat peste zi si acum imi parfumeaza casa. 

In casa e ordine si miroase a ciocolata calda. De fapt e Nesquik la capsula. Filmul de pe Diva din seara asta l-am mai vazut asa ca probabil voi adormi repede cu o carte recomandata de la scoala. Mi se pare ca nu mai ramane nimic in minte. Cumva am senzatia de supraaglomerare in mintea mea. Dar stiu ca tot ce citesc se piteste pe undeva prin mintea mea si la nevoie apar de niciunde informatiile.

Astazi a ajuns si raftul pentru birou cu masa rabatabila. E pentru coltul de filmat. Vreau sa incep sa filmez pentru retelele sociale. E o etapa de care fug de ceva vreme, dar inevitabila pentru ce vreau sa fac asa ca fac pasi mici in directia asta. Inca nu sunt pregatita dar nici nu vreau sa mai fug... Fac totul pentru cand voi fi pregatita.

Ieri am demarat programul de iertare. Mai putine doamne ca in programele precedente dar cu o super - energie. Mi-a placut seara si povestile. Abia o astept pe urmatoarea. Si in programul lung mai am o intalnire si apoi celebrarea. A fost o calatorie uimitoare. Deja pregatesc 2 programe pentru inceputul anului. Ambele de 6 saptamani. Provocatoate amandoua. Sa vad ce iese pana termin de scris si apoi cum sa le planific. 

Maine e duminica. E cu liniste, e cu relaxare. E cu planificare.

Calatoria spre Craciun - cadoul de suflet

Un aspect important al acestei calatorii sunt cadourile „altfel”. Sunt cadouri care costa putin dar sunt nepretuite. Exista un citata in dezvoltare personala care spune ca:

„Oamenii vor uita ceea ce ai spus, vor uita ce ai facut, dar ei nu cor uita nicioadata cu i-ai facut sa se simta” - Maya Anelou

Dupa cum stiti sunt multe cadouri pe care le punem sub brad si sunt importante cateva zile, in cel mai fericit caz cateva luni iar apoi sunt uitate. Emotia desfacerii lor in schimb e cea care ramane in amintire mult timp. Va propun un „cadou” care va fi pastrat atat el cat si amintirea lui mult timp. Mai mult, acest cadou e posibil sa faca schimbari in sufletele celor dragi si chiar sa schimbe un pic dinamica familiei. Propunerea e pentru cei dragi din casa dar daca va doriti sa schimbati o alta relatie (cu un parinte, cu un frate sau o sora etc) ii puteti pregati si acelei persoane un asemenea cadou.

In ce consta cadoul? La inceputul postului pregatiti o cutie de carton, sau o punguta mica de cadou de craciun cu numele persoanei pentru care il pregatim. Poate fi si un borcan cu tema de craciun. Recomandat e sa pregatiti cate un „cadou” pentru fiecare membru al familiei. Recomandat e sa ii implicati pe toti ai casei, dar, daca nu se poate, il faceti singure.

Amenajati un loc in casa (un colt de comoda, o margine de raft, un colt de birou etc) unde sa pozitionati atat cutiile cat si hartiutele pe care sa scrieti mesajele si un instrument de scris. Toate pot fi cu tema de craciun. Fie alegeti un cub cu patrate de hartie, fie taiati bucatele de hartie in diverse forme (inimioare, braduti, etc...) sau gasiti post-it-uri cu tema de craciun. Lasati imaginatia sa zburde si alegeti ce vi se potriveste. In fiecare zi, fiecare persoana completeaza un biletel pentru fiecare „cadou” pregatit pe care scrie o apreciere. Inclusiv pentru sine. Adica eu scriu o apreciere pentru sot si o pun in cutia pregatita pentru el, una pentru baiat si o pun in cutia lui si la final una pentru mine si o pun in cutia mea. La final, teoretic ar trebui sa am 40 de aprecieri ori numarul persoanelor din familie. Practic vor mai fi zile in care se sare acest mic ritual. Nu renuntati. Reveniti in ziua urmatoare fara presiune si fara „recuperare”. Puteti transforma asta intr-un mic ritual de seara cand va adunati pentru a completa biletelele sau fiecare cand simte si doar reamintiti de aceasta sarcina seara, ca sa nu se uite. Primele zile e posibil sa fie cu rezistenta dar apoi prinde jocul cu conditia sa nu renuntati sau sa va plictisiti. Criticul din mintea voastra va opune rezistenta serioasa :)

Asa va veti bucura de un cadou in care descoperiti pentru ce sunteti apreciata, veti concedia criticul pentru ca va veti muta atentia pe a gasi aprecierile, iar expresiile celor dragi cand citesc biletelele sunt de neegalat.

