Despre "salarii mizere" si satisfactii

O sa incep prin a preciza ca nu vreau sa supar pe nimeni ci vreau doar sa imi sustin parerea. In articolul de ieri povesteam despre dezinteresul profesorilor din scoala de aici, din comuna si intr-un comentariu mi s-a atras atentia despre salariile de mizerie ale profesorilor si statutul lor in societate.
Am lucrat si eu 2 ani in invatamant ca suplinitor chiar daca am facut o facultate pedagogica, fiind pe alta specializare. Am multe cunostinte in domeniu care fac naveta la tara si nu li se deconteaza abonamentul dar care sunt dascali extraordinari, unii chiar la inceput de drum, cu salar de "debutant" adica 720 roni pe luna, care isi cumpara materialele pentru clasa din acest venit si sunt oameni respectati in comunatea din care fac parte nu datorita venitului lunar ci datorita exemplului moral pe care dau. Din fericire traiesc intr-o comunitate in care cel mai mare venit este de 500 roni pe luna insemnand o pensie de veteran de razboi. Restul vecinelor mele au venituri de 350-400 roni pe luna, pensie de C.A.P. si duc un trai decent, de la baia din casa pana la masa imbelsugata. Nu exista sa le treci pragul si sa nu te aseze la masa sau sa aiba cineva o problema si sa nu ajute. Asa ca nu inteleg conceptul de "venit decent" si nici cel de "salar de mizerie". Inteleg in schimb daruirea si profesionalismul de care dau dovada, inteleg valoarea morala a unui om care nu tine de bani sau de venituri ci de structura sa morala si de educatie/ autoeducatie. Pentru ca daca e sa fii nemultumit o sa fii nemultumit si cu un tren de bani iar daca faci cu drag ceea ce faci o sa masori "recompensa" in alti parametri decat cei financiari. Cred ca plaga societatii noastre este modul de a valoriza axat pe "ce avem" si nu pe "ce suntem". Un elev la ora nu o sa tina minte nicioadata ca dascalul din fata lui avea costumul luat de la o casa de moda de prestigiu, achizitionat pe nu-stiu-ce suma ci va tine minte caldura din vocea dascalului, atitudinea, modul in care se facea respectat la clasa, si modul cum il trateaza. Normal ca nu te poti duce murdar la clasa dar nici un copil nu va critica bluza demodata sau pantoful "fara nume". Cred ca privind prea mult la tv am uitat sa privim in jur, la lumea reala, si ne-am luat standarde mult prea inalte si prea greu de atins si de aici ne-am imbolnavit de o eterna nemultumire.
In alta ordine de idei, ne-a oferit primarul o sala mai mica in caminul cultural, pe care astazi am amenajat-o cu copii. Fiecare a contribuit cu ceva de la banci din curte si toale de coade de pus pe banci pana la strans banuti pentru o cutie de vopsea pentru a improviza o tabla si creta. Azi am sters paianjenii, am maturat, am sters geamul iar fetele au cules toporasi pe care i-am pus in sticle de plastic taiate ca sa improspatam aerul din sala. Apoi am discutat despre testul dat ieri, in clasa, la matematica ca un fel de simulare a examenului. Am fost foarte surprinsa de bucuria lor deoarece, cand si-au calculat punctajul, au trecut de 7. Elevi care au luat intre 2 si 3 la simulare iar testul dat ieri, neanuntat mi s-a parut destul de greu. Asteptam rezultatele de la scoala dar progresul inregistrat de copii este destul de vizibil iar asta e marea mea multumire: ca munca mea cu ei nu e in zadar, ca ei nu irosesc sansa primita si isi doresc sa faca ceva cu viata lor. Si ascultandu-i imi dau seama ca toate piedicile ivite in ultimile zile nu mai au importanta si nici faptul ca nu sunt retribuita pentru cele 10 ore pe saptamana pe care le petrec cu ei....

Sa moara capra vecinului...

