09 septembrie, 2017

Fila de jurnal (de toamna)

Pentru astazi (data/hora):
Vineri 8 septembrie 2017, ora 7:45


Afara:
Adie un miros de toamna. Au aparut frunze uscate pe gazon, strugurii roz din fata casei s-au copt si ne atrag atentia cu aroma lor suava. Prunele au aplecat copacii, unii chiar au fost rupti de graba lor de a ajunge in oala sau butoi. Gradina are un aspect din ce in ce mai gol. In ciuda fasolei pastai care abia isi arata bobocii de floare, in tura de toamna. Sira de fan pentru iarna se inalta semeata in timp ce o gaina intarziata si-a adunat cateva oua sa le cloceasca. Capritele au plecat in tabara de toamna pentru a se pregati de iedutii din primavara. Miroase a focuri de toamna din paie si frunze, a foc de lemne de sub cazanele de tuica, a vinete coapte si roua de dimineata...
Pitigoii au devenit din nou vocali anuntand prognoza pe urmatoarele zile in timp ce berzele isi iau adio de la locurile unde au stat toata vara...

Mă gândesc:
La prima zi de scoala, la ce mai e de facut, la inventarul camarii si a beciului pentru a mai completa.
La faptul ca cer uneori prea mult de la mine si apoi sunt nemultumita ca nu reusesc sa le fac pe toate. 
Ma uitam la acel program de curatenie in care imparti casa in 5 zone, cu program de curatenie saptamanal sau lunar. Am incercat si eu dar din pacate mai am si curtea si ceva anexe asa ca nu reusesc sa acopar toata zona. Iarna e mai usor dar odata cu venirea primaverii toate se dau peste cap, oricate liste de planificari as face. Iar incercarea de a intra pe forumuri sau grupuri despre organizarea in gospodarie a dus la o stare vecina cu depresia: fotografii cu curti frumoase, gospodarii bine organizare si multe critici la adresa celor care nu ating un anumit standard. Asa ca am renuntat. Ma consolez cu ideea ca peste cativa ani, cand vom avea constructii noi, cu destinatie clara si utilari specifice voi reusi sa ating "acel standard". 
La acea zicala cu "omul sfinteste locul". In ultimile saptamani am intalnit un medic de fapt o doctorita extraordinara. Un om care asculta, care face totul pentru ca cel ce ajunge la ea sa plece acasa bine. Dupa 3 ani in care am mers la fel de fel de medici cu unghia incarnata a copilului, ajuns intre timp major, in care a fost operat de cateva ori, avem certitudinea ca de data asta va fi bine. De data asta nu am mai mers la chirurgie unde ar fi fost operat sau i s-ar fi scos unghia ci la dermatologie unde a fost tratat medicamentos. Iar tratamentul a inceput cu analize, inclusiv de la degetul cu probleme, a fost schimbat de 2 ori in functie de evolutie si dupa 8 zile de spitalizare urmeaza o perioada de 20 de zile de reveneri periodica la control pentru a fi urmarita evolutia. Dar despre omul extraordinar care este doamna doctor Andreea Molodoi si oamenii speciali din jurul dumneaei voi face o postare separata.

Din locurile de unde invatam:
De la oamnii din jurul nostru, din intamplarile mai mult sau mai putin placute, din viata. 

Sunt recunoscătoare pentru:
Oamenii speciali pe care mi-i scoate Dumnezeu in cale si care imi mentine vie credinta ca oamenii sunt buni si doar anumite intamplari din viata lor, peste care nu au putut trece, ii face sa fie incrancenati, rautaciosi, invidiosi....

Din bucătărie:
Cafea deocamdata si ceva preparate cu peste pentru pranz.

In camara/beci:
In beci au poposit muraturile (pepeni si gogonele). Camara s-a imbunatatit cu sirop de patlagina, dulceata de mure, ketchup de casa, bulion si suc de rosii. Fasolea inca nu a terminat "adunarea" din gradina dar cele care au poposit in camara stau aliniate in borcane pe sortimente (sunt mult mai multe ca in anii precedenti). Au inceput sa se adune si semintele pentru anul viitor: patrunjel, marar, ardei si rosii.

Cu ce sunt imbracata:
O rochie-tricou pana la genunchi, moale si usoara.

Citesc:
Mai nimic. Nu se pun retetele de conserve pentru iarna...

Ceea ce astept (sper):
Sa ma pot bucura de toata abundenta toamnei, de aromele si culorile ei fara sa fiu stresata de timp, de vreme sau de alte "piedici" care ar putea intarzia/amana planurile.
Si organizarea bugetului astfel incat sa luam un pat nou in dormitor.

Ce mai mesteresc:
O bluzita din acril in 3 culori dintr-un fir pe care mi l-am cumparat in vara asta. 


Am reusit sa termin sarafanul :)



Ascult:
Muzica "de pe vremea mea" cum zice Matei.

În casa:
Un pic de dezordine in bucatarie dar se rezolva acusica.

Unul dintre lucrurile mele preferate:
Aroma de levantica.

Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii:
Leneveala, o carte usoara si ceva plimbari, poate si ceva cumparaturi (gogosarii pentru gogosari in sos de rosii si cei in otet cu conopida)

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:


4 comentarii:

  1. Ce frumooos:). Nici eu nu reusesc sa fac nici un sfert din cat mi as dori sau ar trebui, important este sa facem cat putem:) si e suficient. Ce frumos trebuie sa fie cafeaua ta de dimineata in curtea tomnatica:). Sarafanul este foarte frumos, iar firul pentru bluzita imi place tare, roz cu gri e una din combinatiile mele preferate:). Un an scolar plin de realizari si prietenii pe viata!��

    RăspundețiȘtergere
  2. şi eu care credeam că la tine este aproape perfect - tot timpul cu animăluţe, cu zarzavaturile, cu pomii, cu gătitul... când începe şcoala, şi mai multă muncă !!!
    eu ce să mai scriu ?! am atâtea dorite a fi terminate şi care încă stau liniştite pentru că nu am ajuns la ele... mă bucur măcar că acum plouă pe la noi (foarte rar s.a întâmplat în timpul verii...) şi mă odihnesc puţin !
    pupic şi spor la toate câte doreşti să realizezi !
    multă sănătate lui Matei ! şi vouă, la fel, multă sănătate!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim! Ne-am concentrat mai mult pe functional si necesar si mai putin pe estetic...

      Ștergere

Va multumesc ca ati trecut pe aici!
Imi cer scuze pentru ca mesajele vor fi moderate iar cele care includ reclame ca si cele care sfideaza bunul simt nu vor fi vizibile pe blog.
Va multumesc pentru intelegere.