Cadouri minunate sa aveti si cu cat mai multe aprecieri.

Calatoria spre Craciun - primele zile

Primele zile inseamna organizare. Sunt zile in care pregatim cutiile/pungutele pentru fiecare membru al familiei. Alegem fluturasii pe care vom nota si instrumentul de scris. Pregatim acel colt din casa si le punem pe toate. E nevoie de o zona care sa ne inspire, care sa ne ajute sa luam totul in joaca.

Pregatim listele cu cele 3 zone in care impartim casa si sarcinile in fiecare zona. Pregatim unde afisam acea lista de sarcini. Nu uitati ca e nevoie sa implicam toti membri familiei in pregatirile de sarbatori asa ca scrieti in paranteza si cine face acea sarcina, cui ii e atribuita. Puteti trece si o "rezerva" in cazul in care prima persoana nu reuseste sa o faca. Stabiliti alaturi de cei dragi cum petreceti sarbatorile, meniul de sarbatori si locurile in care veti face cumparaturile. Transformati totul intr-o joaca in familie. Inclusiv o vizita la magazine ca sa puteti stabili exact bugetele, locurile unde veti face cumparaturile. Pregatiti si listele de cadouri - cui faceti cadouri, ce cadouri oferiti si bugetul alocat. 
Chiar daca unele aspecte se vor mai modifica in urmatoarea perioada, toate aceste pregatiri sunt menite sa evite stresul, oboseala, copleseala si sa transforme totul intr-o joaca, in bucurie. 

Calatoria spre Craciun

 Si iata-ne ajunsi si la ultima provocare pe anul acesta de aici de pe blog: Calatoria spre Craciun. Suntem la a 3-a editie. 

Va reamintesc detaliile acestei provocari:

Noiembrie - ziua 12

 E o zi racoroasa. 

Se pare ca noiembrie e o zi aglomerata tare. Proiectul de constructii care parea mic la inceput s-a tot marit si are nevoie de multa atentie si resurse, curtea are nevoie de atentie, zilele sunt scurte si au fost ploioase. Iar la facultate s-au adunat multe teme, frumoase dar provocatoare.

Ma apropii de jumatatea lunii si nu am reusit sa citesc mai nimic in schimba am cunoscut multi oameni frumosi. Astazi am trimis caietul de lucru „Toamna imbelsugata” format PDF la 45 de persoane. Am fost coplesita de cat de multa lume si l-a dorit. Asa ca sunt mai mult decat recunoscatoare.

Am reusit sa incarc in Amazon „Agenda sufletului tau 2026” si caietele „Toamna imbelsugata” si „Redescopera-te in 5 min pe zi”.

Noiembrie - ziua 8

Postarea de ieri am scris-o azi noapte pe la ora doua... 

Si cand am terminat-o, nu stiu ce am facut de am pierdut-o toata. Am zis ca asa a fost sa fie si nu am mai refacut-o.

Ziua de ieri a fost un dute-vino continuu. Intre sesiuni individuale, ore la facultate si bucatareala atat pentru ai casei cat si pentru muncitorii din curte, am reusit si sa reorganizez lada frigorifica. Pe seara am avut ajutoare la treburile casnice, astfel incat lista mea si asa plina a avut si sarcini suplimentare adaugate ca bifate.

Revinind la ziua de astazi, a fost cu somn putin peste noapte. Din diverse motive (am citit ca ar fi efectul lunii pline - ironie) nu am putut adormi decat pe la patru jumatate. La un moment dat, satula de toate tehnicile cunoscute de a aduce somnul, m-am asezat la calculator si am mai lucrat la un material. 
Dimineata, m-a trezit mâța mica si neagra care a reusit sa intre in dormitor si imi rodea degetele de la picioare iesite de sub pilota. 
Am petrecut prima jumatate a zilei cu oamenii frumosi care au sarbatorit azi la Biserica. A fost cu bucurie, cu zabete si cu tort. Apoi am alintat vietuitoarele din gospodarie. Vitelul a fost cel mai pupacios. Purcelusii mai mari mi-au ros pantalonii in schimb, cei mai mici nu au vrut sa scoata ratuletele de prin paie...
O plimbare in oras mi-a adus un cadou micut de la sotul meu. A fost cu distractie pentru ca saptamana trecuta m-am uitat la un inelus de argint (nu imi place aurul) iar lui i-a placut un altul. Astazi am fost sa mi-l ia si mare mi-a fost surpriza sa constat ca doar cel pe care pusese el ochii era marimea mea, celelate fiind mici. Asa ca rolul meu a fost doar sa probez si sa ma bucur de cadou. Doamna de la magazin i-a spus ca are gusturi bune atat la bijuterii cat si la femei... Asa ca m-am bucurat si de cadou si de compliment.
Restul zilei a fost cu leneveala. Blanosii ne-au tinut companie iar sunetul molcom al focului a incalzit atmosfera...