E o atitudine specific romaneasca. Nu stiu daca vine din perioada comunista sau din democratia de dupa dar e o "boala" generala. Cand am descoperit satucul asta dintre dealuri unde nu se manifesta aceasta boala am crezut ca mai e o sansa. Am sperat ca societatea romaneasca mai are sanse sa se vindece. Inca mai sper in ciuda "suturilor in fund" pe care le primesc cu regularitate pentru ca sper intr-o lume mai buna, pentru ca visez la iubire si intelegere intre oameni, pentru ca refuz sa cred ca exista rautate, invidie si ipocrizie in asa masura incat restul valorilor reale sa dispara. Dar din pacate satul face parte dintr-o comuna, care la randul ei face parte dintr-un judet al Romaniei si e normal sa ne aliniem curentului general. Mai ales cand ipocrizia, delasare si dezinteresul e la rang de cinste in scoala. Cum ne putem educa copiii cu profesori care vin mirosind a bautura la ora si care isi fac treaba de mantuiala? Cum putem sa educam copiii in spiritul altruismului, al iubirii si bunei-intelegeri cand avem cadre didactice care nu vad dincolo de orgoliul lor? Cum am putut permite sa ajunga la catedra cadre didactice care le repeta copiilor la clasa ca sunt atat de prosti incat nu pota lucra mai sus de un plafon mult sub medie? Si cum sa avem rezultate la examenele de la sfarsitul anului scolar cu asemenea cadre? Si apoi ne plangem. Ne plangem ca exista delasare in scoli. Ne plangem ca copiii nu isi dau interesul sau ca salariile sunt de mizerie, ca nu sunt conditii ..... Suntem campioni la gasit pretexte pentru a acoperi delasarea, dezinteresul, munca de mantuiala. Si daca se trezeste cineva care sa spuna, sa sugereze, sa arate ca se poate si altfel apar replicide genul "fa tu mai bine", "sa faca altii daca se cred in stare". Adica sportul national "pasatul pisicii". Problema apare cand acel cineva e incapatanat si suficient de prost incat sa demostreze ca se poate si altfel. Ca in conditiile date, fara retribuire, fara nici un beneficiu vizibil sau imediat dar cu multa daruire si dragoste pentru copii, punand la bataie cunostintele, timpul si multa rabdare arata ca se poate si altfel. Ca se pot obtine rezultate, ca acei copii nu sunt chiar atat de prosti si neinteresati de scoala, ca acei copii se pot chiar bucura de rezultatele lor, de munca lor si de timpul petrecut invatand. Atunci se aplica "sa moara capra vecinului". Cum sa ne implicam si noi sau sa sustinem o astfel de initiativa cand putem sa ii dam in cap (la figurat). Nu de alta dar s-o mai gasi vreunul la fel de incapatanat si de prost sa incerce sa faca ceva in lumea asta in care toti se plang si nu fac nimic. Si atunci? Atunci exista posibilitatea, daca sunt mai multi prosti de genul asta, sa fim nevoiti sa ne punem pe treaba.... Iar treaba doare, mai ales daca e facuta cum trebuie. Pacat ca nu doare si prostia....
Dar mai e o zicala din popor: "nu mor caii cand vor cainii" care poate fi un motor de a merge inainte. Acelasi "motor" folosit de agentii comerciali: "cand se inchide o usa, cauta un geam pe care sa intri". Din fericire, viata m-a invatat sa gasesc geamuri si acolo unde nu mai crede nimeni ca ar putea fi. La fel cum m-a invatat ca viitorul sta in copiii, in generatiile tinere iar ei merita orice ofort, orice sut in fund si orice fel de neajunsuri aparute in incercarea de a depasi obstacolele. Si chiar daca cerea de a obtine un spatiu adecvat pentru a putea indruma cei 10-14 copii dornici sa invete, dornici sa obtine rezultate bune la examenul de final de clasa a VIII-a s-a soldat cu un mare "sut in fund" vom gasi solutii pentru ca ei sa aiba posibilitatea de a-si atinge visele. Indiferent ca ne vom inghesui in cea mai mare camera din casa, sau vom lucra pe iarba afara, tot ii voi indruma, ii voi sprijini si le voi explica atat cat pot eu. Eu cea fara "studii de specialitate" cum mi s-a raspuns dar cu copil ajuns la faza judeteana a concursului de matematica fara nici un sprijin din partea profesoarei de la clasa. Profesoara care mi-a recomandat sa imi duc copilul la o scoala de "elita" pentru ca scoala din comuna e o scoala "de masa".si nu pregateste "varfuri". Cu asemena "dascali" ne mai miram ca avem o tara asa cum o avem?

