E al treilea an in care ma provoc la o postare pe zi in luna noiembrie despre recunostinta. Cred ca e singura sarbatoare „importata” care imi place prin mesajul pe care il transmite iar eu am extins-o la toata luna noiembrie.
Acum cativa ani vedeam recunostinta dintr-o alta perspectiva, mai mult de relationare interumana decat de emotie/sentiment... Eram focalizata pe a avea si a face in timp ce a fi si a simti erau undeva in coada listei de prioritati. Ca orice adolescent copletit de emotii le-am pus bine la cutie in ideea ca actiune ne defineste ca oameni iar succesul e definit prin posesie. A fost nevoie de un cutremur in viata mea pentru a invata ca a fi si a simti sunt esentiale, ca doar ele iti aduc bucuria sincera si durabila dar mai ales acea stare de liniste sufleteasca si impacare...
Acum, chiar daca recunostinta face parte din viata mea in orice minut, imi place ideea de a-i acorda o luna pe an pentru a o consemna aici, pe blog, si nu numai.
O alta provocare frumoasa. Sper sa resuesc sa particip si eu.
RăspundețiȘtergereMultumesc!
Ștergere