La multi ani, sarbatoritilor zilei!

Noiembrie - ziua 6

 Nici bine nu am inceput provocarea si am luat pauza.

 Am avut cateva zile foarte incarcate si cu ceva dureri de cap. Efectul emotiilor de luni probabil. Si nici la facultate anul 2 nu e ca anul 1. Multe teme, mult de citit, multe de facut. In acelasi timp incerc sa ma apropii de final cu pregatirea gospodariei pentru iarna. Azi a fost zona camarii unde am asezat si etichetat borcane. In plus am mai pus si cateva borcane cu sfecla rosie pentru iarna. In rest e rutina zilnica cu spalat, gatit, curat, spalat... Pe langa faptul ca ziua e din ce in ce mai scurta e si din ce in ce mai aglomerata. Am inceput un „mic” proiect de constructii in gospodarie in etape. Am vrea sa terminam o prima etapa pana vine frigul urmand ca etapele urmatoare sa fie in functie de vremea de peste iarna. Estimam sa incheiem partial undeva in februarie, iar restul in cursul anului viitor.

Pregatesc lansarea programului „Iertare si ratiune” ce va incepe pe 14 noiembrie in acelasi timp cu provocarea „Calatoria spre Craciun” de aici, de pe blog. 

Programul de iertare vine cu multe elemente noi anul acesta, printre care si un caiet de lucru zilnic. Si daca programul are doar 21 de zile, caietul de lucru este pentru tot postul cu pagini speciale pentru cele 3 zile de craciun. Sunt foarte entuziasmata si abia astept sa inceapa.

De fapt abia le astept pe amandoua. 

Luna asta e cu un soi de entuziasm linistit.

Noiembrie - ziua 3

 A fost o zi cu emotii multe. Si inca nu s-a terminat...
Am fost primul vorbitor intr-un summit cu peste 700 de persoane inscrise. Nu stiu cate au fost prezente si cate vor vedea inregistrarea dar cifra m-a coplesit, mai ales ca am vazut-o inainte de a intra. Asa ca a fost cu provocari. Nu m-am putut conecta de pe laptop cu toate ca facusem cateva probe cu o ora inainte. Noroc ca am gasit repede solutia si a fost bine. Mi-au placut reactiile, entuziasmul si mai ales faptul ca au aparut intrebarile mai repede decat era programat.
As putea spune ca e un vis implinit. 
A fost doar un gand acum un an si un pic. Imi era teama sa visez atat de „mare”. Impostorul din sufletul meu nu ma lasa sa indraznesc. Si iata ca s-a ivit oportunitatea. Si multumesc tuturor ce au contribuit la realizarea acestui vis: celei care a insistat anul trecut de craciun sa intru in aceasta platforma de cursuri online, celor ce m-au urmarit in zilele de marti pe platforma GCD si celor care m-au onorat cu povestile lor si care au crescut alaturi de mine in acest an.
Nu am intrat in platforma cu intentii clare ci cu curiozitate: „Oare ce ar putea iesi din aceasta poveste?” iar raspunsul e mult mai indraznet decat as fi putut eu sa visez.
Iar pentru asta ii multumesc lui Dumnezeu!

Noiembrie - ziua 2

 A doua zi de noiembrie a venit cu vreme buna. 

A fost cald si frumos. Dimineata a venit cu liniste si tihna in gospodarie. M-am bucurat de botul umed al vitelului care m-a „pupat” cand am intrat in grajd pentru curatenie si m-a „bombanit” cu cate un „muuu” cat am muls vaca. Apoi urechile mele s-au desfatat cu sunetele scoase de scroafe si de purcelusii ce erau la supt. M-a distrat sunetele lor dezamagite cand am pus mancarea scroafelor si mamicile i-au parasit. Gainile au cotcodacit vesele cand am deschis usita cotetului iar cocosii le-au chemat veseli la graunte. Iar toata aceasta aventura prin curte s-a desfasurat impiedicandu-ma din cand in cand de cate un blanos. Apoi am trecut la bucatarie. Dupa modelul „vaca nu da lapte” nici branza nu „se face” din lapte, ambele sunt rezultatul unor actiuni umane. Saptamana trecuta mi-am amintit o reteta de branza de vaca despre care vorbeau femeile mai in varsta la piata asa ca am incercat-o. Mare mi-a fost mirarea sa imi iasa o branzica moale, pufoasa si dulce, numai buna de intins pe paine. Asa ca in lista de produse din laptele proaspat a aparut si aceasta crema de branza pe langa iaurtul gros si gustos. Si pentru ca s-a adunat ceva smantana grasa si dulce, urmeaza sa fac si niste unt de casa. 