Jurnalul unei femei simple

Pentru astazi (data/hora)...

vineri 28 martie 2014 ora 13:00

Afara ...

e innourat si rece. s-a anuntat ploaie pentru astazi dar inca nu si-a facut aparitia. pitigoii cant ape la ferestre "carpiti, carpiti..." semn ca vor mai fi zile reci....

Mă gândesc ...

 la cate sunt de facut in curte, la cum seman in gradina, la amplasarea noilor pui de visin adusi de un vecin si la locul unde voi amplasa menta. pana acum nu mi s-a prins nici un fir.

ma gandesc ca am ajuns sa pic de oboseala seara, sa am zilnic febra musculara,  sa ies dimineata din casa fara nici un scop si sa reintru seara franta de oboseala la cate am facut si cate mai sunt.La primavara asta frumoasa care va trece fara sa o pot savura prinsa in micle trburi zilnice

Din locurile de unde invatam ...

 de la ceilalti, de la animale...

Sunt recunoscătoar pentru ...

tot ce mi-a dat Dumnezeu, de la purceii marunti la plantele abia ivite. pentru o floare pe care o credeam pierduta, pentru vanzarea purceilor si achizitia morii, pentru ouale care asteapta linistite incubatorul ca sa se "prefaca" in pui pufosi... pentru soare dar si pentru ploaie, pentru cantecul pasarilor dar si pentru cocosul care canta catarat pe acoperisul cotetului...

Din bucătărie ...

 miroase a varza calita si a paine proaspat scoasa din cuptor pregatite pentru oamenii de la treaba din curte. a cartofi inabusiti pregatiti pentru Matei inainte de apleca la scoala si a cafea pentru pauza mea de pranz...

Cu ce sunt imbracata ...

destul de grosut: pantalon flausat, soseta de lana, maleta groasa....

Citesc ...

 carti de gradinarit. iar de pe ner despre plante, despre amplasarea copacilor, despre soiuri de struguri de masa....

Ceea ce astept (sper) ...

nu stiu daca astept ceva. a, ba da: comanda la incubatoare care trebuie sa apara azi sau maine, astept sa vad scroafa mancand (a facut febra si e in tratament cu antibiotic), sa vad purceii crescand - alearga, se bat, se musca si e o joaca continua in cotet...

Ce mai mesteresc ...

 aceeasi cuvertura crosetata si in paralel o cescuta cusuta in punct cruciulita

Ascult ...

radio Zu

În casa ...

 e un pic racoare si astept sa termin cu gradina sa pot intra la curatenia generala de paste...

Unul dintre lucrurile mele preferate ...

 sa stau printre florile mele din gradina

Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii ...

 nu mai fac planuri. incerc sa le iau asa cum vin si sa le rezolv in masura in care se impun....