Restul zilei a fost cu o plimbare in oras si relaxare in casa. Seara a venit cu filme la diva si planuri pentru saptamana ce urmeaza. Vremea se anunta a fi frumoasa apentru aceasta perioada:

Asa ca „micul” nostru proiect de constructii de toamna are sanse sa se finalizeze frumos.

Noiembrie - intentii si directii

 Asa cum spuneam, m-a cam parasit inspiratia la scris.
Am fost prinsa in multe proiecte si am cam neglijat obiceiul de a scrie aici. In jurnal scriu dar nu chiar zilnic. Lucrez la revenirea obiceiului de a scrie.
Octombrie m-a prins cu multe restante. O parte le-am recuperat dar mai sunt aspecte la care e nevoie sa lucrez. Mi-a prins bine provocarea de octombrie pentru ca mi-a reamintit de faptul ca echilibru e totul. Ca „mai tarziu” e drumul catre „niciodata”. Am reusit chiar sa citesc o carte de beletristica dupa mult timp in care citesc doar psihologie si dezvoltare personala. 
M-am bucurat de culorile toamnei, de oameni frumosi, de vizitatori dragi, de drumurile din imprejurimi de femei minunate in sesiunile individuale, de povesti uimitoare uneori cu lacrimi dar cu zambete la final de sesiune, de mesaje vocale pline de bucuria unor realizari mai mici sau mai mari.

In noiembrie imi doresc: 

• sa vad pasi frumosi in dezvoltarea doamnelor din sesiunile individuale
• sa se umple agenda (mai am 5 locuri disponibile)
• sa invat lucruri noi si frumoase
• sa ma bucur de prezenta mea ca vorbitor in summitul „Next Level” de pe platforma „Gandeste si Castiga Diferit” pe data de 3 noiembrie (e gratuit si gasiti link de inscriere in comentarii)
• sa ma bucur de programul „Iertare” ce incepe pe 14 noiembrie in care imi doresc persoane noi
• sa ma bucur si de programul gratuit „Calatorie spre craciun” care incepe odata cu postul
  
• sa citesc macar 2 carti de beletristica
• sa reusesc sa citesc cat imi doresc pe parte de psihologie si dezvoltare personala
• sa termin goblenul in cruciulita inceput zilele trecute
• sa imi fac toate temele la timp la facultate
• sa zambesc mult

Voi ce va doriti in noiembrie?

Provocarea lunii noiembrie - „o postare pe zi”

 Si daca s-a incheiat provocarea lunii octombrie, luna in care ne-am schimbat focusul de pe exterior spre interior, si daca luna noiembrie ne tine mai mult in casa va propvoc la „o postare pe zi” in noiembrie.

In ultima vreme am cam pierdut inspiratia de a scrie printre teme si carti de psihologie si dezvoltare personala. Am incercat sa le ascult dar nu asimilez informatiile la fel ca atunci cand citesc. Sunt vizuala si ma ajuta mult memoria fotografica. Asa ca provocarea de noiembrie vine la fix pentru a (re)exersa scrisul. Nu promit postari interesante cel putin la inceput dar vreau sa scriu zilnic macar putin.
Povesteste in fiecare zi ce ai facut, descarca ganduri sau pune unul din visurile tale. In plus, pune in fiecare postare si cel putin o recunostinta. Recunostinta e acea emotie de bucurie si multumire pentru ceea ce ai sau ce esti. Cauta macar un motiv de recunostinta zilnic si impartaseste-l in postare pentru reamintire dar si inspiratie. As mai adauga si un motiv de autoapreciere. Ceva in fiecare zi pentru care te apreciezi. Ceva ce iti place la tine sau un moment in care ti-a placut mult de tine fie pentru cum aratai, fie pentru cum ai reactionat sau pentru felul in care te-ai purtat cu ceilalti. 

Cine raspunde la provocare?
Scrie in comentarii ca sa te putem urmari.
Daca nu ai insparatie la scris, posteaza orice: o fotografie a unui moment care te-a impresionat, un citat, o imagine. Orice crezi tu ca merita pastrat in amintirea blogului. 

Doar posteaza!

Un noiembrie cu multe postari!

Caminul meu un colt de rai - concluzii

 Octombrie, pentru mine, a fost o luna foarte plina. O luna in care am experimentat recunostinta in multe forme si pentru multe aspecte la care nu ma gandisem pana acum.
Provocarea a fost acel element care mi-a adus echilibru, care m-a facut sa imi reamintesc ca e nevoie si de momente de pauza.
Imi place casa decorata de toamna.
Imi place lumina lumanarii care imi reaminteste ca nu pot oferi decat din preaplinul meu.
Imi place pagina de jurnal care ma asteapta seara de seara sa ii impartasesc ce am facut peste zi.
Imi place sa rememorez cele mai importante momente ale zilei inainte de a merge la somn. Ma ajuta sa adorm cu sentimentul de recunostinta in suflet.
Iar provocarea ce are deja 13 ani imi reaminteste cine sunt, cine devin dar mai ales de unde am plecat. In mod surprinzator imaginea lumanarii decorata cu boabe de porumb de la prima provocare imi tot revine in minte. Era la un an dupa incendiu, prinsa in tot felul de frici si neincredere, ma agatam de fiecare semn ca va fi bine. Provocarea a avenit la fix atunci pentru a-mi schimba atentia de pe ce „nu mai e” pe ce am deja....
Asa ca multumesc pentru aceasta provocare si va astept si anul viitor!
Ce obicei pastrezi din aceasta provocare?

Seara de octombrie

 Anul acesta a fost o fuga continua. Nu doar o sarcina dupa alta ci multe sarcini suprapuse. Bucuria se amesteca cu nerabdarea si cu neputinta de a finaliza la timp, cu nemultumirea ca nu ma pot imparti in mai multe, dar si cu entuziasmul sau anticiparea unor proiecte noi. A fost un an provocator din multe puncte de vedere dar si implinitor din multe puncte de vedere. A fost un an in care mi-am dorit sa invat sa fiu mai organizata si Dumnezeu m-a provocat sa invat sa ma organizez aducand in viata mea multe activitati si sarcini. 

Astazi, a fost cald, soare si frumos asa ca am stat mai mult pe afara. Au fost momente in care am simtit iarasi ca sunt la locul si timpul potrivit. Am mancat boabe de struguri din vie. Acele boabe extrem de parfumate si care cad daca nu le iei cu atentie. Apoi am cules gutuile cazute de la vant. Erau parfumate si parca simteam mirosul compotului de gutui. Am gasit si cateva mere rosii si parfumate care, pe langa aroma ce o va da compotului, il va si colora.

 Apoi am trecut prin zmeuris si am gasit cateva palcuri de ghebe. Nu a fost nevoie sa merg eu dupa ele. Au venit ele la mine. Lemnele crapate si stivuite m-au facut sa simt caldura focului in zilele de iarna albe si reci ce vor veni. Sunetul scos de purcelusii la supt si botul umed si roscat al vitelului m-au facut sa zambesc. Alaturi de gradina aproape goala, care astepta atentie pentru a fi pregatita sa primeasca plapuma alba si pufoasa a iernii imi confirmau sentimentul de abundenta, de bine, de suficient.

Toata curtea mea imi amintea cat de binecuvantata sunt. Toate imi aminteau cate motive de recunostinta am. Si atunci am inteles: organizarea nu se poate face fugind de la o sarcina la alta, organizarea nu e o lista de prioritati ci e o pauza. Ma pot organiza dupa un moment de conexiune cu natura, cu Dumnezeu, cu mine insami. Ma pot organiza daca simt si nu doar daca gandesc. Pot fi organizata daca sunt recunoscatoare.De fapt recunostinta aduce dupa sine o asezare, un mod in care toate se aseaza la locul si la timpul potrivit. Si atunci s-a instalat pacea in mintea si in sufletul meu. Pentru ca atunci am renuntat la nevoia de a controla ce urmeaza sa se intample si doar ma bucur de ceea ce vine spre mine. Si mi-am amintit ca am mai simtit asta intr-o zi, in  vara cand am renuntat la liste si la planuri, o zi in care am finalizat mai multe sarcini decat as fi scris eu dimineata, o zi de vara cu multa bucurie.