Salate de primavara

Articol scris pentru Ziarul de Iasi
Primavara isi intra in drepturi incet incet. Deja solariile sunt verzi iar in gradina au inceput sa se ridice ceapa si usturoiul asa ca e liber la salate. De orice tip, in orice fel si cu orice ocazie. Fie ca e o salata simpla din ceapa verde si salata verde alaturi de o chifla sau de una mai complexa unde fantezia si-a facut de cap, salata e buna la orice ora. De post sau cu carne, pentru detoxifiere sau cura de slabire dar cu siguranta pentru remineralizarea organismului dupa iarna. Si ce ar putea poposi in bolul de salata pentru a evita monotonia?
Dintre radacinoase putem folosi moorcovul ras bogat in vitamina A care da un plus de savoare salatelor. Apoi putem rade o gulie bogata in vitaminele A si C dar si in calciu, fier si potasiu. Salata verde nu are nevoie de prezentare la fel si cepa si usturoiul verde considerate antibiotice naturale ce tin la distanta virozele si racelile de primavara. Spanacul este o delicatese de primavara extrem de bogat in minerale dar in special in fier. Tot fier contin si urzicile dar nu pot fi folosite in salata dar se pot pune in diverse mancaruri usoare pentru deosebitul lor rol detoxifiant in primavara. Leurda este o buruiana de padure ce aminteste de usturoi si are un puternic efect detoxifiant dar si de "curatare a sangelui", primavara. Grausorul sau untisorul are un gust placut in salate imbogatindu-le cu continutul sau de minerale. Tot la categoria buruini sanatoase dar mai putin folosite putem incadra si papadia. O planta sanatoasa mai ales pentru curatarea ficatului dupa iarna care are un gust usor amarui dar e foarte usor de procurat. Ridichea, pe langa faptul ca ne coloreaza salatele cu rosul sau vesel ne aduce si un aport de vitamine B1 si B2 dar si unul de gust. La categoria plante aromate amintim mararul si patrunjelul cu un important continut de fier si magneziu, minerale rsponsabile cu starea de bine a psihicului dupa iarna. Fie ca le folosim doar ca un codiment in salata sau facem o cura de salata de patrunjel si ceala pentru detoxifiere si remineralizare e bine sa faca parte din alimentatia zilnica. Si pentru ca organismul are nevoie si de proteine nu doar de vitamine si minerale putem imbogati salatele noastre cu ou fiert, bucatele de branza de orice fel, carne de preferat gratar si peste preparat la gratar sau in folie la cuptor. Se mai poate adauga in saltele verzi, pentru consistenta, maslie, cartof fiert in coaja sau copt, boabe de fasole fiarta, boabe de porumb, mazare sau fasole verde  Cascavalul ras peste salata ne incanta nu doar ochiul ci si papilele gustative. Ca dresing putem folosi amestecul clasic de ulei (de preferat de masline) si otet sau zeama de lamaie sau putem inlocui cu un iaurt. Compozitia salatei este la alegerea fiecaruia, dupa gust, dupa imaginatie sau dupa buget. Fie ca  e masa principala, gustare sau insoteste un fel principal, salata nu ar trebui sa lipseasca de pe masa fiecaruia mai ales primavara.

Jurnalul unei femei simple

Pentru astazi (data/hora)

duminica 23 martie 2014 ora 20:00

Afara 

 s-a lasat racoare peste linistea serii, cerul e instelat si inca se mai simte mirosul focului de lemne

Mă gândesc

la cate sunt de facut in curte si nu numai. ma gandesc la nebuna mea de scroafa care tine purceii de o zi afara in frig si nu ne lasa se ne apropiem de ea sau de purcei...

Ce am invatat

despre fatarea scroafelor, despre vanzarea purceilor si alte maruntisuri din gospodarie

Sunt recunoscător pentru 

tot ce me-a dat Dumnezeu

Din bucătărie

 miroase a biscuiti fragezi cu arome de vanilie

Cu ce sunt imbracata ...

pantaloni negri, tricou roz cu maneca lunga si vesta matlasata

Citesc 

 culegeri de matematica

Ceea ce astept (sper)

 ziua de maine cu bucuriile ei, cu munca in gradina si animalele din curtea mea

Ce mai mesteresc ...

 o cescuta in punct cruciulita pe canavas

Ascult

muzica relaxanta la pian

În casa 

e liniste, se aude televizorul in camera lui Matei si trosnetul focului abia aprins