Asa ca da, provocarea de octombrie si-a atins scopul in cazul meu si am reusit sa incetinesc ritmul, sa fiu recunoscatoare pentru tot ce in jurul meu dar mai ales pentru cei dragi. 

Caminul meu un colt de rai - saptamana 26-31

 Se pare ca evenimentele saptamanii trecute m-au tinut departe de programarile mele si am sarit o saptamana de provocare. Era saptamana cu arome si bucurie in casa. Ultima saptamana din octombrie e despre iubirea impartasita. Daca la inceputul lunii v-am provocat la eliberarea unor spatii din casa si marcarea lor cu un decor, acum va provoc sa va bucurati de casa voastra decorata de toamna, de bucatele de toamna si de cei dragi. 

Continuati cu lumanarea si rugaciunea pentru pacea casei, cu plimbarile in zilele frumoase, cu mici momente de rasfat individual (o baie cu spuma, un ritual de ingrijire, un masaj, o vizita la coafor....) dar adaugati si seri cu cei dragi ai casei. Fie ca e o seara de film cu ciocolata calda sau o seara de jocuri si dulciuri cu aroma de toamna (tarta cu struguri, biscuiti cu dovleac si scortisoara, placinta cu mere....). Poate fi si o seara de citit impreuna, o seara de impartasit povesti sau amintiri sau pur si simplu cina in familie. Orice activitate care credeti ca va „aduna” in aceeasi camera si va ajuta sa comunicati unii cu altii, sa va relaxati unii in prezenta celorlalti, sa fiti impreuna.

Si nu uitati de jurnal. Puneti in cuvinte tot ce faceti si simtiti, adaugati 3 motive de recunostinta si macar o apreciere in fiecare zi.

Caminul tau un colt de rai - saptamana 13-19 oct

 E o saptamana in care suntem atenti/atente la gandurile noastre.
E o saptamana in care lucram la politete si rabdare si vorbesc despre acea politete fata de noi insine si de rabdarea fata de noi. Odata ce suntem antenti/atente la ele se vor reflecta si la exterior.
In aceasta saptamana, pe langa lumanare si plimbarile in natura vom adauga muzica. Care va place. Poate fi muzica ambientala, poate fi muzica disco sau poate fi muzica psaltica sau pricesne. E acea muzica care ne linsiteste sufletul si e specifica fiecarui suflet.
Fiti atenti/atente la gandurile voastre. Lasati-le sa treaca si nu va opriti asupra lor. Fiecarui gand negativ, atasati-i un gand pozitiv.
De exemplu:
„Uite ce mi-a facut vecina, dar macar am invatat din asta ca....”
Sau expresia voastra preferata:
„Ce proasta/idoata/cascata/neindeminateca am fost ca........., dar macar sunt frumosa!”

In aceasta saptamana (re)invatam sa ne vorbim frumos si politicos. In aceasta saptamana invatam sa avem rabdare cu noi, fara sa ne mai criticam. In aceasta saptamana suntem blande, rabdatoare, intelegatoare cu noi insine. Renunatam la perfectionism si la rigiditatea parerilor. Acceptam ca uneori lucrurile se intampla cum vrea Doamne Doamne si nu cum vrem noi. Incercam  sa renuntam la control. Incercam sa ne (re)amintim ca a controla (oameni, situatii, pe noi) este o iluzie. Totul se intampla cand si cum e mai potrivit.
Continuam cu jurnalul. Puteti (re)povesti plimbarea, puteti trece in continuare recunostintele dar adaugati, in aceasta saptamana, 3 motive pentru care va apreciati. Daca va e greu sa le gasiti singuri/e, cereti ajutorul celor dragi, dar notati in fiecare zi/seara 3 motive de apreciere.
Puteti continua si cu acea sarcina suplimentare de a reorganiza si elibera mici zone din casa marcate cu mici decoruri/detalii de toamna ca le-ati terminat.
Mi-ar place sa impartasiti in comentarii cum simtiti aceste mici „sarcini”.

Caminul meu un colt de rai - saptamana 6-12 actombrie

Si daca primele zile din octombrie au fost cu frig si ploaie, urmatoarele se anunta un pic mai blande.  

A doua saptamana sin provocare e cu liniste sufleteasca asa ca lucram la asta:

- decoram sau alegem o lumanare, poate fi simpla sau parfumata, decorata sau colorata...

- o pozittionam intr-un loc circulat din casa, poate fi bucataria sau poate fi salonul, locul unde va petreceti cel mai mult timp sau un loc mai circulat din casa.

- alegem o rugaciune simpla, poate fi un „Domane iti multumim ca ai grija de toti ai casei noastre si de linistea casei noastre” sau poate fi una mai complexa pe care o stiti si este pentru linistea sufletului si a casei
- aprindem zilnic lumanarea, de fapt o psatram aprinsa pe timpul zilei si de cate ori ne oprim privirea asupra ei, spunem rugaciunea.
-scriem zilnic in jurnal minim 5 motive de recunostinta, de preferat sa nu se repete.
- continuam cu plimbarea prin natura si povestirea ei in jurnal.

Ca sarcini suplimentare, in cazul in care aveti timp:
- eliberati cate o zona din casa. Alegeti un colt/dulap/raft/sertar so evaluati lucrurile din acea zona. Ce nu va mai trebuie sau nu va mai aduce bucurie le puteti dona sau depozita.

- puneti o decoratiune de toamna, ca semn ca e o zona eliberata dar si ca o celebrare a faptului ca ati terminat sarcina.

Lucrurile adunate in casa si pe care nu le mai folosim au tendinta sa ne incarce, sa ne oboseasca. Atunci cand eliberam o zona, cand multumim acelor obiecte ca ne-au ajutat o perioada si apoi le dam drumul sa plece, nu eliberam doar acea zona din casa ci si mintea de ganduri si sufletul de framantari. Casa noastra e o extensie a ceea ce suntem noi cu tot cu ganduri si emotii. Tendinta de a acumula lucruri, amintiri, ranchiuni, ganduri repetitive nu fac decat sa ne ingreuneze viata. Odata cu toamna e momentul sa ne eliberam!

O saptamana de octombrie minunata sa avem!

Jurnal saptamanal - 40/52

 Cat de aproape suntem de finalul anului..... 

Anul acesta a trecut ca vantul si ca gandul. Poate pentru ca am fost eu prinsa in diverse proiecte si nu am avut timp sa gust in tihna scurgerea timpului. Sau poate ca fiind aglomerata nu am putut sa ma bucur destul de bucuriile mari si mici ale acestui an. Abia astept sa deschid cutiuta cu bucurii sub bradul de craciun ca sa rememorez intreg anul in borne de bucurie.

Dar pana atunci mai avem o toamna lunga inaintea noastra.
Ultimile saptamani au fost mai mult cu ploaie si stat in casa. In plus dimineata am fost la scoala inlocuind atat o doamna invatatoare de la noi din comuna cat si un domn invatator de la scoala unde am fost in primavara. Adica dimineti cu oameni frumosi, cu copii isteti si plimbari mai lungi sau mai scurte. Drumul a fost destul de pitoresc, in 3 zile consecutiv, intr-o valcea ma asteptau o familie de caprioare. Am zis ca imi faceu in ciuda si traversau cand imi vedeau masina. Intai cerbul care se oprea in mijlocul soselei, apoi caprioarele cu puii iar cerbul incheia coloana in pas maiestos. Chiar mi se parea ca ma saluta cu o inclinare discreta a capului. Ma simteam ca intr-o poveste cu animale magice. Doar ca dupa ce am povestit intamplarea nu i-am mai vazut. S-a dus magia.....

Prin gospodarie doar am amanat acel proiect de bricolaj si in schimb am gasit o solutie rapida cat sa nu ne prinda vremea urata descoperiti. 
Partea frumoasa e cealata activitatea a mea, cea in care lucrez cu femei minunate atat in grup cat si individual. Si ma bucur atat de rezultate cat si de faptul ca mi s-au „umplut” toate acele spatii libere alocate acestei activitati. Exista un flux de femei foarte faine in viata mea. Si ma simt binecuvantata de increderea care mi s-a acordat dar mai ales de rezultatele obtinute. 
Zilele astea a inceput si anul universitar iar orarul de la facultate suna tare interesant. Numele cursurilor sunt provocatoare si abia astept sa particip la ele.
Toamna asta ploioasa se anunta tare interesanta. 

Daca zilele trecute prognoza meteo zicea ca saptamana viitoare se va incalzi, astazi prognoza pe saptamana viitoare arata asa:

Si daca ziua de maine este dedicata unei conferinte, saptamana viitoare o dedic gospodariei. Mai am de facut si de asezat „de-ale toamnei” iar vremea e propice statului langa plita/aragaz....
In plus am un curs de finalizat si as vrea sa imi iau diploma inainte de a incepe serios cu temele la facultate.
La voi cum au fost ultimile zile si ce planuri aveti pentru saptamana viitoare?