Unul dintre lucrurile mele preferate

primavara cu trezirea la viata a tuturor

Vineri

am vazut cocorii zburand in cercuri deasupra satului

Sambata

a fatat scroafa iar purcelusii mici, tremurau de placere la primul supt

Duminica

Am vazut progrese la copii care vin, saptamana de saptamana la pregatire

Saptamana viitoare

multa munca in gradina. renunt la facut planuri si las lucrurile sa vina cum o vrea Doamne Doamne

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:

De primavara

S-a incheiat o saptamana plina in curte. O saptamana in care am plicit si asezat straturile de flori. O saptamana in care sotul meu a facut rasadnita si eu am semanat plantele.Si pentru ca suntem la prima experianta de genul asta cam am emotii pana le voi vedea rasarite si bune de mutat in gradina:

Apoi am "bricolat" roaba cu flori care a evoluat de la fier vechi la suport de flori:

Apoi am plantat un pui de iasomie, unul de merisor si unul de magnolie:

Si am mai "amenajat" un strat unde am pus o galeata fara fund cu gladiole pitice, cativa butuci de vie, gladiole colorate, cateva tufe de flori de toamna si butucii ramasi de peste iarna ne-crapati:

Monograme

Monograme cu ursuleti si sfoara

Monograme monocrome 1

Le-am gasit demult pe net si pentru ca imi plac mult de tot m-am gandit sa le impartasesc:

primavara in gradina

Articol publicat in Ziarul de Iasi
Dupa primavara calendaristica, a venit si primavara astronomica si spre deosebire de alti ani, primavara si-a intrat in drepturi. In sate se simte miros de pamant reavan (sapat sau maruntit), de frunze arse, de curatenie de primavara. Se primenersc gradinile cu grebla, harletul sau motosapa. Se primenesc viile prin curatare, sapare si se inveselesc cu ate colorate la legare. Se primenesc livezile cu var proaspat pe tulpine, cu foarfecul sau fierastraul printre ramuri indepartand uscaturile si mladitele tinere si flamande. Se primenesc casele scotand covoarele la aerisit, stergand geamuri si spaland perdele. Lenjeriile frutura vesele pe sarme si peste tot se simte o zarva de albinute harnice. Chiar si mustele s-au trezit la viata odata cu ciripeala vesela a pasarilor. Dupa curatarea gradinilor se repun in drepturi rasadnitele care s-au odihnit mai tot anul. Cele vechi se repara sau se inbunatatesc iar celor noi li se face inaugurarea. Se pregateste stratul cald in rasadnita. Pentru asta se sapa cam o pana de harlet. Se pun paie sau cartoane pe fundul gropii si apoi un strat generos de gunoi proaspat de grajd care, prin fermentare, le va da semintelor caldura necesara germinarii. Se instaleaza rasadnita fie ea din lemn acoperita cu sticla sau folie, fie ca e toata din folie sau policarbonat pe structura metalica. In interiorul rasadnitei, deasupra stratului de gunoi se pune un strat de pamant amestecat cu o treime nisip pentru drenarea apei si inca un strat de mranita sau pamant amestecat cu gunoi de grajd vechi de 2 ani foarte bine maruntit. Se lasa acoperita rasadnita o zi doua pentru incalzire si uniformizarea caldurii si apoi se seamana. Dintre legumele care necesita rasad amintesc ardeii, rosiile, varza rosie, prazul, conopida si vinetele. Pe plicurile cu seminte cumparate de la magazinele de specialitate este indicat modul de semanare: in gradina sau in rasadnita. Se mai pot semana in rasadnita busuiocul, cimbru si daca este mai mare chiar salata si ridichea pentru o productie timpurie. Dupa semanare si marcare a randurilor cu indicatoare, se stropeste cu un pulverizator fin si se lasa acoperita rasadnita pana la rasarire. Apoi se stropesc rasadurile zilnic, cu apa la temperatura din rasadnita. Daca temperatura din rasadnita depaseste 25 grade peste zi si afara sunt in jur de 20 grade, se deschide partial rasadnita pentru o buna ventilare si echilibrare a temperaturii. Plantele se raresc si se replica in paharele sau alveole cand apar primele frunze (la al doilea set de frunze aparute). Daca plantele cresc lungi si subtiri inseamna ca temperatura este prea ridicata si se deschide rasadnita partial peste zi pentru a avea plante viguroase. Se muta in gradina cand au 20-30 cm (in functie de soi) dar nu mai tarziu de luna mai.
Tot in aceasta perioada incepe munca in gradina. Intai se planteaza ceapa in randuri sau straturi, la 5-10 cm distanta in  functie de soiul ales si de cat de mare se face la maturitate, prin infingere cu mustatile in jos la 2-3 cm de nivelul solului. Pentru gradinile mici, unde fiecare centimetru patrat de pamant conteaza, peste stratul de ceapa se seamana salata si mararul. Sunt doua verdeturi care se recolteaza devreme si care pastreaza pamantul afanat si umed in jurul cepelor si in acelasi timp nu da voie buruienilor sa se dezvolte. Mararul se recolteaza inainte de inflorire (cand ajunge la 30 cm maxim) pentru uscare si depozitare pe iarna. Salata se consuma in stare proaspata si este foarte buna in alimentatia puilor mici de gaina. Langa ceapa se planteaza morcovul deoarece se protejeaza reciproc de insectele daunatoare. Morcovul se seamana in randuri lungi, in santuri mici de 1-2 cm adancime. Pentru a usurara rarirea, se amesteca samanta de morcov cu samanta de ridichi de luna (fie ele rotunde sau lungi) si se seamana impreuna. Ridichea se recolteaza inainte de a se dezvolta radacina morcovului, pastraza pamantul afanat si este un marcator al randului usurand plivirea stratului, stiut fiind ca morcovul are o perioada de germinare lunga. Alte radacinoase care se seamana acum sunt patrunjelul radacina, pastarnacul si sfecla rosie.
Mazarea se seamana timpuriu pe randuri scurte dar la distanta de 30-40 cm intre ele. Se infing araci de sustinere, scurti si grosi, la capetee randurilor si se leaga ata sau sarma intre ei, la o distanta de maxim 10 cm. Pe plasa de ata sau sarma astfel construita se ridica mazarea timpurie ajutata din cand in cand sa se agate. Dupa ce se recoltaza mazarea se pot semana castravetii pe aceleasi randuri pentru a folosi acelasi sistem de ridicare atat pentru a-i culege usor dar si pentru a avea castraveti sanatosi, nepatati in contact cu pamantul.
Dintre soiurile de fasole, cele care se seamana timpuriu in gradina sunt soiurile de pastai fie ele oloage (pitice) cu pastaia rotunda verde sau galbena, regina pietii cu pastaia verde, plata si patata cu mov sau de arag (cataratoarele) cu pastaia lata, alba si lunga sau rotunda, lunga si mov. In cazul in care gradina e marginita de garduri de plasa sau chiar si cele de lemn se seamana fasolea cataratoare langa ele atat pentru economie de spatiu cat si pentru usurarea intretinerii la cataratoare.
Patrunjelul de frunza se seamana tot timpuriu atat in gradina cat si in ghivece pe pervazul ferestrei. Iar pentru plantele de ghiveci este o perioada propice pentru reinprospatarea pamantului (tot in amestec cu o treime nisip pentru drenare) si hranirea lor cu apa ramasa de la spalatul cartofilor, cu zat de cafea uscat si chiar scrum de tigara pentru a le proteja de viermele de sarma.
Fie ca aveti gradina sau folositi jardinierele din balcon sau pe pervazul ferestrei, cultivarea plantelor este o activitate relaxanta cu mari satisfactii atunci cand acestea poposesc in farfuria proprie sau inveselesc ferestrele.