Caminul meu un colt de rai - provocare

 Am intarziat din motive practice. Prima postare despre provocare o faceam de obicei in septembrie. Asztazi e 1 octombrie dar nu e prea tarziu.

Despre ce e vorba?

Despre recunostinta, despre reducerea ritmului, despre schimbarea focusului de la exterior la interior. E o provocare aflata la a 14-a editie cred si mai cred ca au fost putini anii in care nu am tinut-o. E o provocare  pe care am preluat-o in varianta initiala de la Irina dar fiecare din noi a modificat-o in functie de nevoile fiecareia, asa ca puteti alege ce vi se potriveste.

Si pentru ca am intarziat, haideti sa vedem ce avem nevoie:

Va astept in comentarii cu inscrierea voastra in provocare. Aveti nevoie doar de curiozitate si bucurie pentru ca asa veti gasi si timpul necesar acestei provocari.

Jurnal saptamanal - 37/52

 Wau! Ce repede a trecut si anul acesta.... mai sunt 15 saptamani si e gata....
Anul asta am experimentat partea aceea cu „atunci cand ceri rabdare, Dumnezeu iti da situatii in care sa iti exersezi rabdarea”. La mine a fost cu organizarea. Mi-am dorit sa fiu mai organizata si am avut numai haos in jurul meu. Sa imi pot cultiva capacitatea de a organiza si de a fi organizata. Cand cred ca am ajuns in punctul in care totul curge lin si frumos, mai apare ceva care rastoarna tot. 
Saptamana trecuta a inceput cu emotii pentru prima intalnire din cursul „Personaj principal sau figurant in viata ta?” si cu o asezare a lucrurilor. Duminica trecuta citisem mult despre unele manifestari ale menopauzei si ma linistisem. In ultima vreme aparuse acea „ceata mintala” uneori  care ma cam ingrijora. Mi-am facut comanda de un supliment alimentar si parea ca voi intra intr-un ritm care imi linistea mintea: treburi casnice dimineata, cele de toamna la mijlocul zilei, sesiuni individuale dupa-amiaza si sesiuni de grup sau invatat seara. Incepusem sa mai aduc la zi si restantele asa ca, fiind sarbatoare ma bucuram de toamna, de soarele linistit si de culori. Marti e cea mai aglomerata zi din saptamana cu multe intalniri in online. Si tot marti a venit si apelul in care am fost intrebata daca nu merg cateva zile la scoala din comuna pentru ca o doamna invatatoare avea o mica provocare pe sanatate si cateva zile de concediu medical. Miercuri a fost cu copii, cu joaca, cu adaptare. Dupa-amiaza a venit cu treburi prin gospodarie. Am aliniat borcanele cu zarzavat (fiert si murat), cele cu tocana si am pus pepene feliat in cateva borcane la murat pentru acum. Joi a fost cu ploaie, scoala si sesiuni. Cititul si pregatirile pentru scoala si cursuri mi-au ocupat mare parte din dupa-amiaza. Dar a fost si cu doua plimbari prin imprejurimi si mi-am bucurat ochii si sufletul de natura inviorata de ploaia marunta si linistita. Vineri a venit cu intalniri magice la scoala. Am vorbit cu doamne speciale si mi-am mai linistit un pic micul impostor din mintea mea. A fost interesanta toata experienta. Dupa-amiaza a fost linistita: o sesiune individuala, o plimbare in oras, cateva decoratiuni din lemn de sezon... Sambata in schimb, a inceput in forta. O sesiune dimineata, un telefon care m-a pus pe fuga pentru ca incurcasem orele, 3 ore in sat la pomeniri si apoi am zis ca nu mai fac nimic. Ma simteam iarasi prinsa in cusca lui „trebui„ si „nu am timp”. Dupa o cafea linistita de pranz mi-am zis sa incerc una alta prin casa. Supriza a fost ca pana seara mi-am terminat ordinea in casa, am facut o portie de gem de prune si am si calcat un pic cat sa am pana luni dupa-amiaza. 
Ziua de duminica a fost relaxanta, cu oameni frumosi, cu amintiri din adolescenta si (re)descoperirea unor oameni frumosi. In plus am cumparat cele necesare pentru un mic proiect de renovare in casa.

Interesant ca pe saptamana viitoare am doar directii: sa ma ocup un pic de curte si gradina, sa mai fac cativa pasi in amenajarea firmei, sa pun pe hartie cateva idei si sa citesc mult. Acelasi program de cursuri de seara si intalniri individuale peste zi.

Vremea se anunta cam asa:

E cu aroma de toamna linistita si cu abundenta pe toate planurile.